2ra-1389/17 — anularea dispoziției privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea dispoziţiei privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1389/17 — anularea dispoziției privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-1389/17 Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – C. Ursachi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Î N C H E I E R E 19 iulie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Grigore Codreanu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Codreanu împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarului General al mun.
Chișinău cu privire la anularea dispoziției nr. 593/5-dc din 10 octombrie 2014 privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și repararea prejudiciului moral , împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Grigore Codreanu, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani min. Chișinău din 01 octombrie 2015, C O N S T A T Ă : La data de 13 ianuarie 2015 Grigore Codreanu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, completată ulterior,împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarului General al mun.
Chișinău cu privire la anularea dispoziției Primarului General din 10 octombrie 2014 nr.593/5-dc privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă în funcția de director al ÎMGFL nr. 16, începând cu 15 octombrie 2014, încasarea unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă în mărimea salariului mediu lunar, începând cu 15 octombrie 2014, repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, cauzat în legătură cu eliberarea nelegitimă din funcție și încasarea cheltuielilor de judecată ( vol. I, f.d.1-3, 74). În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că a activat în sistemul locativ - comunal 32 de ani, iar din anul 1997 în funcția de director al ÎMGFL nr. 16. În funcția de director al ÎMGFL nr. 16 a fost numit prin ordinul Directorului General al Direcției Generale Municipale Locativ-Comunale pe o perioadă nedeterminată, însă în anul 2013 a fost impus să semneze contractul individual de muncă pe o perioadă determinată –un an de zile, promițându-i-se că contractul va fi prelungit anual.
Din motive necunoscute, la data de 14 iulie 2014 a fost eliberat din funcția de director al ÎMGFL nr. 16 prin ordinul nr.136/6-c „Cu privire la încetarea contractului 1 individual de muncă”, iar pe data de 15 iulie 2014 prin Dispoziția Primarului General nr. 386/3-dc a fost numit iarăși în aceiași funcție pentru o perioadă de 3 luni, cu încheierea contractului individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014. La 26 septembrie 2014 prin scrisoarea nr. 02-118/703 Primarul General al mun. Chișinău Dorin Chirtoacă l-a informat că raporturile de muncă încheiate cu Primăria mun. Chișinău încetează, începând cu data de 15 octombrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 82 lit. f) Codul muncii. Prin Dispoziția nr. 593/5-dc din 10 octombrie 2014 a fost desfăcut contractul individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014, în temeiul art. 82 lit. f) Codul muncii.
Reclamantul menționează, că contractul individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014 a fost încheiat cu Consiliul municipal Chișinău, care este persoană juridică, dar nu cu Primăria mun. Chișinău care nu este persoană juridică. Mai mult ca atât, fiind membru de sindicat al organului republican din domeniul locativ - comunal, la eliberarea sa din funcție nu a fost consultat prealabil organul sindical din unitate. Nefiind deacord cu concedierea din funcția de director al ÎMGFL nr. 16 și întru respectarea cerințelor art. 89 alin. (1) Codul muncii, la 30 octombrie 2014 și 30 decembrie 2014 a depus cereri la Primăria mun. Chișinău cu privire la restabilirea în funcția de director al ÎMGFL nr. 16, care au fost ignorate de către Primarul General al mun.
Chișinău, el fiind nevoit să se adreseze cu acțiune în instanță. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 octombrie 2015 s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore Codreanu (vol. I, f.d.84, 88, 92-97). La data 26 octombrie 2015 Grigore Codreanu a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 octombrie 2015, solicitând casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.89-90). Prin decizia din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Grigore Codreanu, a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 octombrie 2015. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 a fost admis recursul depus de Grigore Codreanu, casată hotărârea Judecători Buiucani mun.
Chișinău din 01 octombrie 2015cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (vol. I, f.d.148-156). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017 s-a respins cererea de apel depusă de Grigore Codreanu cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 octombrie 2015 (vol. I, f.d. 216-225). La 20 mai 2017 Grigore Codreanu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii (vol. II, f. d. 1-7). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, neelucidând toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.
2 În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 21 martie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 10 aprilie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsește (vol. I, f. d 226). În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 20 mai 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Grigore Codreanu este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Grigore Codreanu indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie 3 să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către recurent asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Grigore Codreanu inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Grigore Codreanu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.