2ri-61/14 — Intentarea procesului de faliment simplificat

Prima instanţă: A. Doga dosar nr. 2ri-61/14 DECIZIE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Elena Covalenco, Dumitru Mardari Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinînd cererea de recurs depusă de „Banca de Economii” Societate pe Acţiuni, în pricina civilă la cererea depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, prin care a fost constatată starea de insolvabilitate a Întreprinderii Mixte „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată şi intentată procedura simplificată de faliment faţă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată cu dizolvarea debitorului con st ată La 26 iunie 2012 ÎM „Unmezgrup” SRL a depus cerere cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa.

În motivarea acţiunii, debitorul a indicat că ÎM „Unmezgrup” SRL a fost înregistrată în Registrul persoanelor juridice la 10 aprilie 2003. Capitalul statutar al întreprinderii la momentul intentării procesului de solvabilitate constituia 183 6241 lei. La situaţia din 22 iunie 2012, descifrînd conturile de evidenţă contabilă a întreprinderii, activitatea ÎM „Unmezgrup” SRL nu mai poate fi prelungită fără a fi prejudiciaţi creditorii acesteia. Suma creanţelor faţă de creditori este mai mare cu o sută mii lei, iar conform datelor contabile, întreprinderea deţine datorii şi la bugetul de stat în mărime de 900 000 lei. 1 Activitatea economică a debitorului nu poate fi desfăşurată eficient. Redresarea situaţiei financiar-economică la data intentării procesului de abilitate era imposibilă.

Din aceste considerente, întreprinderea nu e în stare să-şi onoreze în întregime obligaţiunile asumate faţă de creditori. Cere, ÎM „Unmezgrup” SRL, intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă ÎM „Unmezgrup” SRL. Au fost aplicate următoarele măsuri de asigurare: a fost numit în calitate de administrator provizoriu Întreprinderea Individuală „Catan Carolina”, fiind înlăturat debitorul de la gestionarea patrimoniului. A fost aplicat sechestru asupra tuturor bunurilor debitorului şi corespondenţa lui comercială. A fost suspendată executarea silită asupra bunurilor debitorului.

A fost obligat administratorul provizoriu să prezinte la data examinării cauzei un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate faţă de debitor, să verifice mărimea şi componenţa masei debitoare, precum şi să prezinte o concluzie pe marginea cererii introductive. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 a fost constatată starea de insolvabilitate a ÎM „Unmezgrup” SRL şi intentată procedura simplificată a falimentului faţă de ÎM „Unmezgrup” SRL cu dizolvarea debitorului, cu desemnarea ÎI „Catan Carolina” în funcţie de lichidator al ÎM „Unmezgrup” SRL . La 22 aprilie 2014 „Banca de Economii” SA a depus recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi remiterea pricinii la Curtea de Apel Chişinău pentru examinarea cererii introductive.

În motivarea cererii de recurs recurentul „Banca de Economii” SA a indicat că circumstanţele importante pentru soluţionarea cererii nu au fost constatate şi concluzia instanţei referitor la temeinicia propunerii administratorului insolvabilităţii privind dizolvarea debitorului prin procedură simplificată a falimentului este eronată. Indică că potrivit raportului administratorului insolvabilităţii, pe numele debitorului este înregistrată cu drept de proprietatea o construcţie în or. Ungheni şi un mijloc de transport. Totodată, potrivit tabelului preliminar prezentat de administratorul insolvabilităţii, au fost identificaţi 4 creditori cu valoarea totală a creanţelor de 85 100,60 lei. Invocă că administratorul insolvabilităţii nu a prezentat instanţei probe concludente şi admisibile care ar confirma faptul că debitorul nu dispune de masă debitoare care ar acoperi eventualele cheltuieli ale procesului de insolvabilitate.

2 Astfel, nu a fost prezentat un calcul estimativ al cheltuielilor, un raport de evaluare a bunurilor deţinute în proprietatea debitorului care să confirme valoarea de piaţă. Prin urmare, instanţa a constatat greşit că debitorul nu dispune de masă debitoare care ar acoperi creanţele creditorilor. La fel, menţionează recurentul că instanţa a aplicat şi interpretat eronat normele de drept material. Invocînd prevederile art. 134 alin. (1) lit.b) şi art. 30 alin. (4) din Legea insolvabilităţii, recurentul remarcă că instanţa de insolvabilitate urma să constate insolvabilitatea debitorului şi să-i intenteze procesul de insolvabilitate. În susţinerea argumentelor recursului se mai invocă că la data de 26 decembrie 2011 între „Banca de Economii” SA, în calitate de vînzător şi SRL „Priocomtax-Com”, în calitate de cumpărător, a fost încheiat contract de vînzare- cumpărare.

Recurentul a comercializat bunurile acţionînd în numele debitorului ÎM „Unmezgrup” SRL (proprietar). Potrivit contractului SRL „Pricomtax-Com” a cumpărat de la recurent bunuri imobile şi mijloace de transport. SRL „Pricomtax- Com” s-a obligat să achite preţul contractului în mărime de 44 000 000 lei conform graficului. La data de 10 martie 2014 în adresa SRL SRL „Pricomtax-Com” a fost expediată declaraţia cu privire la rezoluţiunea contractului de vînzare-cumpărare cu solicitarea de se expune pe marginea acesteia în termen de o zi lucrătoare. Către data de 12 martie 2014 SRL „Pricomtax-Com” nu a executat obligaţia asumată şi nu a achitat preţul conform graficului stabilit, înregistrînd restanţa de 700 00 lei.

La data de 13 martie 2014 la Judecătoria Botanica a fost depusă cererea de chemare în judecată privind rezoluţiunea contractului de vînzare-cumpărare din 26 decembrie 2011, solicitînd dispunerea întoarcerii părţilor la poziţa iniţială. Menţionează recurentul că debitorul ÎM „Unmezgrup” SRL a fost atras în proces în calitate de intervenient principal, deoarece în cazul eventualei admiteri a acţiunii, bunurile comerciale urmează a fi restituite în proprietatea debitorului. Prin urmare, masa debitoare se va mări considerabil. Verificînd temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu hotărîrea contestată şi prevederile legii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii prime instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Materialele dosarului denotă că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă ÎM „Unmezgrup” SRL.

3 Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 a fost constatată starea de insolvabilitate a ÎM „Unmezgrup” SRL şi intentată procedura simplificată a falimentului faţă de ÎM „Unmezgrup” SRL cu dizolvarea debitorului, cu desemnarea ÎI „Catan Carolina” în funcţie de lichidator al ÎM „Unmezgrup” SRL . La 22 aprilie 2014 „Banca de Economii” SA a depus recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi remiterea pricinii la Curtea de Apel Chişinău pentru examinarea cererii introductive. Instanţa de recurs reţine că procesul de insolvabilitate este un proces special, al cărui desfăşurare este ghidat de Legea insolvabilităţii.

Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Conform art. 4 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, participanţi la procesul de insolvabilitate sînt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în prezenta lege. Conform art. 134 alin. (6) din Legea insolvabilităţii, hotărîrea de intentare a procedurii simplificate de faliment devine executorie din momentul pronunţării, dar poate fi contestată cu recurs.

Conform art. 37 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate poate fi atacată cu recurs de către debitor. Reieşind din cele menţionate, instanţa de recurs remarcă că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 , prin care a fost constatată starea de insolvabilitate a ÎM „Unmezgrup” SRL şi intentată procedura simplificată a falimentului faţă de ÎM „Unmezgrup” SRL cu dizolvarea debitorului, poate fi atacată numai de către debitor. Recurentul, însă, Banca de Econimii” SA, în virtutea normelor de drept menţionate şi neavînd calitatea de debitor, nu are dreptul să exercite această cale de atac. Mai mult ca atît, „Banca de Economii” SA, nu deţine calitatea participant la procesul de insolvabilitate din speţă şi nici calitatea de creditor.

Prin urmare, instanţa de recurs consideră că „Banca de Economii” SA, neregăsindu-se nici în una din categoriile de participanţi menţionate, astfel este în imposibilitate de a contesta careva acte ale instanţei de insolvabilitate. În astfel de circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge 4 recursul declarat de „Banca de Economii” SA ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare recurs şi să menţină hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de „Banca de Economii” Societate pe Acţiuni.

Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, în pricina civilă la cererea depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Elena Covalenco Dumitru Mardari Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 5