2ra-2822/14 — Încasarea plăţilor salariale şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: S.Teleucă dosarul nr. 2ra-2822/14 instanţa de apel: Sv.Caitaz, A.Nogai, A.Doga ÎNCHEIERE 22 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Griţcu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Griţcu Gheorghe împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Vistortedar” privind încasarea plăţilor salariale şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014 prin care s-a admis apelul declarat de Griţcu Gheorghe, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 04 martie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 20 decembrie 2013 Griţcu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Vistortedar” privind încasarea plăţilor salariale şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în baza contractului individual de muncă nr. 04/2013 din 14.01.2013 a fost angajat în funcţia de responsabil depozit de materia primă în cadrul SRL ,,Vistortedar”, cu salariul lunar de 2500 lei. Pentru lunile ianuarie şi februarie 2013 angajatorul i-a achitat salariul integral, însă începînd cu luna martie 2013 angajatorul nu i-a mai achitat remuneraţia cuvenită, motiv din care la 21.06.2013 a demisionat din proprie iniţiativă.

Indică că la momentul demisiei, SRL ,,Vistortedar” nu-i achitase salariul pentru ultimele patru luni de muncă, în legătură cu ce s-a adresat cu o plîngere la Inspecţia Muncii şi doar după aceasta angajatorul i-a achitat o parte din suma restantă în mărime de 3200 lei. La 01.07.2013 între el şi pîrît a fost întocmit un grafic de lichidare a restanţei la plata salariului, conform căruia pîrîtul a recunoscut că are o restanţă la plata salariului 1 în sumă de 6396 lei, şi s-a obligat să-i achite în luna iulie 2013 suma de 3200 lei şi în luna august al aceluiaşi an suma de 3196 lei. Totodată, SRL „Vistortedar” s-a obligat ca, în cazul în care nu va achita în termenul stabilit restanţa la salariu, să achite o penalitate de 2%, pentru fiecare zi de întîrziere din suma datorată.

Cu toate acestea, pîrîtul s-a eschivat în continuare de la plata restanţei la salariu, iar multiplele lui adresări în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă s-au soldat cu eşec. La 04.09.2013 întru respectarea procedurii prealabile de soluţionare a litigiului pe cale extrajudiciară, a expediat în adresa SRL „Vistortedar” o notificare în scris privind achitarea restanţei la salariu şi a penalităţilor convenite. Astfel, la 21.09.2013 SRL „Vistortedar” i-a mai achitat 3200 lei, iar restul sumei de 3196 lei şi penalităţile convenite nu i-au fost achitate, ceia ce l-a determinat să înainteze prezenta acţiune. Solicită reclamantul, încasarea de la SRL „Vistortedar” a datoriei la salariu în mărime de 3196 lei, penalităţii de întîrziere în mărime de 16434 lei şi prejudiciului moral întru compensarea suferinţelor ca urmare a reţinerii salariului în mărime de 5000 lei.

Ulterior, în cadrul judecării pricinii în prima instanţă reclamantul şi-a majorat pretenţiile în partea încasării penalităţii de întîrziere cu 4000 lei, solicitînd încasarea de la SRL „Vistortedar” a penalităţii în mărime de 20 434 lei (f.d. 21). Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 04 martie 2014 acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat de la SRL „Vistortedar” în beneficiul lui Griţcu Gheorghe restanţa la salariu în sumă de 3196 lei, penalitatea în mărime de 3000 lei, cheltuielile de citare a martorului în sumă de 6, 95 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 450 lei. În rest pretenţiile au fost respinse. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Griţcu Gheorghe a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014 s-a admis apelul declarat de Griţcu Gheorghe, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 04 martie 2014 în partea încasării penalităţii şi respingerii pretenţiilor privind încasarea prejudiciului moral şi s-a emis în această parte o nouă hotărîre prin care s-a încasat de la SRL,,Vistortedar” în beneficiul lui Griţcu Gheorghe suma de 5 542 lei cu titlu de penalitate şi 500 lei întru compensarea prejudiciului moral. În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută fără modificări. S-a încasat de la SRL,,Vistortedar” în beneficiul lui Griţcu Gheorghe întru compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în apel suma de 450 lei.

La 14 iulie 2014 Griţcu Gheorghe a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii acţiunii, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri priivind admiterea integrală a pretenţiilor. 2 În susţinerea recursului s-a invocat că au fost încălcate normele de drept material prin interpretarea eronată a legii. Consideră că instanţa de apel eronat a interpretat legea şi neîntemeiat a aplicat litigiului dat prevederile art. 330 alin. (2) Codul muncii, făcînd abstracţie de acordul încheiat cu intimatul prin care a fost evaluat anticipat prejudiciul, lezîndu-i astfel dreptul la repararea integrală a prejueidiciului cauzat prin reţinerea plăţilor salariale.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Griţcu Gheorghe urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Griţcu Gheorghe este 3 declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Griţcu Gheorghe în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Griţcu Gheorghe ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Griţcu Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4