2ra-1389/17 — anularea dispoziției privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea dispoziţiei privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1389/17 — anularea dispoziției privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-1389/17
Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – C. Ursachi
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov
Î N C H E I E R E
19 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Grigore Codreanu în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Codreanu
împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarului General al mun. Chișinău cu
privire la anularea dispoziției nr. 593/5-dc din 10 octombrie 2014 privind desfacerea
contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului
restant și repararea prejudiciului moral ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Grigore Codreanu, s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Buiucani min. Chișinău din 01 octombrie 2015,
C O N S T A T Ă :
La data de 13 ianuarie 2015 Grigore Codreanu s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată, completată ulterior,împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarului
General al mun. Chișinău cu privire la anularea dispoziției Primarului General din
10 octombrie 2014 nr.593/5-dc privind desfacerea contractului individual de muncă,
restabilirea la locul de muncă în funcția de director al ÎMGFL nr. 16, începând cu 15
octombrie 2014, încasarea unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență
forțată de la locul de muncă în mărimea salariului mediu lunar, începând cu 15
octombrie 2014, repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, cauzat în
legătură cu eliberarea nelegitimă din funcție și încasarea cheltuielilor de judecată (
vol. I, f.d.1-3, 74).
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că a activat în sistemul locativ -
comunal 32 de ani, iar din anul 1997 în funcția de director al ÎMGFL nr. 16. În
funcția de director al ÎMGFL nr. 16 a fost numit prin ordinul Directorului General al
Direcției Generale Municipale Locativ-Comunale pe o perioadă nedeterminată, însă
în anul 2013 a fost impus să semneze contractul individual de muncă pe o perioadă
determinată –un an de zile, promițându-i-se că contractul va fi prelungit anual. Din
motive necunoscute, la data de 14 iulie 2014 a fost eliberat din funcția de director al
ÎMGFL nr. 16 prin ordinul nr.136/6-c „Cu privire la încetarea contractului
1
individual de muncă”, iar pe data de 15 iulie 2014 prin Dispoziția Primarului
General nr. 386/3-dc a fost numit iarăși în aceiași funcție pentru o perioadă de 3
luni, cu încheierea contractului individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014. La 26
septembrie 2014 prin scrisoarea nr. 02-118/703 Primarul General al mun. Chișinău
Dorin Chirtoacă l-a informat că raporturile de muncă încheiate cu Primăria mun.
Chișinău încetează, începând cu data de 15 octombrie 2014, în conformitate cu
prevederile art. 82 lit. f) Codul muncii. Prin Dispoziția nr. 593/5-dc din 10
octombrie 2014 a fost desfăcut contractul individual de muncă nr. 32 din 15 iulie
2014, în temeiul art. 82 lit. f) Codul muncii. Reclamantul menționează, că contractul
individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014 a fost încheiat cu Consiliul municipal
Chișinău, care este persoană juridică, dar nu cu Primăria mun. Chișinău care nu este
persoană juridică. Mai mult ca atât, fiind membru de sindicat al organului
republican din domeniul locativ - comunal, la eliberarea sa din funcție nu a fost
consultat prealabil organul sindical din unitate. Nefiind deacord cu concedierea din
funcția de director al ÎMGFL nr. 16 și întru respectarea cerințelor art. 89 alin. (1)
Codul muncii, la 30 octombrie 2014 și 30 decembrie 2014 a depus cereri la Primăria
mun. Chișinău cu privire la restabilirea în funcția de director al ÎMGFL nr. 16, care
au fost ignorate de către Primarul General al mun. Chișinău, el fiind nevoit să se
adreseze cu acțiune în instanță.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 octombrie 2015 s-a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore
Codreanu (vol. I, f.d.84, 88, 92-97).
La data 26 octombrie 2015 Grigore Codreanu a declarat apel împotriva
hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 octombrie 2015, solicitând
casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii
(f.d.89-90).
Prin decizia din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
depus de Grigore Codreanu, a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 01 octombrie 2015.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 a fost admis
recursul depus de Grigore Codreanu, casată hotărârea Judecători Buiucani mun.
Chișinău din 01 octombrie 2015cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată (vol. I, f.d.148-156).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017 s-a respins cererea de
apel depusă de Grigore Codreanu cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani
mun. Chișinău din 01 octombrie 2015 (vol. I, f.d. 216-225).
La 20 mai 2017 Grigore Codreanu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 21 martie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești cu
pronunțarea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii (vol. II, f. d. 1-7).
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au
interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept
material, neelucidând toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a
cauzei.
2
În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
21 martie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 10
aprilie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurent la
materialele dosarului lipsește (vol. I, f. d 226).
În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 20 mai 2017, se consideră
depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către
Grigore Codreanu este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că Grigore Codreanu indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care
instanțele de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele
cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin
de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în
care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
3
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul
declarat de către recurent asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Grigore Codreanu inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Grigore Codreanu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4