2ra-1389/17 — anularea dispoziției privind desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1389/17

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – C. Ursachi

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

Î N C H E I E R E

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Grigore Codreanu în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Codreanu

împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarului General al mun. Chișinău cu

privire la anularea dispoziției nr. 593/5-dc din 10 octombrie 2014 privind desfacerea

contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului

restant și repararea prejudiciului moral ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Grigore Codreanu, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani min. Chișinău din 01 octombrie 2015,

C O N S T A T Ă :

La data de 13 ianuarie 2015 Grigore Codreanu s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată, completată ulterior,împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarului

General al mun. Chișinău cu privire la anularea dispoziției Primarului General din

10 octombrie 2014 nr.593/5-dc privind desfacerea contractului individual de muncă,

restabilirea la locul de muncă în funcția de director al ÎMGFL nr. 16, începând cu 15

octombrie 2014, încasarea unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la locul de muncă în mărimea salariului mediu lunar, începând cu 15

octombrie 2014, repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, cauzat în

legătură cu eliberarea nelegitimă din funcție și încasarea cheltuielilor de judecată (

vol. I, f.d.1-3, 74).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că a activat în sistemul locativ -

comunal 32 de ani, iar din anul 1997 în funcția de director al ÎMGFL nr. 16. În

funcția de director al ÎMGFL nr. 16 a fost numit prin ordinul Directorului General al

Direcției Generale Municipale Locativ-Comunale pe o perioadă nedeterminată, însă

în anul 2013 a fost impus să semneze contractul individual de muncă pe o perioadă

determinată –un an de zile, promițându-i-se că contractul va fi prelungit anual. Din

motive necunoscute, la data de 14 iulie 2014 a fost eliberat din funcția de director al

ÎMGFL nr. 16 prin ordinul nr.136/6-c „Cu privire la încetarea contractului

1

individual de muncă”, iar pe data de 15 iulie 2014 prin Dispoziția Primarului

General nr. 386/3-dc a fost numit iarăși în aceiași funcție pentru o perioadă de 3

luni, cu încheierea contractului individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014. La 26

septembrie 2014 prin scrisoarea nr. 02-118/703 Primarul General al mun. Chișinău

Dorin Chirtoacă l-a informat că raporturile de muncă încheiate cu Primăria mun.

Chișinău încetează, începând cu data de 15 octombrie 2014, în conformitate cu

prevederile art. 82 lit. f) Codul muncii. Prin Dispoziția nr. 593/5-dc din 10

octombrie 2014 a fost desfăcut contractul individual de muncă nr. 32 din 15 iulie

2014, în temeiul art. 82 lit. f) Codul muncii. Reclamantul menționează, că contractul

individual de muncă nr. 32 din 15 iulie 2014 a fost încheiat cu Consiliul municipal

Chișinău, care este persoană juridică, dar nu cu Primăria mun. Chișinău care nu este

persoană juridică. Mai mult ca atât, fiind membru de sindicat al organului

republican din domeniul locativ - comunal, la eliberarea sa din funcție nu a fost

consultat prealabil organul sindical din unitate. Nefiind deacord cu concedierea din

funcția de director al ÎMGFL nr. 16 și întru respectarea cerințelor art. 89 alin. (1)

Codul muncii, la 30 octombrie 2014 și 30 decembrie 2014 a depus cereri la Primăria

mun. Chișinău cu privire la restabilirea în funcția de director al ÎMGFL nr. 16, care

au fost ignorate de către Primarul General al mun. Chișinău, el fiind nevoit să se

adreseze cu acțiune în instanță.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 octombrie 2015 s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore

Codreanu (vol. I, f.d.84, 88, 92-97).

La data 26 octombrie 2015 Grigore Codreanu a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 octombrie 2015, solicitând

casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii

(f.d.89-90).

Prin decizia din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Grigore Codreanu, a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 01 octombrie 2015.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 a fost admis

recursul depus de Grigore Codreanu, casată hotărârea Judecători Buiucani mun.

Chișinău din 01 octombrie 2015cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (vol. I, f.d.148-156).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017 s-a respins cererea de

apel depusă de Grigore Codreanu cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 01 octombrie 2015 (vol. I, f.d. 216-225).

La 20 mai 2017 Grigore Codreanu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 21 martie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești cu

pronunțarea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii (vol. II, f. d. 1-7).

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, neelucidând toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a

cauzei.

2

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

21 martie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 10

aprilie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurent la

materialele dosarului lipsește (vol. I, f. d 226).

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 20 mai 2017, se consideră

depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Grigore Codreanu este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Grigore Codreanu indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanțele de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele

cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin

de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

3

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul

declarat de către recurent asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Grigore Codreanu inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Grigore Codreanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4