2ra-2423/14 — Incasarea prejudiciului material si moral, penalitătilor si compensarea cheltuielilor de judecata

prima instanţă: L.Curca dosarul nr.2ra-2423/14 instanţa de apel: L.Bulgac, M.Guzun, A.Minciuna ÎNCHEIERE 20 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Popuşoi Serghei şi întreprinderea mixtă, compania de asigurare ,,Grawe Carat Asigurări” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Popuşoi Serghei împotriva întreprinderii mixte, compania de asigurare ,,Grawe Carat Asigurări” societate pe acţiuni privind încasarea prejudiciului material şi moral, penalităților şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014 prin care s-a admis apelul declarat de întreprinderea mixtă, compania de asigurare ,,Grawe Carat Asigurări” societate pe acţiuni, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 11 decembrie 2013 fiind emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a pretenţiilor, c o n s t a t ă La 06 iunie 2012 Popuşoi Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM CA ,,Grawe Carat Asigurări” SA privind încasarea prejudiciului material şi moral, penalităților şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în calitate de consumator la 21 ianuarie 2011 a încheiat cu ÎM CA „Grawe Carat Asigurări” SA, în calitate de prestator de servicii contractul de asigurare a vehiculelor terestre (auto-casco) nr. AC 110003/CO, obiectul asigurării fiind automobilul de model „DAIMLER CHRYSLER 22”, cu numărul de înmatriculare CM AH 271, anul producerii 2001. În baza contractului enunțat, asigurătorul a preluat în asigurare automobilul de model „DAIMLER CHRYSLER 22”, cu numărul de înmatriculare CM AH 271 în schimbul primei de asigurare în sumă de 6 315 lei. Ulterior, la 08 decembrie 2011 automobilul de model „DAIMLER CHRYSLER 22”, cu numărul de înmatriculare CM AH 271, fiind asigurat a fost deteriorat de persoane necunoscute, şi anume au fost sustrase ștergătoarele de parbriz şi zgîriat pe întreg perimetrul automobilului.

Susţine că pentru reparaţia automobilului a suportat cheltuieli în mărime de 16 865 lei, fapt confirmat prin acte corespunzătoare. 1 Prin scrisoarea nr. 3712/11 din 20 decembrie 2011 pîrîtul ÎM CA „Grawe Carat Asigurări” SA i-a comunicat, că conform pct. 10.12 din condiţiile de asigurare, nu va efectua despăgubiri pentru portiere şi aripa din spate dreaptă care sunt deteriorate prin corozie. Indică reclamantul că refzul este neîntemeiat şi ilegal, întrucît pct. 10.12 din condiţiile de asigurare, la care s-a făcut trimitere, nu este relevant în prezentul caz, deoarece reglementează ordinea de efectuare a inspecţiei de risc la semnarea contractului de asigurare. Atsfel, potrivit pct. 3.4 al condiţiilor de asigurare, în caz de coroziune pronunţată a părţilor componente, automobilul nici nu se acceptă pentru asigurare.

La caz, în cadrul inspecţiei de risc la semnarea contractului de asigurare nu au fost depistate careva defecţiuni ale automobilului şi echipamentului, acesta fiind asigurat în întregime. Mai mult ca atît, la momentul examinării automobilului după producerea cazului asigurat, nu au fost depistate careva coroziuni pronunţate ale detaliilor enumerate supra, iar asigurătorul neîntemeiat încearcă să evite plata despăgubirii, iar în cazul depistării acestor coroziuni, asigurătorul este în drept să nu acorde despăgubiri doar în cazul că va demonstra, că coroziunile au fost cauzate de electrolitul bateriei de acumulator, combustibil, apă, alte substanţe ce se află în instalaţiile autovehicolului (conform pnc.

5.2.1 din Condiţiile de asigurare). În vederea soluţionării litigiului pe cale extrajudiciară, s-a adresat pîrîtului cu pretenţia din 02 martie 2012, însă prin răspunsul nr. 550/12 din 17 aprilie 2012 asigurătorul a comunicat, că suma despăgubirii pe care este disponibil să o achite contituie 8 505 lei. Consideră reclamantul, că prin prisma art. art. 18, 15, 27 al Legii privind protecţia consumatorului nr. 105 din 13 martie 2003, este îndreptățit la plata unei penalități şi la repararea prejudiciului moral. Cere reclamantul, încasarea prejudiciului material în mărime de 8 360 lei, penalităților în mărime de 33 858 lei, prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 11 decembrie 2013, cererea a fost admisă, fiind încasată de la ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA în beneficiul lui Popuşoi Serghei despăgubirea de asigurare în sumă de 8 360 lei, penalitatea în sumă de 33 858 lei, prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 6 620 lei, iar în total suma de 58 838 lei. Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014 s-a admis apelul declarat de ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA şi s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 11 decembrie 2013, fiind emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a pretenţiilor prin care: s-a încasat de la ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA în beneficiul lui Popuşoi Serghei despăgubirea de asigurare în mărime de 8 360 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2 000 lei.

În beneficiul statului s-a încasat de la ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA taxa de stat în mărime de 270 lei. În partea încasării penalităților şi prejudiciului moral, pretențiile s-au respins. 2 La 29 mai 2014, în termenul prevăzut de lege, ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014 în partea încasării sumei pentru despăgubirea de asigurare şi cheltuielilor de judecată, prin respingerea acestor pretenţii.

În susţinerea recursului s-a indicat că, instanţa de apel a cercetat probele selectiv, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, fiind interpretate eronat normele de drept material şi anume art. 5 alin. (3) şi (4), art. 13 alin. (5) ale Legii nr. 407 cu privire la asigurări din 21 decembrie 2006. Instanţa de apel nu a luat în consideraţie faptul că condiţiile de asigurare a asiguratorului sunt obligatorii pentru asigurat, iar înmînarea acestor condiţii este prevăzută la pct. 9.2. al contractului de asigurare facultativă ,, auto-casco” nr. AC 110003/CO din 21 ianuarie 2011, iar potrivit pct. 4.1.5 al contractului de asigurare facultativă auto-casco şi pct. 5.2 din condiţiile de asigurare facultativă, asiguratorul nu achită prejudiciile care survin ca consecinţă a uzurii naturale a autovehiculului.

Susţine că de instanţele de judecată nu au fost reţinute ca probe pozele realizate anterior producerii accidentului, unde sunt vizibile urme de corozie pe portiere şi aripi, fapt constatat şi prevăzut în actul de examinare a automobilului la data preluării în asigurare, însă au admis ca probă pertinentă Raportul de expertiză grafoscopică nr. 260/261 din 27 februarie 2013. La 18 iunie 2014, Popuşoi Serghei a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Cimişlia din 11 decembrie 2013. În susţinerea recursului s-a indicat că, instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, fiind aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată, astfel a aplicat eronat Legea nr. 407 cu privire la asigurări.

Astfel, indică că, instanţa de apel nu a dat o apreciere corectă probelor anexate la materialele cauzei, fiindu-i încălcat dreptul la despăgubirea de asigurare, adică prejudiciul real suportat. Susţine că în mod neîntemeiat instanţa de apel a dispus micşorarea cheltuielilor de judecată, deoarece la materialele pricinii sunt probe confirmative întru probarea cheltuielilor suportate în legătură cu examinarea prezentei pricini. Consideră recurentul că i-a fost încălcat dreptul consumatorului prevăzut la art. 18 al Legii privind protecţia consumatorului. În referinţa din 17 iulie 2014, ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA a susţinut că recursul declarat de către Popuşoi Serghei este inadmisibil, întrucît nu se încadrează în temeiurile art. 432 CPC.

În opinia intimatului, decizia instanţei de apel în partea respingerii încasării prejudiciului moral este una întemiată şi legală, fiind bazată pe aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 22 aprilie 2014. Astfel, recursul se consideră depus în termen. 3 Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursurile declarate de ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA şi Popuşoi Serghei urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA şi Popuşoi Serghei sunt declarative şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art. 130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

4 Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de ÎM CA ’’Grawe Carat Asigurări” SA şi Popuşoi Serghei, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursurile declarate de întreprinderea mixtă, compania de asigurare ,,Grawe Carat Asigurări” societate pe acţiuni şi Popuşoi Serghei se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5