2ra-2797/14 — Privind încasarea prejudiciului moral şi material

Instanţa de fond: Judecătoria Edineţ - E. Pşeniţa Dosarul nr. 2ra-2797/14 Instanţa de apel: CA Bălţi - E. Ababei, G. Polivenco, E. Răţoi ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Ion Corolevschi, Maria Ghervas, soluţionînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor, declarate de Sorocan Ion, Ursache Vsevolod, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorocan Ion, Ursache Vsevolod împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la încasarea prejudiciului moral şi material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2014, prin care au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Procuratura r-nul Edineţ, cu modificarea hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 28 ianuarie 2014 prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral, CONSTATĂ: La 28 noiembrie 2013, Sorocan Ion şi Ursache Vsevolod s-au adresat în instanţa de judecată către Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei privind încasarea prejudiciului moral în mărime de cîte 150.000 lei, a prejudiciului material în sumă de cîte 3.000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii au indicat că în privinţa acestora la 27 august 2009 de către Departamentul Combaterii Crimelor organizate MAI a fost pornită cauza penală nr. 200999463 şi iniţiată urmărirea penală în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 27, 1 248 CP, iar prin ordonanţa Procuraturii Generale din 09 iulie 2010 cauza penală a fost transmisă pentru efectuarea urmăririi penale CCCEC. Pe parcursul urmăririi penale au fost arestate douăsprezece camioane cu o cantitate de 230390 kg de mere în sumă de 753629 lei. Prin ordonanţa Procuraturii Edineţ din 08 decembrie 2009 au fost puşi sub învinuire pe art. 27, 248 alin.(5), lit.b),d) CP, iar ulterior acţiunile au fost reîncadrate în baza art. 361, alin. (2) CP.

Urmărirea penală a decurs doi ani. Nefiind de acord cu acţiunile organului de urmărire penală le-au contestat la judecătorul de instrucţie, însă urmărirea penală a continuat. La 17 februarie 2011 organul de urmărire penală a adoptat ordonanţa de recunoaşterea lor în calitate de bănuiţi. În decursul a doi ani cît a derulat urmărirea penală au fost supuşi efectuării ilegale a precheziţiei la domiciliu, la firma unde activau, le-au fost pusă ilegal sub sechestru averea lor.

La 10 martie 2011 a fost adoptată o ordonanţa prin care a fost dispusă scoaterea reclamanţilor de sub urmărire penală pe cauza nr. 200990463. Consideră că conform Legii nr. 1545 din 04.06.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat, prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, au dreptul la repararea prejudiciului moral în mărime de 150.000 lei fiecare, or prin faptul că în decurs de doi ani cît s-au aflat sub invinuire penală le-a fost afectată reputaţia ca director şi contabil, precum şi ca întreprinzători. Prin acţiunile ilegale ale organelor de drept le-a fost ştirbit prestigiul, onoarea, reputaţia şi demnitatea.

Activitatea economică a societăţii le-a fost paralizată prin arestarea a douăsprezece camioane de producţie agricolă, le-a fost închis contul bancar, le-au fost ridicate ştampilele şi toată documentaţia de contabilitate, au fost efectuate revizii economico-financiare, au fost supuşi percheziţiei la domiciliu şi la firmă, le-a fost limitat dreptul lor la libera circulaţie. De nenumărate ori au fost internaţi în spital, deoarece le-a fost adus disconfort psihic şi le-a fost afectată grav sănătatea. Anterior în privinţa lui Ursache Vsevolod a fost pornit proces penal şi apoi încetat din lipsa componenţei de infracţiune, el fiind supus arestului ilegal.

Paguba morală au estimat-o avînd în vedere caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală, rezonabilitatea pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea lor, durata urmăririi penale, lezarea drepturilor lor, cît şi suferinţele psihice cauzate atît reclamanţilor cît şi membrilor familiilor lor. Prejudiciul material este constituit din cheltuielile suportate la deplasarea la organul de urmărire penală în decurs de doi ani din oraşul Edineţ în municipiul Bălţi pe care îl estimează la suma de 3.000 lei pentru fiecare. Astfel, reclamanţii solicită încasarea prejudiciului moral în mărime de 150.000 lei pentru fiecare şi a prejudiciului material în sumă de 3.000 lei pentru fiecare.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 28 ianuarie 2014 cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial. S-a încasat din bugetul de stat al RM prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Sorocan Ion prejudiciul moral în mărime de 80.000 lei, în beneficiul lui Ursache Vsevolod prejudiciul moral în sumă de 50.000 lei. Cerinţele privind încasarea prejudiciului material au fost respinse ca neîntemeiate. Nefiind de acord cu soluţia instanţei de fond Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Procuratura r-nul Edineţ au contestat-o cu apel. 2 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2014 au fost admise cererile de apel depuse de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei şi Procuratura r-nul Edineţ.

S-a modificat hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 28 ianuarie 2014 prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Sorocan Ion de la 80.000 lei şi Ursache Vsevolod de la 50.000 lei, la 10.000 lei pentru fiecare. În rest hotărîrea s-a menţinut. La 25 iulie 2014 reclamanţii Sorocan Ion şi Ursache Vsevolod au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 28 ianuarie 2014. În motivarea recursului au invocat că instanţa de apel a examinat cauza imparţial şi neobiectiv, iar decizia adoptată este una ilegală şi neîntemeiată. La 30 iulie 2014, Procuratura Generală a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului Procuratura Generală a invocate că atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel eronat au aplicat normele de drept material şi de drept procedural. La 19 august 2014, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2014, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 28 ianuarie 2014 şi deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri prin care cerinţele reclamanţilor să fie respinse ca neîntemeiate. În motivarea recursului a indicat că hotărîrile instanţelor inferioare sînt neîntemeiate şi nefondate, ori de către ultimele au fost interpretate eronat legea şi nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

La 21 august 2014, Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iunie 2014, solicitînd casarea hotărîrilor instanţelor inferioare cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acţiunii reclamanţilor şi cu titlul secundar în cazul în care instanţa de recurs va decide necesitatea acordării despăgubirilor băneşti pentru compensarea prejudiciului moral să modifice hotărîrea instanţei de apel în sensul diminuării sumei prejudiciului moral. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la 10 iunie 2014 (f.d.143-150), a fost expediată în adresa părţilor la 07 iulie 2014. Conform avizelor de recepţie, Ministerul Justiţiei, Miniesterul Finanţelor, Sorocan Ion au recepţionat copia deciziei la 09 iulie 2014, iar Ursache Vsevolod la 22 iulie 2014 (f.d. 152-153,155-156). Prin urmare, recursurile declarate se consideră a fi depuse în termen. Examinînd temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sînt inadmisibile din considerentele ce urmează.

Analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, Sorocan Ion, Ursache Vsevolod, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei nu au făcut referire la nici o normă de drept material sau procedural care ar fi 3 fost încălcată sau aplicată eronat de către instanţele de judecată la examinarea cauzei, argumentele recurenţilor limitîndu-se la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei şi a admisibilităţii probelor prezentate de părţile şi participanţii la proces. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios consideră că recursurile declarate de Sorocan Ion, Ursache Vsevolod, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În cererea de recurs recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. În viziunea acestora concluziile instanţelor ierarhic inferioare sînt bazate pe interpretarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere. La fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În recursurile declarate de Sorocan Ion, Ursache Vsevolod, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, asemenea aspecte nu se regăsesc. Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a stabilit just cadrul legal aplicabil speţei. În privinţa cererii de recurs înaintată de către Procuratura Generală, instanţa de recurs menţionează că, acesta urmează a fi respinsă, deoarece, Procuratura Generală înaintînd cererea de recurs nu a respectat procedura ordinară de atac. Procuratura 4 Generală urma să conteste hotărîrea primei instanţe cu cerere de apel, apoi decizia instanţei de apel cu recurs.

Astfel, Colegiul relevă că, conform prevederilor Codului de procedură civilă, recurentul Procuratura Generală urmează să-şi exercite toate căile ordinare de atac în corespundere cu legislaţia R. Moldova şi anume acele căi ce pot fi exercitate doar pentru anumite motive expres prevazute de lege, iar recursul urmează a fi exercitat dupa apel, şi nicidecum înaintea acestuia. Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalităţii si temeiniciei hotărîrilor judecătoreşti si în final remedierea greşelilor săvîrşite. Ele sunt indispensabile în orice sistem procesual, pentru remedierea eventualelor greşeli de judecată sau de ordin strict procedural.

De aceea legiuitorul a acordat importanţa cuvenita reglementării detaliate a modului de exercitare a cailor legale de atac. De asemenea instanţa de recurs menţionează că Procuratura r-nul Edineţ a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, însă aceasta nu a fost împuternicită de către Procuratura Generală pentru a înainta astfel de cereri. Cu atît mai mult că Procuratura r-nul Edineţ nu are calitate procesuală în pricina dată. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Sorocan Ion, Ursache Vsevolod, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Cererile de recurs declarate de către Sorocan Ion, Ursache Vsevolod, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Maria Ghervas 5