2rc-492/14 — Derularea procesului de insolvabilitate

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rc-492/14 Judecător: A.Doga Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 20 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru, în cauza privind derularea procedurii simplificate a falimentului a ÎM „Unmezgrup” SRL, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014, prin care s-a respins cererea de repunere în termen a cererii de validare a creanţei, CONSTATĂ: La 26 iunie 2012, ÎM „Unmezgrup” SRL a înaintat cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de propria întreprindere, din motivul incapacităţii de plată.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă ÎM „Unmezgrup” SRL, cu aplicarea următoarelor măsuri de asigurare: a fost numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Catan Carolina”, fiind înlăturat debitorul de la gestionarea patrimoniului; a fost aplicat sechestru asupra tuturor bunurilor debitorului şi corespondenţei lui comerciale; a fost suspendată executarea silită asupra bunurilor debitorului; a fost obligat administratorul provizoriu să prezinte la data examinării cauzei un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate faţă de debitor, să verifice mărimea şi componenţa masei debitoare, precum şi să prezinte o concluzie pe marginea cererii introductive.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 mai 2014, a fost constatată starea de insolvabilitate a ÎM „Unmezgrup” SRL şi intentată procedura simplificată a falimentului faţă de ÎM „Unmezgrup” SRL cu dizolvarea debitorului, fiind desemnată în funcţie de lichidator ÎI „Catan Carolina”. Totodată, a fost stabilită data limită 24.03.2014 pentru înaintarea cererilor de validare a creanţelor faţă de debitor. La 15.05.2014, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru, a înaintat cerere suplimentară de admitere a creanţelor în mărime de 98 844,85 lei.

Ulterior, în cadrul şedinţei de judecare a acestei cereri din 24.06.2014, reprezentantul organului fiscal a solicitat doar validarea sumei de 36 540 lei ce 1 constituie taxa de stat în judecătorii, precum şi repunerea în termen a cererii de admitere a creanţelor, din motiv că nu a cunoscut despre aceste creanţe şi a aflat mai tîrziu de ele de la executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014, a fost respinsă cererea de repunere în termen a cererii de validare a creanţelor înaintată de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru. A fost restituită cererea suplimentară de admitere a creanţei Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru faţă de ÎM „Unmezgrup” SRL în proces de insolvabilitate, ca fiind tardivă. În motivarea încheierii, instanţa de insolvabilitate a invocat prevederile art.134 alin. (2), 140 alin. (2) şi 145 alin. (1) şi (2) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, indicînd că cererea de admitere a creanţei este înaintată tardiv, iar cerinţa de repunere în termen este lipsită de argumente şi probe concludente ce ar justifica temeinicia omiterii termenului. Considerînd ilegală încheierea instanţei de insolvabilitate, la 09.07.2014, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24.06.2014 şi emitetrea unei noi încheieri de admitere a cererii de repunere în termen şi a cererii de validare a creanţei.

În motivarea recursului recurentul a invocat ilegalitatea încheierii recurate, menţionînd că organul fiscal a fost informat de executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu că în cadrul biroului a parvenit la 15.04.2014 notificarea lichidatorului ÎM „Unmezgrup” SRL despre necesitatea înaintării unei cereri de admitere a creanţelor. Menţionează că după ce a primit titlul executoriu de la executor, expediat în adresa sa la 12.05.2014, organul fiscal a şi înaintat instanţei de insolvabilitate cererea suplimentară de admitere a creanţei în mărime de 36 540 lei. Susţine că de tardivitatea notificării se face vinovat lichidatorul. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins cu menţinerea încheierii recurate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei de insolvabilitate la acea fază a procesului şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor ce vizează termenul de înaintare a creanţelor, precum şi temeiurile de repunere în termen – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată.

Din materialele cauzei rezultă că recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei de insolvabilitate prin care a fost respinsă cererea Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru de repunere în termen şi cererea de validare a creanţei, ca fiind tardivă. 2 Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii. Aşa cum atestă actele cauzei, la 18.02.2014, Curtea de Apel Chişinău a intentat procedura simplificată a falimentului faţă de ÎM „Unmezgrup” SRL (f.d. 84-88).

În conformitate cu prevederile art. 34 alin. (5) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, dispozitivul hotărîrii trebuie să conţină notificarea intentării procedurii de insolvabilitate care va cuprinde: a) termenul-limită de înregistrare a cererii de admitere a creanţelor, în vederea întocmirii tabelului definitiv, care va fi de pînă la 45 de zile calendaristice de la data intentării procedurii, precum şi un apel special adresat creditorilor garantaţi de a preciza neîntîrziat bunurile asupra cărora deţin un drept de preferinţă; b) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, care nu va depăşi 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit.a); c) data şedinţei de validare a creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la lit.b).

Potrivit art. 35 alin. (1) al aceleaşi legi, dispozitivul hotărîrii de intentare a procedurii de insolvabilitate se remite spre publicare de către administrator în termen de 2 zile lucrătoare din data adoptării, conform art.7. Potrivit art. 7 alin. (1) al legii precitate, dispozitivul hotărîrilor şi al încheierilor instanţei de insolvabilitate urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Cheltuielile de publicare se raportă la cheltuielile de judecată. Analizînd circumstanţele speţei prin prisma normelor de drept evocate, Colegiul constată că dispozitivul hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18.02.2014 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 53-59 (4692-4698) din 07.03.2014 (f.d.

93). În conformitate cu prevederile art. 76 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, înaintarea creanţelor de către creditori are loc în strictă conformitate cu reglementările privind procedura de insolvabilitate. Potrivit art. 140 alin. (1) şi (2) al legii menţionate, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. Cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărîrea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului provizoriu.

Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedură.

Potrivit art. 145 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, cu excepţia cazului în care notificarea intentării procesului s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi, titularul de creanţe, anterioare intentării procesului, care nu depune cerere de validare a creanţelor pînă la expirarea termenului de înaintare a 3 creanţelor prevăzut prin hotărîrea instanţei de insolvabilitate, este decăzut, în ceea ce priveşte creanţele respective, din următoarele drepturi: a) de a participa şi de a vota la adunarea creditorilor; b) de a înainta şi de a retrage candidatura administratorului insolvabilităţii/lichidatorului; c) de a participa la distribuirile de sume în cadrul procedurii de restructurare şi/sau al procedurii falimentului; d) de a îşi realiza creanţele împotriva debitorului, a membrilor ori asociaţilor acestuia; e) de a înainta propuneri de restructurare a debitorului.

(2) La cererea întemeiată a creditorului, în cazuri excepţionale, dacă instanţa de judecată care examinează procesul de insolvabilitate constată că termenul de înaintare a creanţelor nu este respectat din cauza unor circumstanţe legate de persoana creditorului sau de obiectul creanţei ori dacă nu s-a respectat procedura de notificare a intentării procesului, instanţa de insolvabilitate repune, prin încheiere, în termen cererea de admitere a creanţelor. (3) Încheierea de repunere în termen a cererii de admitere a creanţei poate fi contestată cu recurs de administratorul insolvabilităţii/lichidator, de debitor sau de creditori. După cum rezultă din materialele pricinii, instanţa de insolvabilitate a acordat un termen de 34 zile din momentul emiterii hotărîrii de intentare a procedurii simplificate a falimentului a ÎM „Unmezgrup” SRL pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor, adică pînă la data de 24.03.2014 inclusiv.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru a depus cererea suplimentară de validare a creanţelor la 15.05.2014 (f.d. 175). Prin urmare, Colegiul conchide că instanţa de insolvabilitate corect a stabilit că cererea de validare a creanţelor a fost depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru în afara termenului fixat. Just a conchis instanţa de insolvabilitate şi asupra respingerii cererii de repunere în termen. Or, aşa cum prevede art. 145 alin. (1) şi (2) al Legii insolvabilităţii, notificarea intentării procesului s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, iar careva circumstanţe legate de persoana creditorului sau de obiectul creanţei nu a fost constatate şi, în consecinţă, lipsesc temeiurile de repunere în termen.

În acest sens, afirmaţia recurentului cum că vinovat de tardivitatea notificării executorului judecătoresc este lichidatorul, Colegiul o consideră neîntemeiată. Astfel, organul fiscal a solicitat repunerea în termen şi admiterea cererii de validare a creanţei ce rezultă dintr-o hotărîre judecătorească privind încasarea taxei de stat, invocînd că nu a fost parte pe acel dosar şi nu a cunoscut despre creanţa în cauză, aflînd despre ea de la executorul judecătoresc la 12.05.2014. După cum urmează din materialele cauzei, taxa de stat ce urma a fi achitată de ÎM „Unmezgrup” SRL rezultă din decizia Curţii de Apel Economice din 10.12.2010 (f.d. 85). Potrivit art. 15 alin. (2) lit. b) Cod de executare, instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare în pricinile ce ţin de urmărirea sumelor ce urmează a fi făcute venit la stat.

4 Potrivit art. 43 alin. (2) Cod de executare, creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes a fost emis documentul executoriu. În cazul în care sumele se încasează în beneficiul statului, calitatea de creditor o exercită Ministerul Finanţelor prin intermediul organelor fiscale teritoriale. Conform art. 60 alin. (3) Cod de executare, în termen de 3 zile după primirea documentului executoriu, executorul judecătoresc emite o încheiere cu privire la intentarea procedurii de executare, pe care o expediază părţilor în procedura de executare în cel mult 3 zile de la emitere, şi propune debitorului de a executa documentul executoriu în termen de 15 zile, fără să întreprindă acţiuni de punere în executare a documentului executoriu.

Prin urmare, la 10.06.2011, Judecătoria Economică de Circumscripţie a eliberat şi a prezentat spre executare din oficiu titlul executoriu privind încasarea de la ÎM „Unmezgrup” SRL a taxei de stat la depunerea apelului în mărime de 36 540 lei. Or, anume din acest moment organul fiscal a devenit creditor al acestei sume băneşti. În această ordine de idei, Colegiul consideră lipsită de relevanţă afirmaţia recurentului cum că vinovat de tardivitatea înaintării cererii de admitere a creanţei s-ar face lichidatorul, care a notificat tîrziu executorul judecătoresc despre necesitatea înaintării cererii de admitere a creanţei.

În primul rînd, organul fiscal cunoştea sau trebuia să cunoască despre intentarea procedurii de executare şi respectiv, despre apariţia calităţii de creditor, încă la 10.06.2011, ceea ce presupune în continuare de dispunerea tuturor drepturilor ce rezultă din această calitate, inclusiv aceea de valorificare a creanţelor în cazul intentării insolvabilităţii faţă de debitor. Într-al doilea rînd, expedierea notificării tardive de către lichidator în adresa executorului judecătoresc, nu justifică omiterea termenului de înaintare a creanţei, deoarece executorul judecătoresc nu este titularul dreptului de a înainta cererea de admitere a creanţei, el nefiind creditorul ei şi resceptiv nu are nici o tangenţă cu termenul de înaintare a cererilor.

Totodată, instanţa de recurs constată că tardivitatea înaintării cererii de către organul fiscal nu este legată de careva circumstanţe legate de persoana creditorului sau de obiectul creanţei, iar procedura notificare a intentării procesului s-a respectat. În altă ordine de idei, Colegiul menţionează că organul fiscal, în virtutea funcţiilor sale, şi totodată prin prisma faptului că susţine că nu a cunoscut despre existenţa creanţei litigioase, putea să interpeleze executorul judecătoresc imediat ce a fost intentată insolvabilitatea debitorului, în vederea respectării termenului de înaintare a eventualelor creanţe. Prin urmare, afirmaţiile recurentului cum că nu acunoscut despre existenţa creanţei pînă la momentul cînd a primit de la executorul judecătoresc copia titlului executoriu, Colegiul o apreciază critic.

Or, prin prisma art. 15 alin. (2), 43 alin. (2) şi 60 alin. (3) Cod de executare, organul fiscal în calitate de creditor era obligat să cunoască despre debitorii bugetului de stat din momentul apariţiei calităţii acesteia. În acest context, Colegiul conchide că argumentele invocate de recurent nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate, motiv pentru care 5 recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014, în cauza privind derularea procedurii simplificate a falimentului a ÎM „Unmezgrup” SRL. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 6