3rh-135/13 — Contestarea actului administrativ

Instanţa de recurs: Dosarul nr. 3rh-135/13 CSJ: I. Sîrcu, V. Macinskaia, I. Arhiliuc, T. Chişca-Doneva, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva, Tatiana Răducanu, Ion Vîlcov, judecînd cererea de revizuire declarată de către Patraş Andrei, în pricina civila la cererea de chemare în judecată a lui Patraş Andrei împotriva Departamentului Instituţiilor Penitenciare privind recunoaşterea ca ilegal refuzul şi obligarea calculării şi achitării pensiei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013, prin care a fost menţinută hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2012, c o n s t a t ă: La 20 octombrie 2008 Patraş Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Instituţiilor Penitenciare privind recunoaşterea ca ilegal refuzul şi obligarea calculării şi achitării pensiei.

În motivarea acţiunii Patraş Andrei a invocat că, a activat în instituţia penitenciară nr. 9 în calitate de specialist serviciul pază şi escrotă, în grad de căpitan de justiţie, începînd cu 27 septembrie 1998. Stagiul de seviciu s-a calculat: o lună de serviciu ca o lună şi jumătate de stagiu, adică 10 ani de serviciu, dar în mod avantajos – 15 ani de stagiu militar. De asemenea, Patraş Andrei, a argumentat că, a mai activat în serviciul militar din 02 noiembrie 1976 pînă la 03 noiembrie 1978 – 2 ani. În total serviciu militar constituie 17 ani. Învăţămîntul în şcoala de aviaţie din Kursanova în perioada anilor 1980 – 1983, unde a absolvit catedra militară şi a primit grad de ofiţer – locotenent inferior – 1 an şi 3 luni.

Serviciul în unitatea de pompieri în perioada anilor 01 noiembrie 1989 – 02 ianuarie 1992 – 1 an şi o lună. În calitate de maşinist a lucrat în perioada anilor 17 ianuarie 1992 – 24 septembrie 1998, conducînd cu colectivul timp de 6 ani şi 6 luni. Fiind în rezervă primea gradele militare: locotenent inferior, locotenent, locotenent major. În art. 18 lit. e) a Legii cu privire la asigurări cu pensii militarilor şi persoanelor din corpul de comandă a trupelor afacerilor interne, s-a indicat despre includerea stagiului civil în stagiul militar în jumătate, dar nu mai mult de 10 ani – persoanelor din corpul de ofiţeri. Astfel, consideră Patraş Andrei că, stagiul său poate fi inclus în stagiul militar pentru numirea pensiei ce este mai mare de 22 ani.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2012, s-a respins integral ca nefondată acţiunea înaintată de Patraş Andrei (f.d. 83-89 vol. II). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013, cererea de recurs declarată de către Patraş Andrei a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond menţinută. La 02 septembrie 2013, Patraş Andrei a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013, drept temei de revizuire invocînd prevederile art. 449 lit. b) CPC. Verificînd argumentele revizuentului, examinînd materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC al RM, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC al RM şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Lista temeiurilor de revizuire, prevăzute de art. 449 CPC, este exhaustivă şi nu poate fi completată. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este necesar ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Revizuentul, în susţinerea cererii de revizuire a prezentat răspunsul Ministerului Justiţiei nr. 03/7869 din 22 august 2013, potrivit căruia ordinul Ministerului Justiţiei nr. 426 din 21 decembrie 1999, cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modul de calculare a vechimii în muncă pe specialităţi înrudite în cadrul economiei naţionale în vechimea în serviciu la stabilirea pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar, nu a fost înregistrat în Registrul înregistrării de stat a actelor normative departamentale.

Însă, în materialele cauzei se conţine un răspuns similar al Ministerului Justiţiei nr. 03/2801 din 06 aprilie 2012 (f.d. 36, vol. 2), motiv pentru care proba prezentată în susţinerea cererii de revizuire nu poate fi reţinută de către instanţă, deoarece aceasta, în senul art. 449 lit. b) nu constituite o nouă circumstanţă, care nu a fost cunoscut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere. În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6 §1 din Convenţie presupune respectarea 2 principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.

Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52, ECHR 2003-IX). Prin urmare, Colegiul conchide că cererea de revizuire înaintată de Patraş Andrei este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă.

Conform celor expuse, în baza art. 449, 453 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de către Patraş Andrei, în pricina civila la cererea de chemare în judecată înaintată de către Patraş Andrei împotriva Departamentului Instituţiilor Penitenciare, privind recunoaşterea ca ilegal refuzul şi obligarea calculării şi achitării pensiei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Tatiana Răducanu Ion Vîlcov 3