3ra-789/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: M. Diaconu dosarul nr. 3ra-789/14 instanţa de apel: M. Anton, A. Panov, T. Pelin DECIZIE 20 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea, Valentina Clevadî, Maria Ghervas, Galina Stratulat examinînd recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bîtcă Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 06 martie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 29 mai 2013 şi hotărîrea suplimentară din 09 decembrie 2013 c o n s t a t ă La 02 aprilie 2012 Bîtcă Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că, la 02 februarie 2012 s-a adresat cu cerere către Ministerul Justiţiei prin care a solicitat includerea în stagiul militar perioada de activitate în organele procuraturii din luna august 1997 şi pînă în luna iunie 2006, cu calcularea pentru un an vechime în muncă – un an de serviciu militar, aceasta însă a rămas fără soluţionare. Susţine că în perioada august 1997 – iunie 2006 a activat în organele procuraturii, iar în luna iunie 2006 s-a angajat în cadrul sistemului penitenciar, unde activează pînă la moment. S-a adresat Comisiei de cadre al Departamentului Instituţiilor Penitenciare pentru calcularea stagiului de muncă, însă ultimul i-a calculat stagiul în cadrul procuraturii ca la specialitatea civilă înrudită în jumătate, din 9 ani fiind luat în calcul 4,6 ani.

Consideră eronată calcularea în cauză, deoarece la angajarea în cadrul sistemului penitenciar s-a ţinut cont de stagiul şi gradul deţinut în cadrul organelor procuraturii, avînd gradul de calificare de consilier juridic de rangul III egalat cu gradul din procuratura militară – maior de justiţie, acest grad fiindu-i acordat şi în cadrul sistemului penitenciar.

Conform prevederilor Legii cu privire la procuratură nr. 249 din 25 decembrie 2008 şi Legii nr. 118 din 14 martie 2003, în vigoare la momentul angajării în sistemul penitenciar procurorilor, în caz de transfer în subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuţii în Forţele Armate, procurorilor care au grade de clasificare li se conferă grade militare speciale, ţinîndu-se cont de funcţia în care se numesc, de gradul pe care-l deţin şi de vechimea în acest grad, cu calcularea stagiului respectiv în întregime şi în aceleaşi condiţii se conferă gradele de clasificare procurorilor transferaţi în alte organe ale procuraturii din procuraturile militare şi din subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuţii în Forţele Armate.

Conform art. 73 al legii menţionate, procurorii militari cad sub incidenţa Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.

Or, luînd în considerare că în Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 şi Legea cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi sistemul penitenciar, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei constituie o omisiune în ce priveşte corelaţia angajării în cadrul sistemului penitenciar şi pensionării colaboratorilor procuraturii angajaţi în sistemul penitenciar, considerînd că omisiunea dată urmează a fi tratată în folosul persoanei angajate.

Cere reclamantul obligarea Ministerului Justiţiei de a include în stagiul militar perioada de activitate în organele procuraturii din august 1997 şi pînă în iunie 2006, cu calcularea pentru un an vechime în muncă - un an de serviciu în sistemul penitenciar, încasarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, reclamantul a depus o acţiune suplimentară, în motivarea căreia a indicat că la 10 august 2006 conform ordinului Ministrului Justiţiei nr. 293 şi prevederilor pct. 34 lit. a) a Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de trupă şi corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiţiei (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 14 octombrie 1997), a fost angajat la serviciu în cadrul sistemului penitenciar - Departamentul Instituţiilor Penitenciare, în funcţia de specialist principal al Serviciului securitate al DSRS a DGESRSES al DIP, fiind conferit gradul special „maior de justiţie”.

La 23 martie 2010 a depus către conducerea Departamentului raport, prin care a solicitat includerea în stagiul de muncă în sistemul penitenciar termenul de muncă în organele Procuraturii RM, fiind informat verbal că hotărîrea respectivă v- a fi primită la convocarea Comisiei resurse umane al Departamentului. În luna ianuarie 2012, la adresarea către Direcţia resurse umane, a fost informat despre faptul că stagiul de muncă a acestuia în sistemul procuraturii a fost inclus numai pe jumătate, din motivul că a fost recunoscut ca specialitate înrudită civilă, în legătura cu ce la 02 februarie 2012 a adresat cerere prealabilă Ministerului Justiţiei, privind includerea stagiului de procuror în stagiul din sistemul penitenciar, fiind calculat în întregime tot termenul activităţii în organele procuraturii.

La 29 martie 2012 a primit răspunsul nr. 03/2538 din 28 martie 2012, în care a fost informat că conform ordinului Departamentului nr. 294ef. din 30 decembrie 2010 stagiul de muncă în organele procuraturii a fost stabilit ca stagiul de muncă în întreprinderi şi organizaţii civile pe specialităţi înrudite celei din cadrul sistemului penitenciar - din 8 ani 10 luni şi 18 zile fiind inclus numai - 4 ani 5 luni 9 zile, iar coeficientul 1:1 în cazul dat nu se aplică. Nefiind de acord cu răspunsul pîrîtului, l-a contestat în instanţa de contencios administrativ. Deja pe parcursul examinării pricinii în prima instanţă, reclamantul a făcut cunoştinţă cu decizia şefului Direcţiei resurse umane al Departamentului Instituţiilor Penitenciare din 16 aprilie 2010; decizia Comisiei resurse umane al Departamentului Instituţiilor Penitenciare din 27 octombrie 2010; ordinul Departamentului Instituţiilor Penitenciare nr. 294ef.

din 30 decembrie 2010. Actele administrative indicate le consideră neîntemeiate, nelegitime şi pasibile anulării din următoarele considerente. Pînă la angajarea în cadrul sistemului penitenciar reclamantul a făcut studiile la Facultatea de drept al Universităţii de Stat din Moldova în perioada 1992-1997, după ce a fost îndreptat pentru efectuarea serviciului în cadrul Procuraturii Republicii Moldova. Ulterior, în perioada din 01 august 1997 – 26 iunie 2006 (8 ani 10 luni 18 zile) a activat în funcţia de ajutor al procurorului sect. Centru mun. Chişinău, anchetatorului procuraturii sect. Centru mun. Chişinău şi procurorului de secţie în Direcţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului informaţie şi securitate şi Serviciului vamal a Procuraturii Generale.

Pe toată perioada activităţii în procuratură a efectuat urmărirea penală şi a condus urmărirea penală pe cauzele penale de importanţă deosebită (păstrarea şi folosirea substanţelor explozibile, omor, banditism, organizaţii criminale etc.) fiind efectuate şi ieşiri la faţa locului în cadrul urmăririi penale. La calcularea stagiului Direcţia resurse umane al Departamentului Instituţiilor Penitenciare incorect s-a bazat pe Instrucţiunea privind modul de calculare a vechimii în muncă pe specialităţi înrudite în cadrul economiei naţionale în vechimea în serviciu la stabilirea pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei, aprobată prin ordinul Ministerului Justiţiei nr. 426 din 21 decembrie 1999 şi art. 18 lit. e) al Legii nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, considerînd activitatea acestuia în organele procuraturii ca stagiu civil.

Or, aceste acte normative, inclusiv Hotărîrea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi sistemului penitenciar, colaboratorilor a Centrului centru Combaterea Crimelor Economice şi corupţiei nr. 78 din 21 februarie 1994, nu prevăd nemijlocit calcularea pensiei procurorilor, inclusiv celor care au activat în procuraturile militare, cu excepţia - pct. 7 lit. i), care statuează că la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi a sistemului penitenciar se ia în considerare: în cazul colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei - vechimea în muncă în funcţia de procuror sau anchetator în organele procuraturii, perioada activităţii operative în Garda Financiară.

Deci, în aceste acte normative în afară de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (în prezent CNA) nu este stipulată procedura recunoaşterii stagiului de activitate în procuratură sau nemijlocit în procuratura militară, fapt ce se constată o omisiune în legislaţia Republicii Moldova vis-a-vis de corelarea angajării în cadrul sistemului penitenciar şi pensionării colaboratorilor procuraturii parveniţi în sistemul penitenciar. Susţine că în acest sens urmează a fi aplicate prevederile al. 3 art. 12 CPC care stipulează că, în cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios, instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii), iar în lipsa unei astfel de norme, se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului).

Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale, restrînge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare. Astfel, la angajarea reclamantului în cadrul sistemului penitenciar s-a luat în calcul stagiul şi gradul obţinut în cadrul activităţii în organele procuraturii, avînd gradul de calificare consilier juridic de rangul III egalat cu gradul din procuratura specializată (militară) - maior de justiţie, acest grad fiindu-i acordat şi în sistemul penitenciar.

Conform p. 18 al Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului, textului jurămîntului, Regulamentului privind modul de depunere a jurămîntului, listei gradelor speciale şi modelului legitimaţiei de serviciu pentru colaboratorii sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 14 octombrie 1997, persoanelor corpului ofiţerilor în rezervă, după numirea în funcţiile corpului de comandă mediu şi superior al sistemului penitenciar, li se acordă grade speciale corespunzătoare gradelor militare pe care le posedă, cu includerea în statele sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei.

La includerea în statele sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei a ofiţerilor în rezervă, inclusiv a persoanelor transferate din Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, precum şi din organele procuraturii şi instanţele judecătoreşti ale republicii, termenul de vechime în gradul care îl posedă se include în termenul de vechime a gradului special respectiv.

Art. 50 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 prevede că, în caz de transfer în procuraturile militare şi de transfer în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate, procurorilor care au grade de clasificare li se conferă grade militare speciale, ţinîndu-se cont de funcţia în care se numesc, de gradul pe care îl deţin şi de vechimea în acest grad. În aceleaşi condiţii se conferă grade de clasificare procurorilor transferaţi în alte organe ale Procuraturii din procuraturile militare şi din subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate. Totodată, art. 73 al. (2) al Legii cu privire la Procuratură expres indică că, procurorii militari cad sub incidenţa Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.

Vechimea în muncă a procurorilor transferaţi în procuraturile militare şi în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate se include în vechimea totală în muncă a militarului. Or, conform normelor enunţate, prevederile legilor sus indicate în privinţa procurorilor militari urmează a fi aplicate şi în cazul reclamantului, deoarece angajarea lui în sistemul penitenciar este analogic ca şi transferul în subdiviziunile procuraturii. Chiar şi în practica judiciară naţională există un caz analogic aplicării colaboratorului procuraturii calcularea stagiului de muncă în organele procuraturii cu coeficientul 1:1 în serviciul efectuat în cadrul SIS, prin hotărîrea irevocabilă a Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2007, care a admis acţiunea reclamantului Belousov Andrei şi a obligat includerea în stagiul militar perioada de activitate în organele procuraturii, cu calcularea unui an vechime în muncă - un an de serviciu militar.

Pentru evitarea admiterii cărorva discriminări, cere reclamantul anularea deciziei şefului Direcţiei resurse umane al Departamentului Instituţiilor Penitenciare a Ministerului Justiţiei din 16 aprilie 2010 privind includerea în vechimea de muncă în cadrul sistemului penitenciar a unor perioade de activitate pe specialităţi înrudite în ramuri civile ale economiei naţionale lui Bîtcă Alexandru; anularea deciziei Comisiei resurse umane al Departamentului Instituţiilor Penitenciare din 27 octombrie 2010 (procesul-verbal nr. 10) în partea lui Bîtcă Alexandru privind includerea perioadei de activitate în ramurile civile ale economiei naţionale; anularea ordinului Departamentului Instituţiilor Penitenciare nr. 294 ef.

din 30 decembrie 2010 privind stabilirea stagiului de muncă în întreprinderile şi organizaţiile civile pe specialitate înrudită celei din cadrul sistemului penitenciar în conformitate cu ordinul Ministerului Justiţiei nr. 426 din 21 decembrie 1999 lui Bîtcă Alexandru; obligarea Ministerului Justiţiei şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare de a include în stagiul militar (în cadrul serviciului în Departamentului Instituţiilor Penitenciare) perioada de activitate a reclamantului în organele procuraturii 01 august 1997 – 23 iunie 2006 (8 ani 10 luni 18 zile), cu calcularea pentru un an de vechime în muncă un an de serviciu în sistemul penitenciar; obligarea Ministerului Justiţiei şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare să calculeze reclamantului pensia începînd cu data de 29 iunie 2012, deoarece fiind inclus în serviciu în sistemul penitenciar, vechimea în muncă în organele procuraturii un an la un an, la 29 iunie 2012 (cînd a adresat conducerii Departamentului raportul de pensionare) stagiul atingea cifra de 20 ani 6 luni în serviciu, care în corespundere cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 îi acorda dreptul la pensionare.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 mai 2013, a fost admisă integral acţiunea şi a fost obligat Ministerul Justiţiei să includă în stagiul militar a lui Bîtcă Alexandru perioada de activitate în organele procuraturii din august 1997 pînă în iunie 2006, calculîndu-se pentru un an de vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul penitenciar. Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 09 decembrie 2013, a fost anulată decizia şefului Direcţiei resurse umane al Departamentului Instituţiilor Penitenciare a Ministerului Justiţiei din 16 aprilie 2010 privind includerea în vechimea de muncă în cadrul sistemului penitenciar a unor perioade de activitate pe specialităţi înrudite în ramuri civile ale economiei naţionale lui Bîtcă Alexandru; a fost anulată decizia Comisiei resurse umane al Departamentului Instituţiilor Penitenciare din 27 octombrie 2010 (procesul-verbal nr. 10) în partea lui Bîtcă Alexandru privind includerea perioadei de activitate în ramurile civile ale economiei naţionale; anularea ordinului Departamentului Instituţiilor Penitenciare nr. 294 ef.

din 30 decembrie 2010 privind stabilirea stagiului de muncă în întreprinderile şi organizaţiile civile pe specialitate înrudită celei din cadrul sistemului penitenciar în conformitate cu ordinul Ministerului Justiţiei nr. 426 din 21 decembrie 1999 lui Bîtcă Alexandru; a fost obligat Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare a include în stagiul militar (în cadrul serviciului în Departamentului Instituţiilor Penitenciare) perioada reclamantului de activitate în organele procuraturii 01 august 1997 – 23 iunie 2006 (8 ani 10 luni 18 zile), cu calcularea pentru un an de vechime în muncă un an de serviciu în sistemul penitenciar; a fost obligat Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare să-i calculeze lui Bîtcă Alexandru pensia începînd cu data de 29 iunie 2012, deoarece fiind inclus în serviciu în sistemul penitenciar, vechimea în muncă în organele procuraturii un an la un an, la 29 iunie 2012 (cînd a adresat conducerii Departamentului raportul de pensionare) stagiul atingea cifra de 20 ani 6 luni în serviciu, care în corespundere cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 îi acorda dreptul la pensionare.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 06 martie 2014, au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 29 mai 2013 şi hotărîrea suplimentară din 09 decembrie 2013. La 08 mai 2014 Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie respinsă ca tardivă. Recurentul în motivarea recursului a indicat că, Bîtcă Alexandru nu a activat în procuratura militară sau în subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuţii în Forţele Armate şi nu a fost transferat în aceste subdiviziuni, iar în perioada august 1997 - iunie 2006 a deţinut diferite funcţii în alte organe ale procuraturii decît cele militare, acest fapt fiind recunoscut de intimat nemijlocit.

Deci, în cazul dat legislaţia vis-a-vis de procurorii militari nu poate fi aplicată şi faţă de Bîtcă Alexandru. Or, faţă de intimat urmează a fi aplicate condiţiile de stabilire a pensiei pentru procurori prevăzute de art. 46/2 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, care prevede că asiguratul care a atins vîrsta menţionată la al. (2) şi confirmă stagiul de cotizare prevăzut la al. (3), din care cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, are dreptul la pensie în proporţie de 75% din suma tuturor plăţilor lunare asigurate ale procurorului în exerciţiu în ultima funcţie deţinută. Totodată, al. (5) al articolului menţionat stabileşte că în stagiul de muncă/cotizare în funcţia de procuror necesar stabilirii pensiei se include şi perioada de activitate în calitate de anchetator în procuratură şi de judecător.

Conform al. (1) art. 34 al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, pensionarea în sistemul penitenciar se efectuează în modul stabilit de Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne. Calculul vechimii în serviciu prevăzut la lit. a) art. 13 al legii date, indică că pentru stabilirea pensiei, reieşind din vechimea în muncă a colaboratorului sistemului penitenciar se efectuează conform lit. a-f) art. 18 al aceleiaşi legi, care stabileşte expres cazurile şi modalitatea de calcul a vechimii în serviciu raportate la vechimea în muncă. Astfel, modul de pensionare a procurorilor care nu sunt procurori militari este diferit de condiţiile de stabilire a pensiilor colaboratorilor sistemului penitenciar.

Nici Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 nu prevede includerea în calculul vechimii în muncă a perioadei de activitate în procuratură unu la unu. Instanţele nu au luat în consideraţie nici faptul că intimatul a omis termenul de contestare a ordinului DIP nr. 294 ef. din 30 decembrie 2010, prin care i-a fost stabilit lui Bîtcă Alexandru stagiul de muncă în întreprinderile şi organizaţiile civile pe specialitate înrudită celei din cadrul sistemului penitenciar de 04 ani 05 luni şi 09 zile, astfel acţiunea acestuia urma a fi respinsă ca tardivă. La 22 mai 2014 Departamentul Instituţiilor Penitenciare a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie respinsă ca tardivă sau ca neîntemeiată.

Recurentul în motivarea recursului a indicat că, Bîtcă Alexandru nu a activat în procuratura militară şi în subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuţii în Forţele Armate şi nu a fost transferat în aceste subdiviziuni, iar în perioada 01 august 1997 – 23 iunie 2006 a deţinut diferite funcţii în alte organe ale procuraturii decît cele militare. Or, în cazul dat prevederile legislaţiei indicate în privinţa procurorilor militari nu pot fi aplicate prin analogie şi faţă de Bîtcă Alexandru. Respectiv şi modul de pensionare a procurorilor care nu sunt procurori militari este diferit de condiţiile de stabilire a pensiilor colaboratorilor sistemului penitenciar. Instanţele nu au luat în consideraţie nici faptul că acţiunea a fost depusă de Bîtcă Alexandru cu omiterea termenului de prescripţie.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Colegiul constată că, Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare au declarat recursurile la 08 mai 2014 şi, respectiv, la 22 mai 2014 împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 06 martie 2014 în termen, în cazul în care decizia instanţei de apel a fost expediată părţilor la 25 martie 2014. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursuri, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile neîntemeiate şi care urmează a fi respinse, cu menţinerea hotărîrilor judecătoreşti din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. După cum s-a stabilit, prin ordinul Ministerului Justiţiei nr. 293 din 10 august 2006, Bîtcă Alexandru a fost angajat în funcţia de specialist principal al secţiei securitate a Direcţiei securitate, regim şi supraveghere a Direcţiei Generale educativă, securitate, regim, supraveghere şi evidenţă specială a Departamentului Instituţiilor Penitenciare, cu conferirea lui a gradului special „maior de justiţie”. Pînă la încadrarea în sistemul penitenciar, Bîtcă Alexandru a activat în perioada 01 august 1997 – 29 iulie 1998 în funcţie de ajutor interimar al procurorului sect.

Centru; 29 iulie 1998 - 04 mai 1999 – ajutor al procurorului sect. Centru; 04 mai 1999 – 14 iulie 2000 – anchetator al procuraturii sect. Centru; 14 iulie 2000 – 11 martie 2002 – ajutor al procurorului sect. Centru mun. Chişinău; 11 martie 2002 – 04 octombrie 2004 – procuror al secţiei conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale; 04 octombrie 2004 – 23 iunie 2006 - procuror al secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI din cadrul Direcţiei conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale. La 23 martie 2010 intimatul Bîtcă Alexandru a depus un raport în adresa Departamentului Instituţiilor Penitenciare, prin care a solicitat includerea în stagiul de muncă în sistemul penitenciar termenul de muncă în organele procuraturii în perioada august 1997 – iunie 2006 (f.d.33).

Prin decizia şefului Direcţiei resurse umane a Departamentului Instituţiilor Penitenciare din 16 aprilie 2010, a fost examinat raportul lui Bîtcă Alexandru şi a fost înaintată propunerea privind includerea în vechimea de muncă în cadrul sistemului penitenciar a perioadelor de activitate pe specialităţi înrudite în ramuri civile ale economiei naţionale 01 august 1997 – 23 iunie 2006 cu un stagiu de muncă în total de 04 ani 05 luni 09 zile (f.d. 31). La şedinţa Comisiei resurse umane a Departamentului Instituţiilor Penitenciare din 27 decembrie 2010 (conform procesului-verbal nr. 10 f.d. 25-30), s-a decis unanim includerea perioadei de 04 ani 05 luni 09 zile în vechimea de muncă, pentru stabilirea vechimii şi calcularea pensiei lui Bîtcă Alexandru, reieşind din perioada de activitate în ramurile civile ale economiei naţionale 01 august 1997-23 iunie 2006, iar prin ordinul Ministerului Justiţiei nr. 294 ef.

din 30 decembrie 2010 lui Bîtcă Alexandru i-a fost stabilit stagiul de muncă în întreprinderile şi organizaţiile civile pe specialitate înrudită celei din cadrul sistemului penitenciar de 04 ani 05 luni 09 zile. În adresa Ministerului Justiţiei a depus la 31 ianuarie 2012 o cerere privind calcularea în întregime a stagiului de muncă pentru activitate în procuratură în stagiul de muncă în cadrul sistemului penitenciar (f.d. 5-6), însă la 28 martie 2012 lui Bîtcă Alexandru i-a fost refuzat în admiterea solicitărilor formulate, pe motiv că vechimea în serviciu în cadrul sistemului penitenciar nu poate fi inclusă perioada de activitate în cadrul procuraturii, cu aplicarea coeficientului 1:1, din cauza că a activat în Procuratura sect.

Centru şi în Direcţia de conducere a urmării penale în organele centrale a MAI, SIS şi Serviciul Vamal a Procuraturii Generale şi nu în procuraturile specializate (militare) sau în subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuţii în Forţele Armate. La 29 iunie 2012 intimatul a depus un raport Departamentului Instituţiilor Penitenciare prin care a cerut pensionarea din organele sistemului penitenciar începînd cu data de 29 iunie 2012, deoarece conform prevederilor Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, i s-a împlinit stagiul pentru acordarea pensiei (f.d.

40). Departamentul Instituţiilor Penitenciare la 13 iulie 2012 în urma examinării raportului a comunicat lui Bîtcă Alexandru că la data de 29 iunie 2012 calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei lui constituie 16 ani 00 luni 26 zile, iar în temeiul art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne care la 01 iulie 2012 au o vechime în serviciu de cel puţin 21 de ani, iar în fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează pînă la atingerea vechimii în serviciu în anul 2020 de 25 de ani.

Nefiind de acord cu răspunsul Departamentului Instituţiilor Penitenciare din 13 iulie 2012, prin cererea din 30 iulie 2012 Bîtcă Alexandru a solicitat Ministerului Justiţiei calcularea în întregime a stagiului de muncă pentru activitate în procuratură în stagiul de muncă în cadrul sistemului penitenciar, cu pensionarea acestuia începînd cu 29 iunie 2012, care însă a fost respinsă la 16 august 2012. Prin acţiunea înaintată, Bîtcă Alexandru contestă refuzul de includere în stagiul militar perioada de activitate a acestuia în organele procuraturii din luna august 1997 şi pînă în luna iunie 2006, cu calcularea pentru un an vechime în muncă - un an de serviciu în sistemul penitenciar, precum şi actele premergătoare de instituire intimatului a stagiului de muncă în întreprinderile şi organizaţiile civile pe specialitate înrudită celei din cadrul sistemului penitenciar de 04 ani 05 luni 09 zile.

Instanţa reţine ca fiind eronată calcularea lui Bîtcă Alexandru a stagiului de muncă în întreprinderile şi organizaţiile civile pe specialitate înrudită celei din cadrul sistemului penitenciar de 04 ani 05 luni 09 zile în corespundere cu prevederile Hotărîrii Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi sistemului penitenciar nr. 78 din 21 februarie 1994, care stabileşte nemijlocit pensiile militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofiţeri şi subofiţeri al Poliţiei de Frontieră, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi sistemului penitenciar, nu şi al procurorilor.

Art. 7 lit. i) al acestui act normativ face referire la includerea în calculul vechimii în muncă la stabilirea pensiei - vechimea în muncă în funcţia de procuror sau anchetator în organele procuraturii, perioada activităţii operative în Garda Financiară, însă doar în cazul colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie (anterior CCCEC), nu şi a celor din cadrul sistemului penitenciar, precum şi a procurorilor sau procurorilor militari. Or, în cazul dat, instanţele inferioare corect au indicat că legislaţia naţională conţine lacune în partea reglementării exprese de recunoaştere a stagiului de activitate în procuratură sau procuratura militară, precum şi corelarea angajării în cadrul sistemului penitenciar şi pensionării procurorilor angajaţi în sistemul penitenciar.

În acest sens, Colegiul relevă că art. 12 al. (3) CPC, în cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios, instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii), iar în lipsa unei astfel de norme, se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului). Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale, restrînge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare.

Conform p. 18 al Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului, textului jurămîntului, Regulamentului privind modul de depunere a jurămîntului, listei gradelor speciale şi modelului legitimaţiei de serviciu pentru colaboratorii sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 14 octombrie 1997, persoanelor corpului ofiţerilor în rezervă, după numirea în funcţiile corpului de comandă mediu şi superior al sistemului penitenciar, li se acordă grade speciale corespunzătoare gradelor militare pe care le posedă, cu includerea în statele sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei.

La includerea în statele sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei a ofiţerilor în rezervă, inclusiv a persoanelor transferate din Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, precum şi din organele procuraturii şi instanţele judecătoreşti ale republicii, termenul de vechime în gradul care îl posedă se include în termenul de vechime a gradului special respectiv. Or, la angajarea intimatului în cadrul sistemului penitenciar, i s-a luat în calcul vechimea în muncă în organele procuraturii şi gradul obţinut de acesta în activitatea lui ca procuror – consilier juridic de rangul III, egalat cu gradul din procuratura specializată (militară) – „maior de justiţie”.

Acest grad special i-a fost conferit lui Bîtcă Alexei şi la angajarea lui în funcţia de specialist principal al secţiei securitate a Direcţiei securitate, regim şi supraveghere a Direcţiei Generale educativă, securitate, regim, supraveghere şi evidenţă specială a Departamentului Instituţiilor Penitenciare, conform ordinului nr. 293 din 10 august 2006 (f.d. 24). Conform art. 50 al Legii cu privire la procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008, în caz de transfer în procuraturile militare şi de transfer în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate, procurorilor care au grade de clasificare li se conferă grade militare speciale, ţinîndu-se cont de funcţia în care se numesc, de gradul pe care îl deţin şi de vechimea în acest grad.

În aceleaşi condiţii se conferă grade de clasificare procurorilor transferaţi în alte organe ale Procuraturii din procuraturile militare şi din subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate. Art. 73 al. (2) al aceleiaşi legi prevede că, procurorii militari cad sub incidenţa Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne. Vechimea în muncă a procurorilor transferaţi în procuraturile militare şi în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate se include în vechimea totală în muncă a militarului. Prin prisma art. 12 al. (3) CPC, art. 50, art. 73 al.

(2) al Legii cu privire la procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 şi p. 18 din Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 14 octombrie 1997, avînd în vedere că lipseşte o reglementare expresă în acest sens, normele indicate în privinţa procurorilor militari urmează a fi aplicate şi faţă de Bîtcă Alexandru, care s-a angajat în sistemul penitenciar din organele procuraturii.

Or, neincluderea în vechimea muncii a perioadei de activitate în organele procuraturii în raport de un an vechime în muncă pentru un an de serviciu în sistemul penitenciar, ar încălca dreptul intimatului la pensie în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993. Nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor precum că prevederile legislaţiei indicate în privinţa procurorilor militari nu pot fi aplicate prin analogie şi faţă de Bîtcă Alexandru, în cazul în care atribuţiile funcţionale ale procurorilor, care face parte dintr-un sistem unic şi centralizat, sunt reglementate uniform de aceleaşi acte legislative, inclusiv Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008. Nu a fost constatată nici încălcarea termenului de prescripţie la înaintarea acţiunii, în cazul în care acţiunea lui Bîtcă Alexandru conţine mai multe pretenţii conexe, care au fost examinate în procedură contencioasă.

Totodată, capetele de cerere cu privire la anularea deciziei şefului Direcţiei resurse umane al Departamentului Instituţiilor Penitenciare a Ministerului Justiţiei din 16 aprilie 2010; anularea deciziei Comisiei resurse umane din 27 octombrie 2010 (procesul- verbal nr. 10) în partea lui Bîtcă Alexandru; anularea ordinului Departamentului Instituţiilor Penitenciare nr. 294 ef. din 30 decembrie 2010, constituie nişte acte preparatorii ce au stat la baza stabilirii intimatului a stagiului de muncă în organele procuraturii ca stagiul de muncă în întreprinderi şi organizaţii civile pe specialităţi înrudite celei din cadrul sistemului penitenciar de numai 4 ani 5 luni 9 zile şi, în consecinţă, nu pot fi contestate separat, or acestea nu constituie de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ şi nu produc efecte juridice prin ele însele.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că hotărîrile judecătoreşti sunt legale şi întemeiate, corespund circumstanţelor de fapt stabilite prin probele administrate şi raportate la legea materială, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile şi de a menţine hotărîrile judecătoreşti. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se resping recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chișinău din 06 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 29 mai 2013 şi hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 09 decembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bîtcă Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea Valentina Clevadî Maria Ghervas Galina Stratulat