2ra-509/19 — incasarea penalitatilor de intirziere si a prejudiciului material

2ra-509/19 — incasarea penalitatilor de intirziere si a prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-509/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L.Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

DECIZIE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Veaceslav Popa,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Popa

împotriva Primăriei municipiul Chișinău cu privire la încasarea penalității de

întârziere, a sumelor de compensare a pierderii unei părți din salariu, a prejudiciului

material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 09 septembrie 2016, Veaceslav Popa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău solicitând încasarea penalităților în mărime de

0,1% pentru fiecare zi de întârziere din plățile salariale reținute în perioada 09

septembrie 2013-26 august 2015, achitate la 24 august 2016, a sumelor de

compensare a pierderilor unei părți din salariu pentru perioada 09 septembrie 2013-

26 august 2015, în legătură cu încălcarea termenelor de plată, achitate la 24 august

2016.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 09 ianuarie 2007 a fost angajat

în funcția de specialist principal în cadrul Direcției asistență juridică a Primăriei

mun. Chișinău. Prin cererea nr. P-4909/3/13 din 11 iulie 2013 a solicitat acordarea

concediului de odihnă începând cu 12 iulie 2013, cu ulterioara demisie. La 25 iulie

2013 a expediat pârâtului cerere de retragere a cererii de demisie, care a fost

recepționată la 26 iulie 2013. La expirarea concediului de odihnă, la 09 septembrie

2013, s-a prezentat la locul de muncă, unde a activat pînă la data de 20 septembrie

а adus la cunoștință dispoziția nr. 257/4-dc din 11 iulie 2013 „Cu privire la acordarea

concediului anual de odihnă și încetarea raporturilor de serviciu, prin demisie, ale

lui Veaceslav Popa”, fiindu-i eliberat și carnetul de muncă.

Totodată, a indicat că prin dispoziția menționată, i-au fost acordate 19 zile

calendaristice nefolosite din concediul anual de odihnă pentru perioada 09 ianuarie

2011-08 ianuarie 2012 și concediu anual de odihnă de 38 de zile calendaristice

1

pentru perioada 09 ianuarie 2012- 08 ianuarie 2012, de la 10 iulie 2013 pînă la data

de 06 septembrie 2013. Conform pct. 2 din dispoziție, s-a dispus încetarea

raporturilor de serviciu prin demisie, începând cu 09 septembrie 2013.

Reclamantul a afirmat că la 17 octombrie 2013 a depus cerere de chemare în

judecată cu privire la anularea dispoziției nr. 257/4-dc din 11 iulie 2013 și prin

hotărârea din 26 august 2015 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a anulat

dispoziția nr. 257/4-dc din 11 iulie 2013 „Cu privire la acordarea concediului anual

de odihnă și încetarea raporturilor de serviciu, prin demisie, ale lui Veaceslav Popa”,

în partea încetării raporturilor de serviciu prin demisie; s-a restabilit Veaceslav Popa

în funcția de specialist principal în cadrul Direcției asistență juridică a Primăriei

mun. Chișinău; s-a încasat de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Veaceslav

Popa despăgubiri pentru perioada lipsei forțate de la serviciu începînd cu data de 09

septembrie 2013 pînă la data de 26 august 2015 în sumă de 104692 de lei; s-a încasat

de la Primăria mun.Chișinău în beneficiul lui Veaceslav Popa despăgubiri morale în

sumă de 13365 de lei, echivalentul a trei salarii medii lunare; s-a obligat Primăria

mun. Chișinău să efectueze în carnetul de muncă al lui Veaceslav Popa rectificările

ce rezultă din hotărâre.

Totodată, a precizat că suma de 104692 de lei, conform hotărârii sus-citate, este

formată din suma salariilor medii lunare în mărime de 4455 de lei, neachitate în

decursul a 716 zile, cuprinse în perioada 09 septembrie 2013-26 august 2015. Suma

nominalizată a fost transferată în contul executorului judecătoresc la 24 august 2016.

În consecință, de la data pronunțării hotărârii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, 26

august 2015 și pînă la executarea efectivă a acesteia, 24 august 2016, perioada de

întîrziere constituie 1080 zile sau 36 luni. La fel, a specificat că pentru perioada 09

septembrie 2013- 20 septembrie 2013, nu a fost remunerat. Astfel, la 18 august 2016

a depus cererea nr. P-8360/16 privind calcularea sumelor de compensare a

pierderilor unor părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată, la care

nu a primit răspuns.

La 02 martie 2017, în cadrul ședinței de judecată, reclamantul a depus cerere

de concretizare, solicitând încasarea sumelor de compensare a pierderii unei părți

din salariu pentru perioada septembrie 2013- august 2015, în legătură cu încălcarea

termenelor de plată, în mărime de 16182,91 de lei, a penalității pentru reținerea

salariilor pentru perioada septembrie 2013-august 2015 în mărime de 0,1% pentru

fiecare zi de întârziere, în total suma de 73763, 87 de lei.

La 29 noiembrie 2016, Veaceslav Popa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău solicitând încasarea penalităților în mărime de

0,1% pentru fiecare zi de întârziere din plățile salariale (4455 de lei) reținute pentru

perioada septembrie 2015-august 2016, în sumă de 10807,86 de lei; a sumelor de

compensare a pierderilor unei părți din salariu prin indexarea salariului calculat

(4455 de lei) pentru perioada septembrie 2015-august 2016 în legătură cu încălcarea

termenelor de plată a acestuia, în sumă de 481,15 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin hotărîrea irevocabilă din 26

august 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a anulat dispoziția nr. 257/4-dc

din 11 iulie 2013 în partea încetării raporturilor de serviciu, prin demisie. Hotărârea

judecătorească nominalizată a fost executată după expirarea a 12 luni, prin dispoziția

nr. 558-dc din 19 septembrie 2016. La 22 septembrie 2016, în temeiul cererii depuse,

a fost emisă dispoziția nr. 572-dc privind încetarea raporturilor de serviciu prin

2

demisie. Potrivit dispoziției menționate, la 05 octombrie 2016 i-а fost achitat salariul

mediu lunar pentru absență forțată de la serviciu în perioada 27 august 2015-21

septembrie 2016, inclusiv compensația concediilor nefolosite în perioada 10

septembrie 2013-21 septembrie 2016, ajutorul material prevăzut pentru anii 2014-

2016 și indemnizația unică pentru încetarea raporturilor de serviciu. Pentru o

perioadă de 12 luni consecutiv cuprinsă între 27 august 2015-21 septembrie 2016

achitarea salariului lunar în mărime de 4455 de lei a fost reținută de către angajator.

Astfel, la 13 octombrie 2016 a depus în adresa Primăriei mun. Chișinău cererea

înregistrată cu nr. P-8360/2/16, prin care a solicitat achitarea penalităților în mărime

de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din plățile salariale (4455 de lei) reținute

pentru perioada septembrie 2015-august 2016, în sumă de 10807,86 de lei, a sumelor

de compensare a pierderilor unei părți din salariu prin indexarea salariului calculat

(4455 de lei), pentru perioada septembrie 2015-august 2016 în legătură cu încălcarea

termenelor de plată a acestuia, în sumă de 481,15 lei. Prin răspunsul recepționat la

14 noiembrie 2016 pârâtul a refuzat soluționarea pretențiilor formulate.

În cadrul ședinței de judecată din 09 februarie 2017, reclamantul a depus o

cerere privind majorarea pretențiilor, prin care a solicitat încasarea penalităților în

mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din 4455 de lei (salariul lunar) reținute

în perioada septembrie 2015-august 2016, ce constituie suma de 10807,86 de lei, a

sumelor de compensare a pierderilor unei părți din salariu prin indexarea salariului

calculat în sumă de 4455 de lei, pentru perioada septembrie 2015-august 2016 în

legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia, în sumă de 481,15 lei, a

prejudiciului material (venit ratat) suportat ca urmare a imposibilității de a se folosi

de salariul lunar în mărime de 4455 de lei în decursul perioadei august 2015-

septembrie 2016, în sumă de 7928,42 de lei.

Prin încheierea protocolară din 31 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-au conexat într-o procedură cererile de chemare în judecată.

La 06 octombrie 2017, în cadrul ședinței de judecată, reclamantul Veaceslav

Popa, reprezentat de avocatul Cristina Ermurachi, a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, în final, solicitând încasarea penalității în mărime de 0,1 % din 4455 de

lei (salariul mediul lunar) pentru fiecare zi de întârziere, din plățile salariale reținute

pentru perioada 09 septembrie 2013-26 august 2015, în mărime de 73763,87 de lei

cu titlu de penalitate, în temeiul art. 330 alin. (2) Codul muncii; încasarea sumei de

16182,91 de lei cu titlu de compensare a pierderilor unei părți din salariu în legătură

cu încălcarea termenelor de plată a acestuia în perioada 09 septembrie 2013-26

august 2015, în temeiul art. 253 din Codul de procedură civilă, încasarea sumei de

45229,38 de lei cu titlu de prejudiciu material în temeiul art. 619 Cod civil, pentru

imposibilitate de a se folosi de salariu în perioada 09 septembrie 2013-26 august

2015, încasarea sumei de 10807,86 de lei cu titlu de penalitate, în temeiul art. 330

alin. (2) Codul muncii, în mărime de 0,1% din 4455 de lei (salariul mediu lunar)

pentru fiecare zi de întârziere din plățile salariale reținute pentru perioada septembrie

2015- august 2016, încasarea sumei de 481,15 lei cu titlu de compensare a pierderilor

unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia în

perioada septembrie 2015-august 2016, în temeiul art. 253 din Codul de procedură

civilă, încasarea sumei de 7928,42 de lei cu titlu de prejudiciu material în temeiul

art. 619 Cod civil, pentru perioada septembrie 2015-august 2016, încasarea sumei

de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

3

Prin hotărârea din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav

Popa împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la încasarea penalităților în

mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere a plăților salariale, a sumelor de

compensare a pierderilor unei părți din salariu, în legătură cu încălcarea termenilor

de plată, a prejudiciului material pentru perioada 09 septembrie 2013-26 august 2015

și septembrie 2015-august 2016, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Veaceslav Popa și s-a menținut hotărârea din 14 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 28 ianuarie 2019, Veaceslav Popa a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel a fost adoptată

cu încălcarea normelor de drept procedural. La fel, a indicat despre încălcarea

prevederilor art. 432 alin.(1), alin. (2) lit. a) și alin.(4) Cod de procedură civilă. În

acest sens, a menționat că prin examinarea cauzei în instanța de apel în lipsa sa, i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. Or, la 29

octombrie 2018 prin intermediul poștei electronice a depus cerere de amânare,

invocând imposibilitatea participării la ședința de judecată numită pentru

examinarea apelului, deoarece la 30 octombrie 2014 ora 14:00 urma să participe în

cadrul Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, la examinarea cauzei la cererea introductivă

depusă de SRL „Carpediem” privind intentarea procesului de insolvabilitate, în

calitate de reprezentant al debitorului. În confirmarea acestui aspect, a anexat

încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 30 octombrie 2018, care atestă

participarea sa în ședința de judecată. Deși, a depus cerere de amânare, instanța de

apel a indicat precum că participanții la proces nu s-au prezentat din motive

necunoscute, fiind înștiințați legal despre data și ora și locul examinării cauzei,

considerând posibilă examinarea cauzei. Din textul deciziei rezultă că instanța de

apel nici nu a examinat temeinicia/netemeinicia cererii de amânare.

De asemenea, a indicat că legislația națională prevede că procesele civile se

desfășoară în baza principiului contradictorialității.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 30 octombrie 2018, iar Veaceslav

Popa a declarat recurs la 28 ianuarie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

la 29 noiembrie 2018 prin scrisoarea de însoțire (Vol.II, f.d.31), însă lipsesc date

despre recepționarea acesteia de către recurent. Astfel, recursul declarat la 28

ianuarie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 20 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

4

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Veaceslav Popa și va casa integral decizia instanței de apel, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Din dispoziția art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă se distinge că săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform materialelor cauzei, instanțele ierarhic inferioare, au reținut că prin

hotărârea din 26 august 2015 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a anulat

dispoziția nr. 257/4-dc din 11 iulie 2013 „Cu privire la acordarea concediului anual

de odihnă și încetarea raporturilor de serviciu, prin demisie, ale lui Veaceslav Popa”,

în partea încetării raporturilor de serviciu prin demisie; s-a restabilit Veaceslav Popa

în funcția de specialist principal în cadrul Direcției asistență juridică a Primăriei

mun. Chișinău; s-a încasat de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Veaceslav

Popa despăgubiri pentru perioada lipsei forțate de la serviciu începînd cu data de 09

septembrie 2013 până la data de 26 august 2015 în sumă de 104692 de lei; s-a încasat

de la Primăria mun.Chișinău în beneficiul lui Veaceslav Popa despăgubiri morale în

sumă de 13365 de lei, echivalentul a trei salarii medii lunare; s-a obligat Primăria

mun. Chișinău să efectueze în carnetul de muncă al lui Veaceslav Popa rectificările

ce rezultă din hotărâre (Vol.I, f.d.44-47).

Drept urmare, prin dispoziția Primarului municipiului Chișinău nr. 558-dc din

19 septembrie 2016 „Despre executarea hotărârii Judecătoriei Centru privind

restabilirea în funcția publică a dlui Veaceslav Popa” s-a dispus restabilirea lui

Veaceslav Popa în funcția deținută anterior de specialista principal în cadrul

Direcției asistență juridică, începând cu data de 09 septembrie 2013 (Vol.I, f.d.48).

Prin dispoziția Primarului municipiului Chișinău nr. 572-dc din 22 septembrie

2016 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu prin demisie ale lui Veaceslav

Popa” s-a dispus încetarea începând cu data de 21 septembrie 2016 a raporturilor de

5

serviciu între autoritatea administrației publice locale și specialistul principal în

cadrul Direcției asistență juridică, dl Veaceslav Popa, prin demisie din propria

inițiativă, conform art. 65 din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public și art. 85 alin. (2) din Codul muncii. Totodată, s-a dispus ca

direcția management financiar urmează să achite lui Veaceslav Popa salariul mediu

lunar pentru absență forțată de la serviciu pentru perioada 27 august 2015-21

septembrie 2016; să efectueze calculul definitiv ala salariatului pentru concediul de

odihnă anula nefolosit pe perioadele 10 septembrie 2013-08 ianuarie 2014 (12 zile

calendaristice), 09 ianuarie 2014-08 ianuarie 2015 (38 de zile calendaristice), 09

ianuarie 2015-08 ianuarie 2016 (38 de zile calendaristice), 09 ianuarie 2016-21

septembrie 2016 (27 de zile calendaristice) și pentru ajutorul material prevăzut

pentru anii 2014-2016, în conformitate cu legislația în vigoare (Vol.I, f.d.49).

În rezultatul adresării lui Veaceslav Popa către Primăria mun.Chișinău cu

cererea înregistrată sub nr. P-8360/2/16 din 13 octombrie 2016, prin care a solicitat

de a-i fi achitate penalitățile în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din

plățile salariale reținute în perioada septembrie 2015-august 2016 și a sumelor de

compensare a pierderilor unei părți din salariu (pentru perioada septembrie 2015-

august 2016) în legătură cu încălcarea termenilor de plată a acestuia, i s-a comunicat

prin răspunsul nr. P-8360/2/16 din 14 noiembrie 2016 că Primăria mun. Chișinău nu

a avut intenția de a evita executarea hotărârii judecătorești, doar că din cauza situației

financiare dificile prejudiciul a fost achitat imediat la apariția posibilității financiare

(Vol.I, f.d.50).

Drept urmare a dezacordului cu răspunsul primit, la 29 noiembrie 2016,

reclamantul Veaceslav Popa a depus împotriva Primăriei mun.Chișinău cerere de

chemare în judecată, solicitând încasarea sumelor pretinse pentru perioada

septembrie 2015-august 2016, prin intermediul instanței de judecată (Vol.I, f.d.41-

43).

Aici este de remarcat că inițial reclamantul Veaceslav Popa a depus la 09

septembrie 2016 o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.Chișinău

prin care a solicitat încasarea penalităților și a sumelor de compensare a pierderilor

unei părți din salariu pentru perioada 09 septembrie 2013-26 august 2015 (Vol.I,

f.d.2-5).

În final, prin cererea de concretizare, reclamantul Veaceslav Popa, reprezentat

de avocatul Cristina Ermurachi, a solicitat încasarea penalității în mărime de 0,1 %

din 4455 de lei (salariul mediul lunar) pentru fiecare zi de întârziere, din plățile

salariale reținute pentru perioada 09 septembrie 2013-26 august 2015, în mărime de

73763,87 de lei cu titlu de penalitate, în temeiul art. 330 alin. (2) Codul muncii;

încasarea sumei de 16182,91 de lei cu titlu de compensare a pierderilor unei părți

din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia în perioada 09

septembrie 2013-26 august 2015, în temeiul art. 253 din Codul de procedură civilă,

încasarea sumei de 45229,38 de lei cu titlu de prejudiciu material, în temeiul art. 619

Cod civil, pentru imposibilitate de a se folosi de salariu în perioada 09 septembrie

2013-26 august 2015, încasarea sumei de 10807,86 de lei cu titlu de penalitate, în

temeiul art. 330 alin. (2) Codul muncii, în mărime de 0,1% din 4455 de lei (salariul

mediu lunar) pentru fiecare zi de întârziere din plățile salariale reținute pentru

perioada septembrie 2015- august 2016, încasarea sumei de 481,15 lei cu titlu de

compensare a pierderilor unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor

6

de plată a acestuia în perioada septembrie 2015-august 2016, în temeiul art. 253 din

Codul de procedură civilă, încasarea sumei de 7928,42 de lei cu titlu de prejudiciu

material, în temeiul art. 619 Cod civil, pentru imposibilitatea de a se folosi de salariu

în perioada septembrie 2015-august 2016, încasarea sumei de 5000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică (Vol.I, f.d.202).

Prin hotărârea din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

menținută prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Popa

împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la încasarea penalităților în mărime de

0,1% pentru fiecare zi de întârziere a plăților salariale, a sumelor de compensare a

pierderilor unei părți din salariu, în legătură cu încălcarea termenilor de plată, a

prejudiciului material pentru perioada 09 septembrie 2013-26 august 2015 și

septembrie 2015-august 2016, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (Vol.I,

f.d.270, 279-287, Vol.II, f.d.20-30).

Colegiul reiterează că examinarea cauzei în ordine de apel s-a desfășurat în

lipsa reclamantului Veaceslav Popa, care a și declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe. Or, aceasta nu constituie decât o încălcare a normelor de drept procedural

și constituie temei de casare a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată.

Prin încheierea din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost acceptată spre

examinare cererea de apel depusă de Veaceslav Popa și a fost stabilită data

examinării cererii de apel pentru 30 octombrie 2018 ora 14:30 (Vol.II, f.d.9).

Art. 376 alin. (1) Cod de procedură civilă statuează că dispozițiile de procedură

privind judecarea cauzelor civile în primă instanță se aplică și în instanța de apel în

măsura în care nu sânt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

Astfel, în conformitate cu art. 102 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură.

La caz, Colegiul precizează că apelantul Veaceslav Popa a fost înștiințat de

către instanța de apel despre data, ora și locul examinării cauzei în ordine de apel,

expediind în adresa lui Veaceslav Popa citație pentru ședința de judecată din 30

octombrie 2018 ora 14:30 (Vol.II, f.d.10) și care a fost recepționată de către Veacesla

Popa la 15 octombrie 2018, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.11).

Colegiul notează că apelantul/recurentul Veaceslav Popa la 29 octombrie 2018,

prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa instanței de apel o cerere de

amânare, invocând imposibilitatea de a fi prezent la ședința de judecată din 30

octombrie 2018 stabilită pentru examinarea cauzei în ordine de apel, din motivul

antrenării în calitate de reprezentant al asociaților SRL „Carpediem” la 30 octombrie

2018 ora 14:00 în ședință de judecată în cauza SRL „Carpediem” privind intentarea

procesului de insolvabilitate la Judecătoria Bălți, sediul Falești (Vol.II, f.d.14). Or,

prin procesul-verbal al Adunării Generale extraordinare a asociaților SRL

„Carpediem”, nr. 2/2017 din 11 decembrie 2017, atașat la cererea de amânare, s-a

aprobat desemnarea lui Veaceslav Popa de a reprezenta interesele debitorului și ale

7

asociaților, inclusiv pentru a participa la procedura de insolvabilitate (Vol.II, f.d.17-

18).

Deși, apelantul/recurentul Veaceslav Popa a depus o cerere de amânare a

ședinței de judecată din 30 octombrie 2018 stabilită pentru examinarea apelului

declarat împotriva hotărârii primii instanțe de către el însuși, instanța de apel a

soluționat cauza civilă în ordine de apel, fără a pune în discuție cererea de amânare

înaintată, pronunțând decizia pe caz.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a cita ca fiind pertinente

prevederile art. 377 Cod de procedură civilă, în conformitate cu care președintele

ședinței de judecată deschide ședința și anunță cauza, numele apelantului, instanța a

cărei hotărâre este atacată, constată prezența participanților la proces și

reprezentanților, determină identitatea celor prezenți, verifică împuternicirile

persoanelor cu funcție de răspundere și ale reprezentanților.

Or, la deschiderea ședinței de judecată din 30 octombrie 2018 în instanța de

apel, președintele ședinței a constatat absența părților la proces, invocând

respectarea procedurii legale de înștiințare a acestora, însă nu a anunțat despre

cererea de amânare parvenită de la apelant și nici nu a pus-o în discuție.

Art. 379 alin. (2) Cod de procedură civilă stipulează posibilitatea judecării

apelului în cazul neprezentării în ședința de judecată a apelantului sau a intimatului,

a reprezentanților acestora, precum și a unui alt participant la proces, citați legal

despre locul, data și ora ședinței, însă nu este exclusă obligația instanței de a

soluționa cererile parvenite de la participanți.

Dealtfel, în conformitate cu art. 380 alin. (3) Cod de procedură civilă, cererea

și demersurile înaintate se soluționează în conformitate cu prevederile art.48 și 203,

instanța de apel nefiind în drept să le respingă din motivul respingerii lor în primă

instanță.

În această ordine de idei, pornind de la criticile recurentului aduse deciziei

contestate, Colegiul notează că instanța de apel nu a soluționat sub aspectul

temeineiciei/netemeinciei a cererii depuse de către Veaceslav Popa privind

amânarea examinării apelului declarat de însuși Veaceslav Popa. Or, în condițiile

înaintării unei astfel de cereri, apelantul și-a exprimat dorința și intenția de a

participa la examinarea cauzei în ordine de apel.

Or, respectarea principiului contradictorialității dezbaterilor și a dreptului la

apărare presupune posibilitatea părților de a participa în mod activ în desfășurarea

judecării, atât prin susținerea și dovedirea drepturilor proprii, cât și prin dreptul de a

constata susținerile părții adverse și de a-și exprima poziția procesuală chiar față de

măsurile pe care instanța le dispune. Astfel, pentru respectarea și asigurarea

contradictorialității în procesul civil, instanța are obligația de a pune în discuție toate

cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de părți,

conform legii sau chiar și n cazul invocării acestora din oficiu.

Mai mult, apelantul prin cererea de amânare a justificat imposibilitatea de a fi

prezent la termenul de judecată din motive întemeiate, iar depunerea cererii de

amânare a fost efectuată înaintea pronunțării actului de dispoziție.

În acest sens, Colegiul reiterează că depunerea cererii de amânare de către

apelantul/recurentul Veaceslav Popa a fost dictată de imposibilitatea de a fi prezent

la ședința de judecată din 30 octombrie 2018 stabilită pentru examinarea cauzei în

ordine de apel, din motivul antrenării în calitate de reprezentant al asociaților SRL

8

„Carpediem” la 30 octombrie 2018 ora 14:00 în ședință de judecată în cauza SRL

„Carpediem” privind intentarea procesului de insolvabilitate la Judecătoria Bălți,

sediul Falești (Vol.II, f.d.14).

Subsecvent, Colegiul evocă nu doar extrasul din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor privind datele despre ședința de judecată numită în cauza

SRL „Carpediem” privind intentarea procesului de insolvabilitate la Judecătoria

Bălți, sediul Falești, pentru data de 30 octombrie 2018 ora 14:00, anexat la cerea de

amânare depusă în instanța de apel (Vol.II, f.d.16), dar și încheierea din 30 octombrie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Falești, în care se identifică participarea la ședința

de judecată a reprezentantului debitorului, Veaceslav Popa (Vol.II, f.d. 41-47).

În conjunctura dată, se consideră a fi justificată cererea de amânare a

apelantului Veaceslav Popa, or, imposibilitatea lui de a fi prezent la examinarea

cauzei în ordine de apel la 30 octombrie 2018 ora 14:30 a fost confirmată prin probe

plauzibile/concludente.

De altfel, în conformitate cu art. 206 alin. (5) Cod de procedură civilă la

solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate amâna o singură dată

judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia.

Astfel, prin faptul că instanța s-a pronunțat asupra fondului apelului fără a

examina amintita cerere a fost încălcat dreptul la apărare al părții apelante și prin

aceasta dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție. Chiar în

noțiunea de proces echitabil se circumscrie respectarea și aplicarea principiului

contradictorialității și a dreptului la apărare.

Colegiul reiterează că atât în textul procesului-verbal al ședinței de judecată din

30 octombrie 2018 (Vol.II, f.d.19), cât și în textul deciziei adoptate la examinarea

cererii de apel depuse de Veaceslav Popa, nu se identifică anumite ipoteze ale

instanței de apel care ar atesta expunerea instanței asupra cererii de amânare (Vol.II,

f.d.21-30).

În corolar, instanța de apel, prin judecarea cauzei civile în ordine de apel, în

lipsa apelantului, imposibilitatea căruia de a fi prezent în ședință de judecată a fost

confirmată, nu i-a asigurat disponibilitatea în drepturi, ce constă în posibilitatea, în

primul rând de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim

supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege

modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, prin ce s-au încălcat prevederile

art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă.

De asemenea, prin examinarea apelului în lipsa apelantului Veaceslav Popa,

care nu a solicitat o singură dată amânarea examinării apelului, a fost încălcat în mod

direct dreptul acestuia la un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor

garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În favoarea celor expuse, Colegiul notează că articolul 6 al Convenției,

interpretat în ansamblu, garantează dreptul participanților de a participa efectiv la

proces. Acest drept face implicit parte din esența conceptului procedurii

contradictorii și este dificil de a vedea în această cauză cum ar fi putut să-și exercite

aceste drepturi reclamantul fără a fi prezent (Russu c. Moldovei, сererea nr. 7413/05,

hotărârea din 13 noiembrie 2008, § 26).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului reiterează că efectul articolului 6 § 1

din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

9

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Din aceste considerente, având în vedere cerințele dreptului la un proces

echitabil, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite de Veaceslav Popa și a casa

integral decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de

apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Veaceslav Popa.

Se casează integral decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Popa

împotriva Primăriei municipiul Chișinău cu privire la încasarea penalității de

întârziere, a sumelor de compensare a pierderii unei părți din salariu, a prejudiciului

material și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

10