2ra-2110/18 — incasarea platilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea platilor salariale
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2110/18 — incasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2110/18 prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (S. Osoianu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan) ÎNCHEIERE 21 noiembrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Pavel Staver, reprezentat de avocatul Constantin Chira, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Staver împotriva Primăriei satului Negrești, intervenientul accesoriu Direcția Finanțe Strășeni cu privire la încasarea plăților salariale restante, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Pavel Staver și a fost menținută hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, c o n s t a t ă: La data de 15 decembrie 2016, Pavel Staver a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Negrești, raionul Strășeni, intervenient accesoriu Direcția Finanțe Strășeni prin care a solicitat obligarea Primăriei satului Negrești să-i achite restanțele salariale conform legislației în mărime de 22596 de lei și repararea prejudiciului material și moral în mărime de 20000 de lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că după o perioadă de activitate în funcție de contabil - șef al Primăriei s. Negrești r-nul Strășeni, la data de 21 iulie 2016 a demisionat din funcție conform cererii depuse la 05 iulie 2016. A indicat că la data de 27 iunie 2016 a atins stagiul de 15 ani în funcție publică, motiv pentru care a solicitat să-i fie achitată indemnizația unică în proporție de 15% din salariul lunar pentru fiecare an de funcție. Totodată a menționat că primarul l-a ignorat și nu i-a achitat pentru perioadele rechemării din concediu de la 03 mai 2016, conform dispoziției de rechemare, de asemenea solicitând și garanțiile sociale a funcționarului public în baza Legii nr. 158 cu privire la salarizarea funcționarului public și sporul de performanță colectivă a funcționarului, compensarea concediilor anuale nefolosite.
A solicitat reclamantul obligarea Primăriei s. Negrești să-i achite restanțele salariate conform legislației în mărime de 22 596 de lei și a prejudiciului material și moral în mărime de 20000 de lei (f.d.1).
Prin cererile de concretizare a pretențiilor Pavel Staver a solicitat încasarea sumei restante de 5316 lei cu titlu de indemnizație unică la eliberare, a sumei restante de 17 557 de lei cu titlu de concediu nefolosit pe perioada de activitate din 23.03.2009 - 20.07.2016, a sumei de 3292 de lei cu titlu de salariu în conformitate cu dispoziția primarului nr. 13.p din 03 mai 2016 cu privire la rechemarea din concediu în luna mai 2016, a sumei de 4906 lei cu titlu de premiu anual în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 48 din 22 martie 2012 cu privire la sistemul de salarizare a funcționarilor publici, premiul anual pentru anul 2015 planificat în buget, a sumei de 2740,59 de lei cu titlu de premiu anual pentru anul 2016, în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 48 din 22 martie 2012 cu privire la sistemul de salarizare a funcționarilor publici, încasarea sumei de 6319 lei cu titlu de dobândă legală de întârziere, a sumei de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu material și moral (f.d.167, 194-195).
Prin hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Pavel Staver, a fost încasat din contul Primăriei satului Negrești, raionul Strășeni în beneficiul lui Pavel Staver cu titlu de indemnizație unică la eliberare în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008, art. 42 alin. (3) și (4) suma de 5316 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 22 august 2017, Pavel Staver a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul central din 02 august 2017, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Pavel Staver și a fost menținută hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul central. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că conform carnetului de muncă și confirmarea eliberată de către Primăria s. Negrești unde a activat în funcție de contabil șef, indemnizația unică în proporție de 15% din salariul de funcție la momentul depunerii cererii de încetare a raportului de serviciu urma a fi calculat pentru 15 ani în mărime de 8640 de lei, iar suma achitată constituie 5316 lei.
Acest fapt a fost recunoscut și de Primăria Negrești și prin urmare, instanța de apel a reținut drept corectă soluția primei instanțe cu privire la obligarea Primăriei s. Negrești, raionul Strășeni la achitarea în beneficiul lui Staver Pavel a sumei de 5316 lei cu titlu de indemnizație unică la eliberare în conformitate cu art. 42 alin. (1)-(3) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008. La fel instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a stabilit că la actele cauzei reclamantul nu a prezentat probe care să ateste legalitatea pretențiilor care le invocă, or din conținutul actului privind corectitudinea calculelor efectuate la retribuirea muncii angajaților Primăriei Negrești din 03 februarie 2017 rezultă clar 2 că reclamantului i-au fost achitate în luna septembrie, în urma recalculului total la eliberare, suma totală de 16777,09 lei.
În acest context, instanța de apel a stabilit că reclamantului-apelant la eliberare i-au fost achitate toate plățile salariale. Cât privește cuantumul sumelor solicitate de reclamant, instanței de apel nu i-au fost prezentate probe pertinente care să demonstreze temeinicia justificată a formării acestor datorii la plățile salariale solicitate. A mai reținut instanța de apel că obligația angajatorului de a recupera prejudiciul moral cauzat salariatului apare în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă și ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Astfel, pentru a angaja răspunderea patrimonială pentru daune morale este necesar să se regăsească elementele răspunderii civile, respectiv fapta ilicită a angajatorului, prejudiciul și legătura de cauzalitate.
În speță, apelantul nu a făcut referință la careva probe care să ateste obligația angajatorului pentru pretinsele daune materiale sau morale aduse salariatului, iar simpla mențiune despre existența unor presupuse prejudicii materiale sau morale nu constituie temei de a admite asemenea pretenții. La data de 15 august 2018 Pavel Staver, reprezentat de avocatul Constantin Chira, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor respinse cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat eronat normele de drept material și procedural, a aplicat o legea care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar probele.
La data de 02 octombrie 2018 Primăria satului Negrești, raionul Strășeni a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 22 mai 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 15 august 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Pavel Staver, reprezentat de avocatul Constantin Chira, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 3 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pavel Staver, reprezentat de avocatul Constantin Chira, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra 4 Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Pavel Staver, reprezentat de avocatul Constantin Chira.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Pavel Staver, reprezentat de avocatul Constantin Chira, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.