2ra-1717/16 — anularea actului administrativ

2ra-1717/16 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-1717/16

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud. C. Ursachi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița)

DECIZIE

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de Grigore Codreanu împotriva deciziei din 09 martie

2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore

Codreanu împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al

municipiului Chișinău cu privire la anularea dispoziției Primarului General de Chișinău

nr. 593/5-dc din 10 octombrie 2014 privind desfacerea contractului individual de

muncă încheiat cu Grigore Codreanu, restabilirea la locul de muncă, încasarea

salariului restant și a prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La data de 13 ianuarie 2015, Grigore Codreanu s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al

municipiului Chișinău solicitînd inițial anularea dispoziției Primarului General de

Chișinău din 10 octombrie 2014 nr.593/5- dc privind desfacerea contractului individual

de muncă , restabilirea la locul de muncă în funcția de director al Întreprinderii

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16, începând cu 15 octombrie 2014,

încasarea de la pîrîții Consiliul Municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău în

beneficiul său a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul

de muncă în mărimea salariului mediu lunar, începînd cu 15 octombrie 2014, încasarea

de la pîrîții Consiliul Municipal Chișinău, Primăria Municipiului Chișinău în beneficiul

său a prejudiciului moral cauzat în legătură cu eliberarea nelegitimă din funcție în

mărimea determinată de instanță și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că a activat în sistemul locativ -

comunal 32 de ani, iar din anul 1997 în funcția de director al Întreprinderii Municipale

de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16. În funcția de director al Întreprinderii

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 a fost numit prin ordinul

Directorului General al Direcției Generale Municipale Locativ-Comunale pe o

perioadă nedeterminată.

1

Susține că, în anul 2013 Directorul General al Direcției Generale Municipale

Locativ - Comunale - Petru Gontea l-a impus să semneze contractul individual de

muncă pe o perioadă determinată –un an de zile, după care a promis că contractul va fi

prelungit anual. Însă, din motive necunoscute, la data de 14 iulie 2014 a fost eliberat

din funcția de director al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ

nr. 16 prin ordinul nr.136/6-c „Cu privire la încetarea contractului individual de

muncă”.

Menționează că, fără a cere acordul, prin Dispoziția Primarului General de

Chișinău din 15 iulie 2014, nr. 386/3-dc a fost numit în aceiași funcție de director al

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16, pe o perioadă

determinată de 3 luni, cu încheierea contractului individual de muncă nr. 32 din 15 iulie

2014.

Afirmă că, prin scrisoarea nr. 02-118/703 din 26 septembrie 2014, Primarul

General al municipiului Chișinău- Dorin Chirtoacă l-a informat că raporturile de muncă

încheiate cu Primăria municipiului Chișinău încetează, începînd cu data de 15

octombrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 82 lit. f) Codul muncii, din motivul

expirării termenului contractului individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014.

Declară că, contractul individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014 a fost încheiat

cu Consiliul municipal Chișinău, care este persoană juridică, dar nu a încheiat contract

individual de muncă cu Primăria, deoarece Primăria mun. Chișinău nu este persoană

juridică.

Prin Dispoziția nr. 593/5-dc din 10 octombrie 2014, emisă de către Primarul

General al municipiului Chișinău- Dorin Chirtoacă a fost desfăcut contractul individual

de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014, în temeiul art. 82 lit. f) Codul muncii.

Indică că, Primarul General al municipiului Chișinău- Dorin Chirtoacă prin

acțiunile sale a urmărit înlăturarea lui forțată din funcția de Director al Întreprinderii

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16.

Notează că, fiind membru de sindicat al organului republican din domeniul locativ

- comunal, la eliberarea sa din funcția de director al Întreprinderii Municipale de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 de către Directorul general al Direcției Locativ -

Comunale la 14 iulie 2014, cît și la desfacerea contractului individual de muncă nr. 32

din 15 iulie 2014 de către Primarul General al municipiului Chișinău- Dorin Chirtoacă,

nu s-a cerut consultarea prealabilă a organului sindical din unitate, rezultînd din

prevederile art. 87 alin. (1) Codul muncii.

Reclamantul a menționat că acțiunile efectuate de către Petru Gontea și Dorin

Chirtoacă privind încheierea contractelor individuale de muncă sunt în contradicție cu

art. 260 din Codul muncii.

Precizează că, nu este de acord cu concedierea din funcția de director al

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 și întru respectarea

cerințelor art. 89 alin. (1) Codul muncii, la 30 octombrie 2014 a depus o cerere la

Primăria mun. Chișinău, înregistrată sub nr. C-6626/3/14 cu privire la restabilirea

reclamantului în funcția de director al Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 16.

La data de 30 decembrie 2014, a depus repetat o cerere prealabilă la Primăria mun.

Chișinău, înregistrată sub nr. C-6623/4/14, prin care a solicitat restabilirea în funcția

de director al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16.

2

Atît cererea din 30 octombrie 2014, cît și din 30 decembrie 2014 au fost ignorate de

către Primarul General de Chișinău.

La data de 22 septembrie 2015, reclamantul Grigore Codreanu a depus o cerere

de concretizare a pretenției ce ține de încasarea prejudiciului moral, solicitînd încasarea

de la pîrîții Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău în beneficiul

său a prejudiciului moral cauzat în legătură cu eliberarea ilegală din funcție, în mărime

de 100000 lei.

Prin hotărîrea din 01 octombrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore Codreanu împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al municipiului Chișinău cu privire

la anularea dispoziției Primarului General de Chișinău nr. 593/5-dc din 10 octombrie

2014 privind desfacerea contractului individual de muncă încheiat cu Grigore

Codreanu, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și a prejudiciului

moral.

Prin încheierea din 01 octombrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a

corectat eroarea comisă în dispozitivul hotărîrii în partea introductivă referitor la

prenumele reclamantului și s-a indicat „Codreanu Grigore” în loc de „Codreanu

Gheorghe”.

Prin decizia din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Grigore Codreanu și a fost menținută hotărîrea din 01 octombrie 2015

a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

La data de 10 mai 2016, Grigore Codreanu a declarat recurs împotriva deciziei

din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Consideră că, instanțele ierarhic inferioare au calificat absolut ilegal că

pretențiile lui Grigore Codreanu sunt neîntemeiate. Or, a fost stabilit că a fost indus în

eroare de către Primarul General al municipiului Chișinău și de către ceilalți factori de

decizie din cadrul Primăriei mun. Chișinău.

Menționează că, în cadrul examinării pricinii au fost audiați martori care au

confirmat expres modul în care practic toți foștii directori ai Întreprinderilor

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ din municipiul Chișinău au fost induși în

eroare în procesul de depunere a cererilor, semnare a contractelor individuale de muncă

etc.Iar, instanțele ierarhic inferioare nu au atras atenția asupra acestor motive.

Remarcă că, Primarul General al municipiului Chișinău nu avea împuterniciri

legale de a angaja sau elibera din funcții directorii Întreprinderilor Municipale de

Gestionare a Fondului Locativ din municipiul Chișinău, aspect ce nu a fost luat în

considerare de instanțele ierarhic inferioare.

Susține că, rezultînd din răspunsul Cancelariei de Stat, anexat la prezentul recurs,

se confirmă că Primarul General al municipiului Chișinău-Dorin Chirtoacă nu are

împuterniciri de a angaja sau elibera din funcții directorii Întreprinderilor Municipale

de Gestionare a Fondului Locativ din municipiul Chișinău.

Solicită recurentul constatarea temeiniciei motivelor invocate întru susținerea

pretențiilor sale, ignorate de către instanțele ierarhic inferioare.

3

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei

se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 09 martie 2016, iar Grigore

Codreanu a declarat recurs la data de 10 mai 2016.

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată în adresa părților

la data de 11 aprilie 2016, conform scrisorii de însoțire (f.d.132), însă date despre

recepționarea acestea lipsesc.

Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat de Grigore Codreanu la data de 10

mai 2016, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 27 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificînd legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat

de Grigore Codreanu și va casa decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii la

rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform art. 89 alin.(2) Codul muncii, la examinarea litigiului individual de

muncă de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea

și să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul

contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța de

judecată va solicita acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului) sindical

privind concedierea salariatului respectiv.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

4

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea pricinii.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

pricinii și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît să se

poată da un răspuns afirmativ sau negativ.

În conformitate cu dispozițiile art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărîrii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau

dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în

primă instanță. Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea

hotărîrii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că instanța de apel adoptînd soluția pe caz, prin prisma verificării

legalității și temeiniciei hotărîrii primei instanțe, expunîndu-se asupra netemeiniciei

pretențiilor înaintate de Grigore Codreanu, nu a elucidat toate circumstanțele pricinii,

prin ce se impune concluzia de a fi casată decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii

la rejudecare.

Din materialele pricinii rezultă că Grigore Codreanu, conform cererii datate cu

10 iulie 2014 și înregistrată la data de 14 iulie 2014 în Primăria mun.Chișinău, pe

numele Primarului General al mun.Chișinău-Dorin Chirtoacă, a solicitat aprobarea

angajării sale în funcția de Director al Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 16 (f.d.27).

5

În acest sens, la data de 15 iulie 2014, între Consiliul municipal Chișinău, în

persoana Primarului General al municipiului Chișinău-Dorin Chirtoacă, pe de o parte

și Grigore Codreanu, pe de altă parte, a fost încheiat contractul individual de muncă

nr.32, conform căruia Grigore Codreanu a fost angajat în funcția de Director al

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16, începînd cu data de

15 iulie 2014, pe un termen de 3 luni (f.d.6-9).

Prin Dispoziția nr. 386/3-dc din 15 iulie 2014 a Primăriei mun.Chișinău „Cu

privire la numirea temporară a dlui Grigore Codreanu în funcția de Director al

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16”, s-a dispus numirea

lui Grigore Codreanu în funcția Director al Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 16, începînd cu data de 15 iulie 2014, pe un termen de 3 luni

calendaristice, în baza contractului individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014

(f.d.26).

Tot aici, este de menționat că prezenta dispoziție a fost adusă la cunoștință lui

Grigore Codreanu, contra semnătură, la data de 07 august 2014 (f.d.26).

Prin scrisoarea Primăriei mun.Chișinău nr. 02-118/703 din 26 septembrie 2014,

Grigore Codreanu a fost informat că începînd cu 15 octombrie 2014, raporturile de

muncă încheiate cu Primăria mun.Chișinău vor înceta în conformitate cu prevederile

art. 82 lit.f) Codul muncii, din motivul expirării termenului contractului individual de

muncă nr. 32 din 15 iulie 2014 (f.d.10).

Prin Dispoziția nr. 593/5-dc din 10 octombrie 2014 a Primăriei mun.Chișinău

„cu privire la desfacerea contractului individual de muncă încheiat cu dl Grigore

Codreanu” s-a dispus: „1. Se desface, de la data de 15 octombrie 2014, contractul

individual de muncă, încheiat cu dl Grigore Codreanu, Director al Întreprinderii

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16, conform prevederilor art. 82 lit.

f) din Codul Muncii al Republicii Moldova, în legătură cu expirarea termenului

contractului. 2. Contabilitatea întreprinderii nominalizate va efectua calculul definitiv

dlui Grigore Codreanu pentru perioada 30.06.2014-15.10.2014 (13 zile calendaristice),

în conformitate cu legislația în vigoare.” (f.d.11).

Concomitent, Colegiul reține că din textul cererii de chemare în judecată

înaintate de Grigore Codreanu se distinge faptul că reclamantul ar fi fost angajat în

funcția de Director al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.

16 pe o perioadă nedeterminată prin ordinul Directorului al Direcției generale locativ-

comunale amenajare a Consiliului municipal Chișinău.

În acest context, Colegiul relevă că la materialele pricinii ordinul în cauză

lipsește.

De altfel, reclamantul invocă și faptul că în anul 2013 ar fi fost impus de

Directorul Direcției generale locativ-comunale amenajare a Consiliului municipal

Chișinău-Petru Gontea să semneze un contract individual de muncă pe un termen

determinat-un an, act ce la materialele pricinii, de asemenea, lipsește.

Conform cererii de chemare în judecată reclamantul indică că la data de 14 iulie

2014 a fost eliberat din funcția de Director al Întreprinderii Municipale de Gestionare

a Fondului Locativ nr. 16, prin ordinul nr. 136/6-c „Cu privire la încetarea contractului

individual de muncă”.

6

În această ordine de idei, Colegiul relevă că la materialele pricinii lipsesc careva

înscrisuri sau extrasul din carnetul de muncă care să confirme cele invocate în cererea

de chemare în judecată.

Mai mult, necesitatea prezentării înscrisurilor menționate supra conform textului

cererii de chemare în judecată, este dictată de faptul că s-a invocat de către reclamant

existența unui ordin de angajare în funcția de director al Întreprinderii Municipale de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 pe o perioadă nedeterminată.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare verificînd legalitatea dispoziției contestate

de reclamant prin prisma normelor legale, urmau să stabilească actele ce o preced și

care confirmă raporturile de muncă și respectiv durata acestora.

Colegiul reiterează că încheierea contractului individual de muncă între Grigore

Codreanu și Consiliul municipal Chișinău, în persoana Primarului General

mun.Chișinău, a avut loc pe o perioadă determinată-3 luni. Iar, în consecință a fost

adoptată dispoziția Primarului General de Chișinău nr. 593/5-dc din 10 octombrie 2014

privind desfacerea contractului individual de muncă încheiat cu Grigore Codreanu.

Conform art. 54 alin.(1), (2) Codul muncii, contractul individual de muncă se

încheie, de regulă, pe durată nedeterminată. Contractul individual de muncă poate fi

încheiat și pe o durată determinată, ce nu depășește 5 ani, în condițiile prevăzute de

prezentul cod. Temeiul legal al încheierii contractului individual de muncă pe durată

determinată se indică în contract.

Raportînd speța dată la norma de drept materială enunțată supra, Colegiul

conchide că necesitatea demonstrării caracterului raporturilor de muncă între Grigore

Codreanu și/sau întreprinderile municipale din subordinea autorității administrației

publice locale, inclusiv cu administrația publică locală, se impune pentru o cercetare

multiaspectuală, completă și obiectivă, ca în consecință să fie determinat indubitabil

legalitatea/ilegalitatea dispoziției contestate.

Tot aici, este de menționat că nu se admite încheierea unui contract de muncă pe

o perioadă determinată, în condițiile cînd se invocă existența unui act ce atestă

raporturile de muncă pe o perioadă nedeterminată, deoarece astfel angajatul, din

momentul încheierii contractului individual de muncă pe o perioadă determinată este

plasat într-o poziție dezavantajoasă, de fapt înrăutățindu-i-se situația în raport cu

perioada cînd raporturile de muncă erau guvernate de contractul individual de muncă

pe o perioadă nedeterminată.

În cazul constatării unei astfel de stări este evident că contractul pe o perioadă

determinată care a fost încheiat în timp ce exista un alt contract individual de muncă

pe perioadă nedeterminată, este lovit de nulitate absolută și instanța de judecată

urmează să procedeze corespunzător.

Colegiul reiterează că reclamantul invocă existența unui ordin de numire în

funcție a sa pe o perioadă nedeterminată, însă, la materialele pricinii unui astfel de act

lipsește, iar instanțele ierarhic inferioare au eludat de a verifica această circumstanță.

Prin urmare, la rejudecarea pricinii instanța ierarhic inferioară urmează a lua în

considerare aceste aspecte și a le supune aprecierii în raport cu probele și normele de

drept material aplicabile speței.

Mai mult, existența cărorva acte ce ar confirma caracterul raporturilor de muncă

respectiv determină necesitatea și legalitatea emiterii unor noi dispoziții și/sau

7

încheierii unor noi contracte în acest sens, aspect ce urma a fi luat în considerare de

instanța de apel.

La acest capitol, Colegiul reiterează și prevederile art.12 Codul muncii, conform

cărora clauzele din contractele individuale de muncă, din contractele colective de

muncă și din convențiile colective sau din actele juridice emise de autoritățile

administrației publice menționate la art.4 lit.d) și e), care înrăutățesc situația salariaților

în comparație cu legislația muncii sînt nule și nu produc efecte juridice.

Conform art. 49 alin. (3) Codul muncii, este interzisă stabilirea pentru salariat,

prin contractul individual de muncă, a unor condiții sub nivelul celor prevăzute de

actele normative în vigoare, de convențiile colective și de contractul colectiv de muncă.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că stabilirea acestor circumstanțe și

respectiv prezentarea probelor în acest sens este importantă pentru soluționarea

pricinii, în condițiile cînd legalitatea actului contestat se află în interconexiune cu actele

ce-l preced și ce atestă raporturile de muncă cu Grigore Codreanu existente anterior și

caracterul acestora.

În atare circumstanțe, pentru a concluziona asupra temeiniciei/netemeiniciei

acțiunii la rejudecarea pricinii urmează a fi supuse aprecierii toate circumstanțele

invocate, inclusiv probele prezentate și circumstanțele invocate în raport cu normele

de drept aplicabile raportului litigios.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărîri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărîri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau

respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21 ianuarie 1999,

cauza Lebedinschi vs. Republica Moldova din 16 iunie 2015).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să

fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la

judecarea pricinii în instanțele ierarhic inferioare nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Grigore Codreanu și a

casa integral decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii civile la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează a adopta soluția la caz atît prin

prisma argumentelor reclamantului, cît și a pîrîtului, rezultînd din prevederile art. 130

alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța judecătorească apreciază

probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția adoptată să fie certă

și coerentă, sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei acțiunii. Caracterul peremptoriu al

concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele

pricinii, probele administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile

raportului litigios.

8

În baza celor expuse, în conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c), art.445

alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Grigore Codreanu.

Se casează decizia din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore Codreanu

împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primarului General al municipiului

Chișinău cu privire la anularea dispoziției Primarului General de Chișinău nr. 593/5-

dc din 10 octombrie 2014 privind desfacerea contractului individual de muncă încheiat

cu Grigore Codreanu, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și a

prejudiciului moral, cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

9