2ra-596/20 — încasarea salariului neachitat, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-596/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Negru)

ÎNCHEIERE

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Pîslari Gheorghe, reprezentat

de avocatul Veceaslav Brăteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pîslari Gheorghe

împotriva Primarului general, Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău

și Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 19, intervenient

accesoriu Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.14 cu

privire la încasarea salariilor neachitate, indemnizațiilor pentru concediul de odihnă

anual, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 16 februarie 2017, Pîslari Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău

și Primarului general al municipiului Chișinău cu privire la încasarea în mod solidar

a salariilor neachitate, indemnizațiilor pentru concediul de odihnă anual, a dobânzii

de întârziere, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (f.d.4-6

vol.I)

În motivarea acțiunii, Pîslari Gheorghe a invocat că prin contractul individual

de muncă nr. 33 din 15 iulie 2014, încheiat între Consiliul municipal Chișinău, în

calitate de angajator, în persoana Primarului general al municipiului Chișinău Dorin

Chirtoacă și Gheorghe Pîslari, în calitate de salariat, ultimul a fost angajat în calitate

de director al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 19,

începând cu data de 19 iulie 2014, pe un termen de 3 luni calendaristice.

Totodată, a menționat că ulterior, termenul contractului enunțat a fost prelungit

prin acordurile suplimentare.

1

Astfel, prin Acordul nr. 08 din 18 iulie 2016, termenul contractului a fost

prelungit de la data de 19 iulie până la 01 decembrie 2016.

A afirmat că începând cu luna iunie 2016 și până la momentul depunerii acțiunii

în instanța de judecată, pârâtul nu i-a achitat salariile cuvenite conform contractului,

deși potrivit pct. 12 din contract, angajatorul este obligat să achite salariatului

salariul tarifar în mărime de 4800 de lei, premiu, ajutor material, spor pentru

vechimea în muncă, suplimente conform legislației în vigoare și contractului

individual de muncă.

A precizat că în perioada cuprinsă între 13 iunie 2016 - 01 iulie 2016, Pîslari

Gheorghe s-a aflat în concediu medical, în perioada 04 iulie 2016 - 07 august 2016,

s-a aflat în concediu anual de odihnă, iar în perioada 23 septembrie 2016 - 21

octombrie 2016, s-a aflat în concediu medical.

A menționat că suma salariilor restante constituie 24 000 de lei, iar

indemnizațiile pentru concediul anual de odihnă constituie 16 000 de lei.

A specificat, că prin Acordul suplimentar nr. 09 din 01 decembrie 2016 la

contractul individual de muncă nr. 33 din 15 iulie 2014, s-a convenit modificarea

locului de muncă – ÎMGFL nr. 14, iar durata contractului a fost stabilită de la 01

decembrie 2016 până la 19 aprilie 2017.

A comunicat, că pentru suferințele fizice și psihice suportate de către Pîslari

Gheorghe în legătură cu neachitarea salariului și a celorlaltor drepturi salariale,

urmează să fie compensat și prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei.

A solicitat, Pîslari Gheorghe, încasarea în mod solidar a salariilor neachitate în

sumă de 24 000 de lei, a indemnizației pentru concediul anual de odihnă în sumă de

16 000 de lei, a dobânzii de întârziere pentru fiecare zi de întârziere în mărime de

0,1% din suma salariilor neachitate, a prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis

acțiunea parțial. S-a încasat de la Primăria municipiului Chișinău în beneficiul lui

Pîslari Gheorghe salariul restant în sumă de 24 000 de lei și indemnizația pentru

concediul anual de odihnă în sumă de 14 400 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 39, 45-49 vol. I).

Prin decizia din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău, s-a

admis. S-a casat integral hotărârea din 20 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pîslari

Gheorghe împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului

Chișinău și Primarului general al municipiului Chișinău privind încasarea salariilor

restante, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, în alt complet de

judecată (f.d. 87, 88-96 vol. I).

Prin încheierea protocolară din 22 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a atras în proces, din oficiu, în calitate de intervenient accesoriu

Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 (f.d. 173-174).

Pe parcursul examinării cauzei, Pîslari Gheorghe a depus cerere de atragere în

calitate de copârât și de concretizare a pretențiilor din acțiune, indicând în calitate

de pârât și Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 19,

2

solicitând încasarea în mod solidar a salariilor neachitate în sumă de 24 000 de lei,

încasarea în mod solidar a indemnizației pentru concediul anual de odihnă în sumă

de 16 000 de lei, încasarea în mod solidar a dobânzii de întârziere pentru fiecare zi

de întârziere în mărime de 0,1% din suma salariilor neachitate, compensarea

prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată

(f.d.122-124 vol.I).

Prin hotărârea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea înaintată de Pîslari Gheorghe s-a respins ca neîntemeiată (f.d.178; 183-193

vol.I).

La 22 iulie 2019, Pîslari Gheorghe, reprezentat de avocatul Veceaslav Brăteanu,

a depus apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond

și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Pîslari Gheorghe să fie

admisă integral (f.d.180-182 vol.I).

Prin decizia din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Pîslari Gheorghe, reprezentat de avocatul Veceaslav Brăteanu și s-a

menținut hotărârea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că soluția primei instanțe dată

în legătură cu litigiul dedus judecății este una întemeiată și legală, iar instanța

judecătorească, în hotărârea contestată a indicat circumstanțele cauzei pe care le-a

constatat, probele pe care și-a întemeiat concluziile ei privitoare la aceste

circumstanțe și a argumentat respingerea unor probe, în strictă corespundere cu

prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 04 februarie 2020, prin intermediul poștei (f.d.51, vol. II), Pîslari Gheorghe,

reprezentat de avocatul Veceaslav Brăteanu, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel ca fiind ilegală și nefondată, emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța a aplicat eronat legea. La fel, și-

a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, din motiv că nu au fost examinate

toate aspectele cauzei și esența pretențiilor menționate. Or, motivarea trebuie să fie

pertinentă, completă, întemeiată, convingătoare, accesibilă, precisă și concisă,

fermă, însă la caz lipsește.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii

de însoțire datate cu 27 februarie 2020 (f.d.53, vol. II) și a fost recepționată conform

avizelor de recepție la 04 martie 2020 (f.d. 54-56, vol. II).

La 16 martie 2020, Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău, au

depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea recursului ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 noiembriebrie 2019, iar Pîslari

Gheorghe, reprezentat de avocatul Veceaslav Brăteanu, a declarat recurs la 04

februarie 2020, prin intermediul poștei (f.d.51, vol. II).

3

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 29 noiembrie 2019, conform scrisorii de însoțire nr. 13196 (f.d.43, vol.II),

însă dovada că a fost recepționată și la ce dată lipsește.

Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Pîslari Gheorghe, reprezentat de

avocatul Veceaslav Brăteanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pîslari Gheorghe, reprezentat

de avocatul Veceaslav Brăteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Pîslari Gheorghe, reprezentat de avocatul

Veceaslav Brăteanu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pîslari Gheorghe, reprezentat de

avocatul Veceaslav Brăteanu, împotriva deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5