2ra-664/19 — Anularea ordinului de sactionare si concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

Dosarul nr. 2ra–664/19 Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud. M. Diaconu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 15 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Balinscaia Maria, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Balinscaia Maria împotriva Spitalului Clinic Militar Central cu privire la anularea ordinelor de sancționare și de concediere, restabilirea în funcția deținută anterior, obligarea efectuării modificărilor în carnetul de muncă și încasarea salariului, împotriva deciziei din 25 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Balinscaia Maria, casată hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca tardivă, con st ată: La 22 octombrie 2014, Balinscaia Maria s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Spitalului Clinic Militar Central cu privire la anularea ordinelor de sancționare și de concediere, restabilirea în funcția deținută anterior, obligarea efectuării modificărilor în carnetul de muncă și încasarea salariului. În motivarea acțiunii sale reclamanta a indicat că, prin ordinul nr.176 a fost angajată în calitate de soră medicală în secția ORL al Spitalului Clinic Militar Central, începând cu 11 septembrie 1989. Ulterior, la 01 iunie 1992 a fost transferată în funcția de soră medicală superioară în secția ORL al Spitalului Clinic Militar Central.

A indicat că, la 16 octombrie 2013, a depus o cerere cu privire la acordarea concediului anual de odihnă, cu eliberarea ulterioară din funcție din proprie inițiativă. Totodată, la 16 octombrie 2013 a ieșit la serviciu și a lucrat toată ziua. După ce i s-a eliberat carnetul de muncă la 05 septembrie 2014, a aflat că data concedierii este 17 octombrie 2013, iar calculul salariului este eronat. A mai menționat că, prin procesul-verbal nr. 62 întocmit de membrii comisiei de evaluare a surorilor medicale la 01 iulie 2013, reclamanta a fost evaluată cu calificativul respins, fiindu-i aplicată sancțiunea disciplinară – avertisment, hotărârea fiind reflectată în ordinul șefului SCMC nr.131 din 11 iulie 2013. Ordinul de sancționare disciplinară din 11 iulie 2013 nu i s-a adus la cunoștință reclamantei contra semnătură, iar în cazul refuzului de a semna pentru 1 aducerea la cunoștință a ordinului, urma să fie întocmit un proces-verbal de constatare a refuzului.

Reclamanta a subliniat că anterior aplicării sancțiunii disciplinare, angajatorul urma să solicite reclamantei depunerea explicațiilor, fapt care a fost ignorat. Astfel, urmau să existe două procese-verbale: unul de constatare a refuzului de a face explicații, iar al doilea de constatare a refuzului de a lua cunoștință de ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare. În rezultatul controlului intern efectuat la 15 iulie 2013, prin ordinul nr.143 din 29 iulie 2013 în privința reclamantei a fost aplicată sancțiunea disciplinară – mustrare. La 07 octombrie 2013 și la 08 octombrie 2013, conducerea spitalului a propus reclamantei transferul într-o altă funcție decât cea de conducere, motivând că este în etate și nu cunoaște tehnica de calcul, însă reclamanta a refuzat.

Având în vedere că acordul de concediere din 23 septembrie 2014 a fost eliberat anterior propunerii de transfer, în viziunea reclamantei decizia de concediere a fost luată anterior propunerii de transfer. În instanță reclamanta a solicitat repunerea în termen a acțiunii, anularea ordinelor de aplicare a sancțiunilor disciplinare nr. 131 din 11 iulie 2013 și nr. 143 din 29 iulie 2013, anularea ordinului de concediere nr. 197 din 16 octombrie 2013, efectuarea modificărilor în carnetul de muncă a reclamantei, restabilirea reclamantei în funcția deținută anterior demiterii și încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a salariului pentru perioada: 16 octombrie 2013 – 04 martie 2015 pentru reținerea carnetului de muncă.

Prin hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost respinsă ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Balinscaia Maria împotriva Spitalului Clinic Militar Central cu privire la anularea ordinelor de sancționare și de concediere, restabilirea în funcția deținută anterior, obligarea efectuării modificărilor în carnetul de muncă și încasarea salariului. Prin decizia din 26 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Balinscaia Maria, casată hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă. Prin decizia din 21 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Spitalul Clinic Militar Central, casată decizia din 26 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 25 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de către Balinscaia Maria, casată hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca tardivă. La 22 ianuarie 2019, Balinscaia Maria a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei pentru rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că la emiterea deciziei instanța de apel a interpretat eronat legea, nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată precum și a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei.

2 Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Balinscaia Maria, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 433 lit. b) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434. Prevederile art. 434 al aceleiași legi stipulează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Balinscaia Maria urmează a fi considerat inadmisibil din motiv că este depus cu omiterea termenului de declarare a recursului. Astfel, materialele cauzei relevă că copia deciziei integrale din 25 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost eliberată contra semnătură recurentei Balinscaia Maria la 08 decembrie 2017, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (vol. II, f.d. 100). Ulterior, la 02 august 2018, recurenta a depus o cerere prin care a solicitat eliberarea copiei deciziei instanței de apel traduse în limba rusă, iar la 07 august 2018, Mariei Balinscaia s-a comunicat despre posibilitatea adresării la un traducător în mod particular precum și despre posibilitatea de a lua cunoștință de materialele cauzei.

La 18 decembrie 2018, Balinscaia Maria a luat cunoștință de materialele cauzei civile, fapt confirmat prin cererea semnată de recurentă (vol. II, f.d. 105). După cum s-a menționat supra, la 22 ianuarie 2019, Balinscaia Maria a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, menționând că despre decizia instanței de apel a aflat la 18 decembrie 2018. În pofida acestui fapt, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul recurentei Balilnscaia Maria, deoarece materialele cauzei atestă cu certitudine că ultima a luat cunoștință de decizia integrală a instanței de apel încă la 08 decembrie 2017, fiindu-i eliberată o copie contra semnătură.

În atare situație, se atestă cu certitudine că prezentul recurs a fost depus de către Balinscaia Maria în afara termenului legal prevăzut de art. 434 al Codului de procedură civilă, acesta fiind unul de decădere și nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiționează declararea recursului ca fiind inadmisibil. Se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea standardelor înserate în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține practica CtEDO în 3 cauza Ponomaryov vs Ucraina, hotărâre din 03 aprilie 2008, unde se notează că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurenta a depus cererea de recurs cu omiterea evidentă a termenului de declarare a recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) al Codului de procedură civilă, recursul declarat de Balinscaia Maria urmează a fi considerat ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b), art. 440 ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Balinscaia Maria.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 4