2ri-54/13 — Intentarea procesului de insolvabilitate

dosarul nr. 2ri-54/13 prima instanţă: A. Doga DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chişinău, în pricina civilă la cererea depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2013, prin care a fost respinsă cererea introductivă depusă de debitor şi dispusă intentarea procedurii de lichidare a Întreprinderii Mixte „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată, c o n s t a t ă La 26 iunie 2012, Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa.

În motivarea acţiunii, debitorul a indicat că Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată a fost înregistrată în Registrul persoanelor juridice la 10 aprilie 2003. Capitalul statutar al întreprinderii la momentul intentării procesului de insolvabilitate constituia 1836241 lei. La situaţia din 22 iunie 2012, descifrînd conturile de evidenţă contabilă a întreprinderii, activitatea Societăţii Comerciale „Unmezgrup” nu mai poate fi prelungită fără a fi prejudiciaţi creditorii acesteia. Suma creanţelor faţă de creditori este mai mare de o sută mii lei, iar conform datelor contabile, întreprinderea deţine datorii şi la bugetul de stat în mărime de peste 900000 lei. 1 Activitatea economică a debitorului nu poate fi desfăşurată eficient.

Redresarea situaţiei financiar-economică la data intentării procesului de insolvabilitate era imposibilă. Din aceste considerente, întreprinderea nu e în stare să-şi onoreze în întregime obligaţiunile asumate faţă de creditori. Cere, Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată, intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată. Au fost aplicate următoarele măsuri de asigurare: a fost numit în calitate de administrator provizoriu Întreprinderea Individuală „Catan Carolina”, fiind înlăturat debitorul de la gestionarea patrimoniului.

A fost aplicat sechestru asupra tuturor bunurilor debitorului şi corespondenţa lui comercială. A fost suspendată executarea silită asupra bunurilor debitorului. A fost obligat administratorul provizoriu să prezinte pînă la data examinării cauzei un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate faţă de debitor, să verifice mărimea şi componenţa masei debitoare, precum şi să prezinte o concluzie pe marginea cererii introductive. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2013, a fost respinsă cererea introductivă depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată, fiind intentată procedura de lichidare în privinţa Întreprinderii Mixte „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată.

A fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii, Întreprinderea Individuală „Catan Carolina”. A fost obligat lichidatorul să prezinte instanţei bilanţul de lichidare a debitorului şi concluzia despre lipsa masei debitoare spre aprobare. A fost obligat lichidatorul să publice dispozitivul prezentei hotărîri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. La 15 iulie 2013, Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chişinău a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, repunerea în termen, casarea hotărârii primei instanţe cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Recurentul, Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chişinău, în motivarea recursului a indicat că instanţa de judecată a aplicat eronat normele de drept material şi a apreciat incorect circumstanţele pricinii.

Suplimentar recurenta a susţinut că prima instanţă contrar prevederilor Legii insolvabilităţii nu a înştiinţat reprezentantul creditorului despre data şi ora şedinţei, fiind privat de posibilitatea de a-şi expune poziţia. A mai indicat că administratorul (lichidatorul) nu a prezentat în şedinţele judiciare informaţia privind eventualele livrări efectuate de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată pînă la intentarea procesului pentru a stabili dacă agentul economic a încheiat careva acte juridice fictive sau frauduloase care ar afecta drepturile creditorilor. A mai menţionat recurentul că administratorul în şedinţele de judecată nu a prezentat informaţia reflectată în bilanţul contabil al debitorului privind eventualele creanţe aferente facturilor comerciale ale ultimului faţă de alţi agenţi economici.

Nu este 2 reflectată informaţia referitor la bunurile intimatului conform datelor contabilităţii, instanţa limitîndu-se doar la afirmaţia că aceste bunuri nu au fost depistate. Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al.

(1) lit. c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) şi f). Din actele pricinii s-a constatat că, potrivit raportului privind executarea măsurilor de asigurare faţă de Societatea cu Răspundere Limitată „Unmezgrup” întocmit de către administratorul provizoriu, Carolina Catan, suma creanţei Inspectoratului Fiscal de Stat constituie 36455,63 lei (f.d. 53). La 26 iunie 2012, Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată. Au fost aplicate următoarele măsuri de asigurare: a fost numit în calitate de administrator provizoriu Întreprinderea Individuală „Catan Carolina”, fiind înlăturat debitorul de la gestionarea patrimoniului. A fost aplicat sechestru asupra tuturor bunurilor debitorului şi corespondenţa lui comercială. A fost suspendată executarea silită asupra bunurilor debitorului. A fost obligat administratorul provizoriu să prezinte pînă la data examinării cauzei un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate faţă de debitor, să verifice mărimea şi componenţa masei debitoare, precum şi să prezinte o concluzie pe marginea cererii introductive.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2013, a fost respinsă cererea introductivă depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată, fiind intentată procedura de lichidare în privinţa Întreprinderii Mixte „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată. A fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii, Întreprinderea Individuală „Catan Carolina”. A fost obligat lichidatorul să prezinte instanţei bilanţul de lichidare a debitorului şi concluzia despre lipsa masei debitoare spre aprobare. A fost obligat lichidatorul să publice dispozitivul prezentei hotărîri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Judecând recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă a încălcat normele de drept procedural şi material.

În conformitate cu art. 6 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, citarea participanţilor la proces se efectuează de către instanţa de insolvabilitate din oficiu. 3 Alin (2) al aceluiaşi articol prevede că în procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părţi numai persoanele ale căror drepturi sau interese sînt supuse spre soluţionare instanţei de insolvabilitate în condiţii de contradictorialitate. În celelalte cazuri, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă în măsura în care nu contravin unor dispoziţii expres prevăzute de prezenta lege.

Potrivit alin. (3), (4), (5) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, notificarea şi înştiinţarea, cu excepţia cazului în care sarcina notificării şi a înştiinţării aparţine unor alte organe care aplică procedura, precum şi convocările prevăzute de prezenta lege cad în sarcina administratorului provizoriu sau administratorului insolvabilităţii, sau a lichidatorului, după caz. (4) Notificările şi înştiinţările se fac prin scrisori recomandate, iar în cazurile expres prevăzute de prezenta lege şi prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (5) Înştiinţarea şi notificarea conform alin.(4) se consideră efectuată după expirarea a 3 zile lucrătoare de la publicare.

Prin prisma normelor citate şi reieşind din materialele anexate la dosar, instanţa de recurs constată că la judecarea pricinii în prima instanţă nu a fost respectată procedura de citare a participanţilor la proces, nefiindu-i expediată în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul Chişinău nicio înştiinţare despre locul, data şi ora şedinţei de judecată. Din cererea introductivă depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată cert rezultă că ultima are datorii debitoriale şi faţă de stat în sumă de peste 900000 lei. În pofida acestui fapt, prima instanţă a examinat pricina, fără a dispune citarea legală a Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul Chişinău. Instanţa de recurs consideră că faptele relatate constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 01 februarie 2005 în cazul Ziliberberg împotriva Moldovei, prin care a fost recunoscută încălcarea art. 6 § 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Potrivit art. 66 alin. (1) lit. f) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, una dintre atribuţiile administratorului (lichidatorului), constă în solicitarea şi primirea gratuită de la participanţii la procesul de insolvabilitate, de la alte persoane, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, a informaţiilor şi explicaţiilor necesare pentru executarea atribuţiilor, precum şi de la debitor a informaţiilor despre veniturile şi bunurile ce îi aparţin cu titlu de proprietate, inclusiv despre cele care se află în proprietate comună pe cote-părţi.

O altă atribuţie a administratorului (lichidatorului), reieşind din art. 66 alin. (1) lit. y) al aceleiaşi legi constă în distribuirea către creditori a sumelor de bani rezultate din valorificarea masei debitoare, conform prezentei legi, întocmirea bilanţului de lichidare a debitorului; 4 Astfel, după cum a indicat şi recurentul în cererea depusă, administratorul (lichidatorul) nu a prezentat în şedinţele judiciare informaţia privind eventualele livrări efectuate de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată pînă la intentarea procesului, precum şi nu a prezentat informaţia reflectată în bilanţul contabil al debitorului referitor la eventualele creanţe aferente facturilor comerciale ale ultimului faţă de alţi agenţi economici.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că prima instanţă a examinat pricina cu încălcarea normelor de drept procedural, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă. La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c1), Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chişinău.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare depusă de Întreprinderea Mixtă „Unmezgrup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în acelaşi complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 5