2rh-255/14 — Cu privire la încasarea restanţelor salariale, prejudiciul material şi moral

dosarul nr.2rh-255/14 prima instanţă: N. Clevadî instanţa de apel: Al. Gheorghieş, I. Talpa, V. Harmaniuc ÎNCHEIERE 20 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Ion Corolevschi, Ion Druţă, Constantin Alerguş, Nadejda Toma examinînd cererea de revizuire declarată de către Sîngereac Anelia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Sîngereac Anelia împotriva societăţii pe acţiuni „Moldagrotehnica” cu privire la încasarea restanţelor salariale, prejudiciul material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, prin care recursul declarat de către Sîngereac Anelia a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă La 10 septembrie 2011, Sîngereac Anelia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Moldagrotehnica” cu privire la încasarea restanţelor salariale, prejudiciul material şi moral.

În motivarea acţiunii înaintate, Sîngereac Anelia a indicat că activează la societatea pe acţiuni „Moldagrotehnica” şi pînă la 01 ianuarie 2009 primea un salariu în mărime de 900 lei. Susţine că începînd cu 01 ianuarie 2009 şi pînă la 18 octombrie 2010 mărimea salariului a fost suficient diminuată fiind incorect calculată, nefiind înştiinţată prealabil şi fără modificarea contractului individual de muncă. Menţionează că care-va sancţiuni disciplinare nu a avut, decît la 18 octombrie 2010 a fost concediată în temeiul art. 86 alin. (l) lit. h) Codul muncii „absenţă fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă”. Totodată, s-a adresat către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălţi cu cerere privind verificarea modului de calculare a salariului de către pîrît.

Potrivit răspunsului din 11 iulie 2011, a fost informată că s-a constatat încălcarea art.131 alin. (l) Codul muncii şi prevederilor Hotărîrii de Guvern nr.782 din 04 iulie 2007 din partea angajatorului. Ulterior, s-a adresat către societatea pe acţiuni „Moldagrotehnica” cu cerere privind recalcularea salariului potrivit Hotărîrii Guvernului enunţate, însă pîrîtul nu a executat prevederile legislaţiei.

Susţine că conform datelor din descifrarea salariului calculat pentru perioada 01 ianuarie 2008 – 18 octombrie 2010, mărimea salariului ei începînd cu 01 ianuarie 2009 1 a fost mai mică decît salariul tarifar calculat pentru categoria I de calificare a salariaţilor din unităţile cu autonomie financiară, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.782 din 04 iulie 2007. Solicită Sîngereac Anelia constatarea încălcării dreptului la calcularea şi achitarea salariului minim garantat de stat în corespundere cu calificarea, complexitatea, cantitatea şi calitatea lucrului efectuat; recalcularea salariului achitat pentru perioada 01 ianuarie 2009 – 18 octombrie 2010 potrivit pct. l al Hotărîrii Guvernului nr.152 din 19 februarie 2004; încasarea prejudiciului material şi moral în mărime de 5 salarii medii lunare; încasarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea ordinului de eliberare din serviciu în mărime de 500 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 25 octombrie 2013, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2014, a fost respins apelul declarat de către Sîngereac Anelia şi menţinută hotărîrea primei instanţe fără modificări. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, recursul declarat de Sîngereac Anelia a fost considerat inadmisibil. La 20 iunie 2014 prin intermediul oficiului poştal, Sîngereac Anelia a declarat cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea încheierii instanţei de recurs şi a deciziei instanţei de apel. Revizuenta, în motivarea cererii de revizuire a invocat că soluţia instanţei de recurs este una neîntemeiată din punct de vedere a faptului că nu au fost examinate pe deplin circumstanţele pricinii date.

Susţine că procesul dat a fost examinat în lipsa Inspectoratului teritorial de muncă Bălţi, care urma să fie citat, pentru a prezenta argumente în susţinerea poziţiei sale în cazul dat. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coraborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. 2 În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile de către legislator sunt definite în art. 449 Codul de procedură civilă în mod exhaustiv. Sîngereac Anelia a invocat drept temei de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie prevederile art. 449 lit. b) şi c) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) şi c) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces Din norma de drept citată se deduce că circumstanţele invocate de revizuentă trebuiau să existe la momentul adoptării hotărîrii şi că nu au putut fi prezentate din motive neimputabile participantului la proces.

Mai mult ca atît, argumentele invocate de către revizuientă în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie le consideră declarative şi neîntemeiate, deoarece acesteia nu i-au fost încălcate drepturile în timpul examinării pricinii în prima instanţă, instanţa de apel şi recurs. Sîngereac Anelia nu a prezentat probe că în procesul judecării pricinii în prima instanţă, în instanţa de apel şi instanţa de recurs a încercat să obţină care-va înscrisuri din partea administraţiei societăţii pe acţiuni „Modagrotehnica” şi că tentativele sale în acest sens sau soldat cu eşec.

În afară de aceasta, revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile care se declanşează la cererea persoanei interesate, dacă este prezent motivul conţinut în lege ca temei, aceasta reprezentînd, de fapt, solicitarea desfiinţării hotărîrii indicate şi pronunţarea altei hotărîri, diferite de prima. Inadmisibilitatea unei asemenea intervenţii de mai multe ori a fost reiterată în jurisprudenţa CEDO. Curtea, cu mai multe ocazii, a menţionat că dreptul la o instanţă, garantat de articolul 6 §1 din Convenţie, presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Unul din aspectele fundamentale ale preemţiunii dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Securitatea rapoartelor juridice presupune respectarea principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.

3 Argumentul invocat de către Sîngereac Anelia precum că urma să fie citat Inspectoratul teritorial de muncă Bălţi pentru a prezenta argumente în susţinerea poziţiei sale, expuse în scrisoarea nr. 155/S din 11 iulie 2011(f.d.6, vol. I), este unul declarativ, deoarece ultima nu a înaintat un astfel de demers pe parcursul examinării pricinii.

Or, conform art. 56 alin. (1) Cpc, participanţii la proces sînt în drept să ia cunoştinţă de materialele dosarului, să facă extrase şi copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe şi să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces, martorilor, experţilor şi specialiştilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanţei explicaţii orale şi scrise, să expună argumente şi considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecţii împotriva demersurilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi, să atace actele judiciare şi să-şi exercite toate drepturile procedurale acordate de legislaţia procedurală civilă.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că temeiurile invocate sunt în contradicţie cu prevederile art.449 lit. b) şi c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. Or, admiterea cererii de revizuire în lipsa temeiurilor exprese prevăzute la art.449 lit. b) şi c) Codul de procedură civilă, va încălca principiul securităţii raporturilor juridice, consacrat în Preambulul şi art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Sîngereac Anelia împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Sîngereac Anelia împotriva societăţii pe acţiuni „Moldagrotehnica” cu privire la încasarea restanţelor salariale, prejudiciul material şi moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Ion Corolevschi Ion Druţă Constantin Alerguş Nadejda Toma 4