2ra-2211/17 — anularea ordiciului, restabilirea în funcție, încasarea salariului, repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-2211/17 Judecător: E. Galușciac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Clima Î N C H E I E R E 13 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea de Gestionare a Fondului Locativ nr.5 în proces de insolvabilitate, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zandepreannîi Alexandr împotriva Întreprinderii de Gestionare a Fondului Locativ nr.5 în proces de insolvabilitate cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la lucru și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Zandepreannîi Alexandr și a fost casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 21 decembrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 11 noiembrie 2016 reclamantul Zadnepreannîi Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.5 în proces de insolvabilitate cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 07 decembrie 2009 ÎMGFL nr.5 a emis ordinul nr. 34-p, conform căruia el a fost angajat în calitate de lăcătuș- electromontator de categoria a patra în secția „Reparație Curentă” în bază de contract temporar de muncă, pe perioada lipsei lui Ternovețchii Mihail.

Reclamantul Zadnepreannîi Alexandr a invocat, că conform ordinului nr.l6-p din 19.02.2010, el a fost angajat în calitate de lăcătuș-electromontator pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 18.02.2010. Totodată reclamantul a menționat că, la data de 10 octombrie 2016, directorul pârâtului, Mina Doschinescu, a emis ordinul nr.62-p, potrivit căruia în baza art.74 alin. (2) Codul muncii, el a fost transferat din funcția de electromontator în funcția de măturător, începând cu data de 10.10.2016. De asemenea, reclamantul Zadnepreannîi Alexandr a relevat că, ordinul menționat este nelegitim și pasibil de a fi anulat, deoarece el a fost transferat din funcția de electromontator în funcția de măturător fără acordul său.

Mai mult, reclamantul a susținut că, de fapt motivul transferului a fost refuzul său de a participa la acțiuni de muncă, care nu sunt legate de funcția de electromontator și anume era impus să participe la salubrizarea teritoriului, la care el a refuzat să o facă, iar drept reacție, reprezentantul administrației pârâtului l-a insultat cu cuvinte necenzurate, iar el a fost nevoit să depună plângere la sindicatele din Moldova și la Primăria mun. Chișinău. Reclamantul Zadnepreannîi Alexandr a indicat că, pretinde la anularea ordinului de transfer, deoarece el nu este în stare să îndeplinească funcția de măturător pe motiv de sănătate, fapt ce se confirmă prin certificatul medical din 02.11.2016, conform căruia, el nu poate îndeplini funcția de măturător.

Astfel, reclamantul Zadnepreannîi Alexandr a statuat că, transferul său din funcția de electromontator în funcția de măturător, direct îi afectează interesul său material, deoarece salariul său pentru ultimele două luni în calitate de electromontator constituie suma medie de 3275,99 lei/lunar, iar salariul măturătorului constituie 2000 lei/lunar, diferența constituind suma de 1275 lei. Totodată, reclamantul a indicat că, pretinde și la încasarea pagubei morale, care este apreciată de el în sumă de 10 000 lei, deoarece transferul său a fost condiționat de conflictul său cu administrația pârâtului pe motiv că, el a refuzat să îndeplinească lucrări care nu sunt prevăzute în funcția de electromontator, iar ca consecință, pârâtul i-a solicitat să depună cerere de concediere.

Invocă reclamantul că, transferul său negativ a influențat asupra sănătății sale, deoarece pe fonul emoțiilor negative, din data de 20.10.2016 până la data de 30.10.2016, el a fost în concediu medical. Mai mult, reclamantul Zadnepreannîi Alexandr a menționat că, în urma transferului din 10.10.2016 și până în prezent el a rămas fără surse de existență și este lipsit de posibilitatea de a se întreține. Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr.62-p din 10.10.2016, restabilirea în funcția de electromontator la ÎMGFL nr. 5, începând cu data de 10.10.2016, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu data de 10.10.2016, reieșind din salariul mediu lunar de 3 275, 99 lei, până la pronunțarea hotărârii instanței de judecată, încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 21 decembrie 2016, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Zadnepreannîi Alexandr împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5, în proces de insolvabilitate cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la lucru și repararea prejudiciului moral, ca neîntemeiată (f.d.74, f.d.79-86). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2017, a fost admisă cererea de apel declarată de către Zadnepreannîi Alexandr. S-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 21 decembrie 2016. S-a adoptat o hotărâre nouă, prin care: - S-a admis parțial cererea de chemare în judecată a reclamantului Zadnepreannîi Alexandr împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5, în proces de insolvabilitate.; - S-a anulat ca fiind ilegal, ordinul nr. 62p din 10.10.2016, privind transferul lui Zadnepreannîi Alexandr din funcția de lăcătuș-electromontator în funcție de măturător, începând cu data de 10.10.2016.; - S-a restabilit reclamantul Zadnepreannîi Alexandr, în funcția anterior deținută de lăcătuș-electromontator la ÎMGFL nr. 5, începând cu data de 10.10.2016.; - S-a încasat de la pârâta ÎMGFL nr. 5, în beneficiul reclamantului Zadnepreannîi Alexandr, salariul pentru lipsa forțată de la serviciu pentru perioada 10.10.2016 - 05.07.2017, în mărime de 23 393 lei și 70 bani.; - S-a încasat de la ÎMGFL nr. 5, în beneficiul reclamantului Zadnepreannîi Alexandr, prejudiciul moral în mărime de un salariu mediu lunar în mărime de 2789 lei și 76 bani; - în rest s-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantului Zadnepreannîi Alexandr privind încasarea de la ÎMGFL nr. 5 a prejudiciului moral (f.d.129-130, f.131-140).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 18 septembrie 2017 ÎMGFL-5 în proces de insolvabilitate a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2017 cu menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 21 decembrie 2016. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, a apreciat probele părtinitor. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 12.09.2017 (f.d.

142), cât și faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul Întreprinderii de Gestionare a Fondului Locativ nr.5 în proces de insolvabilitate se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Întreprinderea de Gestionare a Fondului Locativ nr.5 în proces de insolvabilitate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului judecătoresc recurat. Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Întreprinderea de Gestionare a Fondului Locativ nr.5 în proces de insolvabilitate ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Întreprinderea de Gestionare a Fondului Locativ nr.5 în proces de insolvabilitate se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță