2ra-2103/14 — Cu privire la evacuarea forţată

Dosarul nr.2ra-2103/14 prima instanţă: A. Toderaş instanţa de apel: A. Gheorghieş, N. Chircu şi I. Talpa ÎNCHEIERE 20 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas şi Ion Druţă examinând admisibilitatea recursului declarat de Pintilie Borş, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pintilie Borş împotriva Feodorei Borş privind evacuarea forţată din imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Pintilie Borş şi casată parţial hotărârea Judecătoriei Floreşti din 28 octombrie 2013, c o n s t a t ă: La 27 mai 2013, Pintilie Borş a depus cerere de chemare în judecată împotriva Feodorei Borş privind evacuarea forţată din imobil.

În motivarea acţiunii Pintilie Borş a indicat că Feodora Borş este fosta sa soţie, căsătoria acestora fiind desfăcută în anul 2011 în temeiul hotărârii Judecătoriei Floreşti. A indicat Pintilie Borş că din momentul încheierii căsătoriei sale cu Feodora Borş, părţile locuiesc în casa părinţilor reclamantului, care a fost dobândită de către Pintilie Borş prin moştenire, după decesul părinţilor săi. În cererea de chemare în judecată se mai indică că, părţile se află în relaţii ostile din cauza situaţiilor de conflict create de Feodora Borş, care se soldează cu sesizarea organelor de poliţie de către pârâtă, din care motiv consideră reclamantul că soţii Borş nu pot mai trăi împreună în aceeaşi locuinţă.

Susţine Pintilie Borş că, i-a solicitat Feodorei Borş să părăsească imobilul din satul Bobuleşti, raionul Floreşti. Ulterior la 20 mai 2013 pîrîta Feodora Borş a recepţionat somaţia reclamantului privind eliberarea locuinţei sus-indicate, însă continuă să locuiască în imobilul ce-i aparţine cu drept de proprietate lui Pintilie Borş. Solicită reclamantul Pintilie Borş evacuarea forţată a Feodorei Borş din imobilul amplasat în satul Bobuleşti, raionul Floreşti, înregistrat cu numărul cadastral 4527111047. Prin hotărârea Judecătoriei Floreşti din 28 octombrie 2013, cererea lui Pintilie Borş împotriva Feodorei Borş cu privire la evacuarea forţată a fost respinsă (f.d. 47, 48-50). 1 S-a încasat de la Pintilie Borş în beneficiul Feodorei Borş cheltuielile de judecată în mărime de 2500 (două mii cinci sute) lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 februarie 2014, apelul declarat de Pintilie Borş a fost admis cu casarea parţială a hotărârii Judecătoriei Floreşti din 28 octombrie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri prin care se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Pintilie Borş împotriva Feodorei Borş privind evacuarea forţată din imobil (f.d.66, 67-70). În rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. În conformitate cu art. 434 alin.(1) recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. În conformitate cu art. 434 al.(2) CPC, termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 06 februarie 2014 la 17 februarie 2014 (f. d. 71). Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014, a fost recepţionată de Pintilie Borş la data de 20 februarie 2014 (f.d.

72). La 23 aprilie 2014 Pintilie Borş a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 februarie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Floreşti din 28 octombrie 2013, solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, recursul declarat de Pintilie Borş la 23 aprilie 2014 a fost restituit pe motivul neanexării la cererea de recurs a dovezii de plată a taxei de stat în mărime integrală (f.d. 83-84). La materialele cauzei este prezentă cererea din partea recurentului de anexare la cererea de recurs a taxei de stat achitată suplimentar în mărime de 25 lei, care a fost înregistrată în instanţa de recurs abia la 06 mai 2014, după emiterea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014 de restituire a recursului (f.d.

79, 80). Ulterior la 14 mai 2014 Pintilie Borş prin intermediul Oficiului Poştal Floreşti a depus recurs repetat împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 februarie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Floreşti din 28 octombrie 2013, solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului Pintilie Borş a invocat că instanţele inferioare au examinat pricina superficial, cu încălcarea normelor de drept material. În conformitate cu art. 111 alin. (1), (2) şi (3) Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de 2 procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui.

După cum rezultă din materialele dosarului copia deciziei motivate a Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014, a fost recepţionată de Pintilie Borş la data de 20 februarie 2014. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, menţionează că termenul de 2 luni, consacrat de art.434 alin. (1) CPC al RM, a început să curgă în ziua imediat următoare datei comunicării actului de procedură adică la 21 februarie 2014 şi a expirat la 22 aprilie 2014, luînd în considerare că ziua de 21 aprilie 2014 a fost una nelucrătoare. Or, conform art. 112 alin. (2) CPC dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. Contrar prevederilor art. 111 şi 434 (1) CPC recurentul Pintilie Borş a depus recurs repetat abia la 16 mai 2014, după expirarea termenului de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, fără a solicita repunerea în termen de recurs.

Este de menţionat că depunerea anterioară (la 23 aprilie 2014) de către Pintilie Borş a recursului împotriva deciziei Curţii de Apel Bălț i din 06 februarie 2014, nu poate justifica omiterea termenului prevăzut de art. 434 CPC, deoarece cererea de recurs a fost restituită recurentului prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, ca fiind depus cu încălcarea prevederilor art. 438 alin. (2) CPC, iar conform art. 434 al.(2) CPC, termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Totodată, art. 438 alin. (3) CPC, direct indică că restituirea cererii de recurs nu împiedică declararea repetată a recursului după lichidarea neajunsurilor şi respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru declararea lui.

În sensul normei enunţate este de înţeles că recurentul urma să respecte termenul de 2 luni de depunere a recursului, termen prevăzut de art. 434 CPC, care este unul de decădere şi nu poate fi restabilit. Ca urmare, neconformându-se exigenţelor legale cu privire la termenul de contestare a hotărârii judecătoreşti şi ignorând dispoziţiile art. 56 alin. (3) CPC, conform cărora participanţii la proces sunt obligaţi să se folosească cu bună credinţă de drepturile sale procesuale, Pintilie Borş a înaintat recursul cu omiterea termenului legal. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat la 16 mai 2014 de către Pintilie Borş ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut de art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. b), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 CPC. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei 3 pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, având în vedere faptul că, recurentul a omis termenul de declarare a recursului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Pintilie Borş, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, art. 434 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Pintilie Borş se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Ion Druţă 4