2ra-1990/14 — Cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-1990/14 prima instanţă: E. Pşeniţa instanţa de apel: Al. Gheorghieş, N. Chircu, V. Harmaniuc DECIZIE 20 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Ion Corolevschi, Ion Druţă, Constantin Alerguş, Nadejda Toma examinând recursurile declarate de către Gheţu Ruslan şi Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheţu Ruslan împotriva Ministerului Justiţiei, Procuratura raionului Edineţ, Inspectoratul de Poliţie Edineţ, intervenienţi accesorii Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la recuperarea prejudiciului patrimonial şi moral cauzat de organele de drept, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 martie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Gheţu Ruslan, Ministerul Justiţiei, Inspectoratul de poliţie Edineţ şi Procuratura raionului Edineţ, c o n s t a t ă La 11 octombrie 2013, Gheţu Ruslan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, Procuratura raionului Edineţ, Inspectoratul de Poliţie Edineţ, intervenienţi accesorii Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la recuperarea prejudiciului patrimonial şi moral cauzat de organele de drept.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 18 ianuarie 2010 în privinţa sa, a fost emisă ordonanţă de începere a urmăririi penale conform semnelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 238 Cod penal - dobîndirea creditului prin înşelăciune. Ulterior, la 04 februarie 2010, Procuratura raionului Edineţ a emis ordonanţa prin care a fost pus sub învinuire. Tot la aceiaşi dată, a fost întocmit rechizitoriul pe cauza penală de învinuire a lui şi a altui coparticipant în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 238 Cod penal – dobîndirea creditului prin înşelăciune şi respectiv a art. 361 alin. (2) lit. b) şi d) Cod Penal - confecţionarea, deţinerea şi folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi, acţiuni săvîrşite de mai multe persoane, soldate cu daune în 1 proporţii mari a drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, iar cauza penală a fost expediată pentru examinare în instanţa de fond.

La 30 noiembrie 2010, prin sentinţa Judecătoriei Edineţ nr. 1-38/10 a fost achitat în săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 238 şi respectiv art. 361 alin. (2) lit. b) şi d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existenţa faptei acţiunilor.

Sentinţa dată a fost contestată de către procuror şi avocatul părţii vătămate, care prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi nr. 1a-130/11 din 22 iunie 2011, sentinţa dată a fost casată parţial, în ce priveşte latura de învinuire al celui de-al doilea coparticipant - Gheţu Artur, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod Penal, cu numirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1000 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, ce ţine de gestiunea bunurilor materiale pe un termen de 2 ani, acţiunea civilă fiind admisă pentru examinare, iar în rest menţinîndu-se dispoziţiile sentinţei adoptate de către instanţa de fond.

Prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 31 ianuarie 2012, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul Procuraturii de nivelul Curţii de Apel Bălţi şi s-a admis recursul declarat de Gheţu Artur şi avocatul său, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curţii de Apel Bălţi din 22 iunie 2011,prin care s-a casat parţial decizia contestată şi anume în partea condamnării ultimului în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu menţinerea sentinţei Judecătoriei raionului Edineţ din 30 noiembrie 2010. Consideră Gheţu Ruslan că Procuratura raionului Edineţ a pornit în privinţa lui ilegal urmărirea penală pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 238 şi art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Susţine că i-au fost lezate drepturile fundamentale ce sînt reglementate şi în art. 5/1, 6/1 din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Solicită Gheţu Ruslan încasarea de la bugetul de stat în folosul său suma de 400 000 lei ca echivalent bănesc pentru reparaţia prejudiciului moral ce i-a fost cauzat prin lezarea de către organele de drept ale Republicii Moldova a drepturilor sale fundamentale în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, dreptul la libertatea individuală şi siguranţă, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la un proces echitabil; de a obliga şeful Inspectoratului de Poliţie Edineţ şi procurorul raionului Edineţ de a-i cere scuze din numele instituţiilor reprezentate de ei în mod public (prin publicarea în gazeta raională Edineţ) pentru lezarea drepturilor constituţionale ale lui, în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, dreptul la liberatatea individuală şi siguranţă dreptul la libera circulaţie şi dreptul la un proces echitabil.

Articolul să aibă următorul conţinut “Procuratura raionului Edineţ şi Inspectoratul de Poliţie Edineţ îşi cere scuze oficiale de la Gheţu Ruslan Mihail anul naşterii 24 ianuarie 1977, domiciliat pe str. Alexandru cel Bun, 63, ap. 39, or.

Edineţ, pentru faptul atragerii ilegale a dlui la răspundere penală de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 238 Cod penal – dobîndirea creditului prin înşelăciune, adică prezentarea cu bună ştiinţă a unor informaţii false în scopul obţinerii unui credit care ulterior a cauzat instituţiei financiare daune în proporţii mari şi respectiv art. 361 2 alin. (2) lit. b) şi d) Cod penal – confecţionarea, deţinerea şi folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi, acţiuni săvîrşite de mai multe persoane, soldate cu daune în proporţii mari a drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, acţiuni ce dumnealui nu le-a comis”; încasarea din contul bugetului de stat în folosul său cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 500 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 27 noiembrie 2013, acţiunea a fost admisă. A fost încasată de la bugetul de stat al Republici Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Gheţu Ruslan prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. Au fost obligaţi Procuratura raională Edineţ şi Insectoratul de poliţie Edineţ de a-şi cere scuze oficiale în mod public faţă de Gheţu Ruslan pentru lezarea drepturilor nepatrimoniale ale ultimului, prin publicarea unui anunţ în ziarul “Curierul de Edineţ”. A fost încasată de la bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Gheţu Ruslan cheltuielile judiciare în mărime de 500 lei (f.d.109, 120-123).

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 martie 2014, au fost respinse apelurile declarate de către Gheţu Ruslan, Ministerul Justiţiei Inspectoratul de poliţie Edineţ şi Procuratura raionului Edineţ cu menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe (f.d. 161-168). La 28 martie 2014, Gheţu Ruslan a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 martie 2014, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă integral.

La 27 mai 2014, Ministerul Justiţiei la fel a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 martie 2014, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei hotărâri noi prin care acţiunea să fie respinsă, sau modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe în sensul diminuării sumei acordate lui Gheţu Ruslan drept despăgubire pentru prejudiciul moral. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin scrisoarea din 25 martie 2014, Curtea de Apel Bălţi a expediat în adresa participanţilor procesului copia deciziei instanţei de apel (f.d.173).

Potrivit avizului de recepţie anexat la materialele pricinii şi a înscrisului anexat la cererea de recurs declarată de către Ministerul Justiţie, se atestă faptul că recurenţii au primit copia deciziei instanţe de apel, la 27 martie 2014 (f.d.177, 198). Luînd în consideraţie cele invocate, prin prisma normei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Gheţu Ruslan şi Ministerul Justiţiei sunt depuse în termen. În motivarea recursului, Gheţu Ruslan a menţionat că instanţele ierarhic inferioare nu au analizat toate aspectele importante pentru soluţionarea pricinii şi în concluzie au emis decizii ilegale.

3 În motivarea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei, recurentul a invocat că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea şi a apreciat arbitrar probele administrate la dosar. La 06 iunie 2014, Procuratura Generală a depus referinţă asupra recursului declarat de către Ministerul Justiţie, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. La 21 mai 2014 şi la 28 mai 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimaţilor, cererile de recurs declarate de către Gheţu Ruslan şi de către Ministerul Justiţiei, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

În rest intimaţii nu au depus referinţă la cererile de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursurile declarate. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Gheţu Ruslan neîntemeiat şi care urmează a fi respins, iar recursul declarat de Ministerul Justiţiei urmează a fi admis cu modificarea hotărîrilor judecătoreşti din următoarele. Referitor la recursul declarat de Ministerul Justiţiei. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. e) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

Din actele pricinii rezultă că la 18 ianuarie 2010 organele de urmărire penală al Comisariatului de poliţie raionul Edineţ, a emis ordonanţa de începere a urmăririi penale în privinţa lui Gheţu Ruslan, conform semnelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 238 Cod penal - dobîndirea creditului prin înşelăciune (f.d.12). La 04 februarie 2010, Procuratura raionului Edineţ a emis ordonanţa prin care Gheţu Ruslan a fost pus sub învinuire, totodată fiind aplicată măsura preventivă şi anume ca ultimul să nu părăsească localitatea (f.d. 13-14).

Tot la 04 februarie 2010, în cadrul cauzei penale nr. 2009140115, a fost întocmit rechizitoriul în privinţa lui Gheţu Ruslan şi a altui coparticipant în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 238 Cod penal – dobîndirea creditului prin înşelăciune şi respectiv a art. 361 alin. (2) lit. b) şi d) Cod Penal - confecţionarea, deţinerea şi folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi, acţiuni săvîrşite de mai multe persoane, soldate cu daune în proporţii mari a drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice (f.d.15-16). La 30 noiembrie 2010, prin sentinţa Judecătoriei Edineţ nr. 1-38/10 Gheţu Ruslan a fost achitat în săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 238 şi respectiv art. 361 alin. (2) lit. b) şi d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existenţa faptei acţiunilor (f.d.

17- 19). Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi nr. 1a-130/11 din 22 iunie 2011, sentinţa Judecătoriei Edineţ din 30 noiembrie 2010 a fost casată parţial, în ce priveşte latura de învinuire a lui Gheţu Artur, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod Penal, cu numirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1000 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o 4 anumită activitate, ce ţine de gestiunea bunurilor materiale pe un termen de 2 ani, acţiunea civilă fiind admisă pentru examinare, iar în rest menţinîndu-se dispoziţiile sentinţei adoptate de către instanţa de fond (f.d.

23-28). Prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 31 ianuarie 2012, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Bălţi şi s-a admis recursul declarat de Gheţu Artur şi avocatul său, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curţii de Apel Bălţi din 22 iunie 2011, prin care s-a casat parţial decizia contestată şi anume în partea condamnării lui Gheţu Artur în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu menţinerea sentinţei Judecătoriei raionului Edineţ din 30 noiembrie 2010 (f.d.20-22).

Înaintînd cererea de chemare în judecată reclamantul Gheţu Ruslan a solicitat de la bugetul de stat în folosul său suma de 400 000 lei ca echivalent bănesc pentru reparaţia prejudiciului moral ce i-a fost cauzat prin lezarea de către organele de drept ale Republicii Moldova a drepturilor sale fundamentale în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, dreptul la libertatea individuală şi siguranţă, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la un proces echitabil; de a obliga şeful Inspectoratului de Poliţie Edineţ şi procurorul raionului Edineţ de a-i cere scuze din numele instituţiilor reprezentate de ei în mod public (prin publicarea în gazeta raională Edineţ) pentru lezarea drepturilor constituţionale ale lui, în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, dreptul la liberatatea individuală şi siguranţă dreptul la libera circulaţie şi dreptul la un proces echitabil.

Articolul să aibă următorul conţinut “Procuratura raionului Edineţ şi Inspectoratul de Poliţie Edineţ îşi cere scuze oficiale de la Gheţu Ruslan Mihail anul naşterii 24 ianuarie 1977, domiciliat pe str. Alexandru cel Bun, 63, ap. 39, or.

Edineţ, pentru faptul atragerii ilegale a dlui la răspundere penală de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 238 Cod penal – dobîndirea creditului prin înşelăciune, adică prezentarea cu bună ştiinţă a unor informaţii false în scopul obţinerii unui credit care ulterior a cauzat instituţiei financiare daune în proporţii mari şi respectiv art. 361 alin. (2) lit. b) şi d) Cod penal – confecţionarea, deţinerea şi folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi, acţiuni săvîrşite de mai multe persoane, soldate cu daune în proporţii mari a drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, acţiuni ce dumnealui un le-a comis”; încasarea din contul bugetului de stat în folosul său cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 500 lei.

Prima instanţă prin hotărîrea din 27 noiembrie 2013, a admis acţiunea depusă de către Gheţu Ruslan parţial. A fost încasată de la bugetul de stat al Republici Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Gheţu Ruslan prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. Au fost obligaţi Procuratura raională Edineţ şi Insectoratul de poliţie Edineţ de a-şi cere scuze oficiale în mod public faţă de Gheţu Ruslan pentru lezarea drepturilor nepatrimoniale ale ultimului, prin publicarea unui anunţ în ziarul “Curierul de Edineţ”. A fost încasată de la bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Gheţu Ruslan cheltuielile judiciare în mărime de 500 lei.

Instanţa de apel a menţinut poziţia primei instanţe. 5 Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă şi instanţa de apel au aplicat eronat normele de drept material. Conform art. 13 alin. (1) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, repararea prejudiciului specificat la art.7 lit. a), c)-g) şi în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul cînd prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală întreţinut din bugetul local - din contul acestui buget.

Prejudiciul material şi moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor administrative de către alte organe decît instanţa de judecată se repară de către aceste organe. Conform art. 1398 alin. (1) Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Potrivit art. 1405 alin. (1) acelaşi cod, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

Conform art. 1422 alin. (1) şi (2) Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial.

Din materialul probator se atestă faptul că Gheţu Ruslan a fost achitat prin sentinţa Judecătoriei Edineţ din 30 noiembrie 2010, care a devenit irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 31 ianuarie 2012. Astfel, prima instanţă corect a constatat că Gheţu Ruslan prin prisma art. 6 lit. a) al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, a obţinut dreptul la repararea prejudiciului cauzat lui ca urmare a învinuirii ilegale. Potrivit art. 131 al legii menţionate, hotărîrea judecătorească privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se execută după ce devine irevocabilă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, emis în baza hotărîrii judecătoreşti irevocabile, spre executare Ministerului Justiţiei şi informează părţile despre acest fapt. La solicitarea Ministerului Justiţiei, creditorul prezintă, în termen de 5 zile, datele bancare necesare pentru executarea titlului executoriu. Titlul executoriu, eliberat în baza hotărîrii irevocabile, poate fi prezentat spre executare Ministerului Justiţiei şi de către creditor, cu anexarea datelor 6 bancare necesare, în vederea efectuării transferului. În decurs de 10 zile din data prezentării titlului executoriu, eliberat în baza hotărîrii judecătoreşti irevocabile, Ministerul Justiţiei remite Ministerului Finanţelor titlul executoriu, împreună cu hotărîrile judecătoreşti emise pe cauza respectivă, şi datele bancare ale creditorului.

Titlul executoriu se va executa de către Ministerul Finanţelor, în conformitate cu procedura şi termenele stabilite prin Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Contrar prevederilor legale enunţate, prima instanţă a încasat în beneficiul lui Gheţu Ruslan prejudiciul moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, dar nu prin intermediul Ministerului Justiţiei, adică din contul pîrîtului corespunzător în pricina dată. Din aceste motive recursul declarat de Ministerul Justiţiei necesită să fie admis cu modificarea hotărîrilor judecătoreşti şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 în beneficiul lui Gheţu Ruslan de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei.

În rest decizia Curţii de Apel Chişinău se menţine din următoarele motive. Conform art.3 alin.(1) lit. a) Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, cu modificările ulterioare, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Iar potrivit art. 6 lit. a) aceiaşi lege, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; Articolul 11 alin.(1) din legea enunţată prevede că mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă, caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată, rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei, durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată, natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei, suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice, măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate, durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Aceleaşi prevederi sunt stipulate şi în art. 1423 Codul civil. Conform art.1405 alin.(1) Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de 7 vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. Astfel, prin tragerea ilegală la răspundere penală recurentului Gheţu Ruslan i s-a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale provocîndu-i suferinţe psihice.

Iar dat fiind faptul că în privinţa lui Gheţu Ruslan a fost pornită nelegitim urmărirea penală de comiterea unei infracţiuni grave, care a durat timp de 2 ani, fiindu-i aplicată restricţie de nepărăsire a localităţii unde domicilia, instanţele judecătoreşti corect au ajuns la concluzia cu privire la necesitatea reparării prejudiciului moral cauzat recurentului în mărime de 10 000 lei ca titlu de prejudiciu moral.. În conformitate cu art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. La acest capitol este de menţionat că prima instanţă a dus cont de norma de drept procedurală şi a constatat că lui Gheţu Ruslan pe parcursul a doi ani de urmărire penală a avut de suportat care-va suferinţe psihice, iar Ministerul Justiţie nu a prezentat contraargumente prin care s-ar demonstra că ultimul a dus un mod de viaţă normal.

Referitor la recursul declarat de Gheţu Ruslan. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Argumentele lui Gheţu Ruslan că instanţa de apel arbitrar a examinat pricina şi nu a motivat cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare, nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs, deoarece poartă caracter declarativ şi nu au suport legal. Mai mult ca atît, prima instanţă la aprecierea cuantumului prejudiciului moral s-a condus de practica instanţelor judecătoreşti naţionale şi de practica Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Totodată mărimea prejudiciului moral acordat lui Gheţu Ruslan în sumă de 10 000 lei este una echitabilă suferinţelor psihice suportate de către ultimul. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele şi a apreciat corect cuantumul prejudiciului moral însă nu a corectat eroarea primei instanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Gheţu Ruslan, de a admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei şi de a modifica decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe cu încasarea sumelor prejudiciului moral din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei.

În rest hotărîrile judecătoreşti se menţin. În conformitate cu art.art.445 alin.(1) lit.a) şi e) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Gheţu Ruslan. Se admite recursul declarat de către Ministerul Justiţiei. Se modifică decizia Curţii de Apel Bălţi 06 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 27 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui 8 Gheţu Ruslan împotriva Ministerului Justiţiei, Procuratura raionului Edineţ, Inspectoratul de Poliţie Edineţ, intervenienţi accesorii Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la recuperarea prejudiciului patrimonial şi moral cauzat de organele de drept, după cum urmează: Se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Gheţu Ruslan suma de 10 000 ( zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 27 noiembrie 2013, se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă Constantin Alerguş Nadejda Toma 9