- Dosarul nr.
- 2ri-35/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 aprilie 2014
- Părțile
- SRL Exposervice privind intentarea procesului de insolvabilitate
- Pe scurt
- Lichidarea debitorului. Răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului
2ri-35/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate faţă de întreprindere
dosarul nr. 2ri-35/14 prima instanţă: N. Craiu, DECIZIE 30 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.
Chişinău, în pricina la cererea introductivă depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Exposervice” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de întreprindere, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2013, prin care a fost încetată procedura de insolvabilitate faţă de Societatea cu Răspundere Limitată „Exposervice”, c o n s t a t ă La 30 martie 2012, Societatea cu Răspundere Limitată „Exposervice” a depus cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societate, invocînd drept temei incapacitatea de plată a datoriilor la buget în valoare totală de 8 068 936,47 lei.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2012, cererea introductivă depusă de SRL „Exposervice” privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societate a fost admisă spre examinare şi, în scopul prevenirii modificărilor stării bunurilor debitorului în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea insolvabilităţii. În calitate de administrator provizoriu a fost numit ÎI „Hanganu Grigore”, certificat nr. 17882 din 09.12.2010. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012, a fost respinsă cererea introductivă depusă de SRL „Exposervice” privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă SRL „Exposervice”, mun.
Chişinău, str. Piaţa Dimitrie Cantemir, nr.1, ap.(of) 12, c/f 1002600032626. S-a intentat procedura de lichidare faţă de SRL „Exposervice”, mun. Chişinău, str. Piaţa Dimitrie Cantemir, nr.1, ap.(of) 12, c/f 1002600032626. În cadrul examinării lichidatorul a solicitat încetarea procesului de insolvabilitate din motivul insuficienţei masei debitoare pentru stingerea tuturor creanţelor şi lichidarea debitorului cu stingerea creanţelor neexecutate. A indicat că a rămas nestinsă creanţa IFS pe mun. Chişinău în sumă de 8 068 936,47 lei. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2013, a fost încetat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Exposervice”, adresa juridică fiind mun. Chişinău, str. D. Cantemir nr.1, of.
12, c/f 1002600032626, A fost aprobat bilanţul de lichidare al SRL „Exposervice”. A fost lichidat SRL „Exposervice”, adresa juridică fiind mun. Chişinău, str. D. Cantemir nr.1, of. 12, c/f 1002600032626, cu radierea întreprinderii din Registru de stat al persoanelor juridice. S-a considerat stinse creanţele neexecutate ale creditorilor faţă de SRL „Exposervice”. La 20 februarie 2014, IFS mun. Chişinău a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea recursului şi casarea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului, recurentul IFS mun. Chişinău a invocat că instanţa de judecată a aplicat eronat legea aplicabilă speţei.
În special, s-a indicat că la 19 martie 2013 DAF Buiucani a solicitat lichidatorului tragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a SRL „Exposervice”, demers care nu a fost soluţionat de lichidator, fapt ce a servit temei de prezentare a demersului instanţei de insolvabilitate, la care instanţa nu s-a expus prin hotărîre precum prevede legea, iar pricina a fost examinată în lipsa creditorului garantat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei instanţe şi trimiterea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, din următoarele considerente.
Conform art. 445 alin. (1) lit. c) CPC , instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele dosarului s-a stabilit că la 30 martie 2012, Societatea cu Răspundere Limitată „Exposervice” a depus cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine ca debitor, invocînd drept temei incapacitatea de plată a datoriilor la buget în valoare totală de 8 068 936,47 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2012, cererea introductivă depusă de SRL „Exposervice” a fost admisă spre examinare.
Prin informaţia prezentată de DAF Buiucani din 30 mai 2012, rezultă că SRL „Exposervice” are restanţa faţă de bugetul de stat în sumă de 8068936,47 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012, a fost respinsă cererea introductivă depusă de SRL „Exposervice” privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă SRL „Exposervice” şi s-a intentat procedura de lichidare faţă de SRL „Exposervice”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2013, a fost încetat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Exposervice”, adresa juridică fiind mun. Chişinău, str. D. Cantemir nr.1, of. 12, c/f 1002600032626, A fost aprobat bilanţul de lichidare al SRL „Exposervice”. A fost lichidat SRL „Exposervice”, adresa juridică fiind mun.
Chişinău, str. D. Cantemir nr.1, of. 12, c/f 1002600032626, cu radierea întreprinderii din Registru de stat al persoanelor juridice. S-a considerat stinse creanţele neexecutate ale creditorilor faţă de SRL „Exposervice”. Instanţa de recurs analizînd materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce reglementează raportul juridic litigios ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de IFS mun. Chişinău şi de a casa hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2013, cu restituirea pricinii spre rejudecare, din următoarele considerente. Din actele cauzei rezultă că procedura de lichidare faţă de SRL „Exposervice” a fost intentată la data de 25 septembrie 2012 în temeiul art. 153 din Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001.
La data de 19 martie 2013, déjà în temeiul prevederilor legii noi a insolvabilităţii, DAF Buiucani a înaintat în instanţa de insolvabilitate creanţele statului în valoare totală de 8243060,27 lei şi instanţa de insolvabilitate era obligată să deruleze procedurile în continuare, în conformitate cu prevederile legii noi a insolvabilităţii. Dat fiind faptul că fusese intentată procedura de lichidare, în continuare urmau a fi aplicate prevederile respective din legea nouă ce se referă la procedura simplificată a falimentului.
Potrivit art. 134 alin. (1) lit. b) din Legea insolvabilităţii procedura simplificată a falimentului prevăzută în prezenta lege se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvabilitate care se încadrează în una din următoarele categorii: -persoane juridice care nu deţin niciun bun în patrimoniul lor ori ale căror bunuri sînt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului şi niciun creditor sau terţ nu se oferă să avanseze ori să garanteze sumele corespunzătoare, temei care ar corespunde prevederilor din art. 159 din Legea veche a insolvabilităţii.
Conform alin. (2) lit. d) din acelaşi articol 134 din lege prin hotărîrea de iniţiere a procedurii simplificate a falimentului, instanţa de insolvabilitate va dispune: d) notificarea intentării procedurii de insolvabilitate şi intrării debitorului în procedura falimentului, care va cuprinde: - termenul-limită, pentru creditori, de înregistrare a cererii de validare a creanţelor pentru întocmirea tabelului definitiv, care va fi de cel mult 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedura simplificată a falimentului, precum şi un apel special, adresat creditorilor garantaţi, de a preciza neîntîrziat bunurile asupra cărora deţin un drept de preferinţă; - termenul de verificare a creanţelor de către lichidator, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, care nu va depăşi 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la înaintarea creanţelor; - data, ora şi locul şedinţei de validare a creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la liniuţa a doua.
Avînd în vedere că la momentul depunerii cererii de înaintare a creanţelor era déjà pornită procedura de lichidare, instanţa de insolvabilitate era obligată să respecte celelalte proceduri prevăzute de lege, inclusiv de notificare a eventualilor creditori, de stabilire a termenului limită de verificare a creanţelor, de stabilire a datei şedinţei de validare, de instituire, după caz, a unui comitet al creditorilor în modul prevăzut la art.60 etc. Respectarea acestor proceduri are o însemnătate primordială, deoarece în caz contrar pot fi afectate drepturile şi interesele creditorilor. În acest sens, Colegiul notează că la 20 martie 2013, IFS mun.
Chişinău a înaintat un demers prin care a solicitat tragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a SRL „Exposervice”, a administratorului Levşun Alexandr, a asociatului Andronic Arcadie şi a contabilului Iamandi Larisa, demers asupra căreia instanţa de insolvabilitate prin prisma art. 247-247 a Legii insolvabilităţii nu s-a expus.
Potrivit art. 248 alin. (1) şi (3) a Legii insolvabilităţii, dacă în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acţiuni: a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal; b) desfăşurarea unei activităţi comerciale în interes personal sub acoperirea debitorului; c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului şi/sau deturnarea (ascunderea) unei părţi din activul debitorului; d) procurarea de fonduri pentru debitor la preţuri exagerate; e) ţinerea unei contabilităţi fictive sau contrare prevederilor legii, precum şi contribuirea la dispariţia documentelor contabile, a documentelor de constituire şi a ştampilei; f) dispunerea continuării unei activităţi a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de plată; g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăţilor, de a se plăti cu preferinţă unui creditor în dauna celorlalţi creditori; h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14;
i) comiterea altor acţiuni care au adus daune proprietăţii debitorului. Aliniat 3) din acelaşi articol prevede că, comitetul creditorilor poate cere instanţei de insolvabilitate să fie autorizat a introduce acţiunea prevăzută la alin.(1) dacă administratorul insolvabilităţii/lichidatorul a omis să formuleze acţiunea în cauză, iar răspunderea consemnată la alin.(1) ameninţă să se prescrie. Colegiul remarcă că la 20 martie 2013, IFS mun. Chişinău a înaintat un demers prin care a solicitat tragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a SRL „Exposervice”. Reieşind din prevederile art. 248 alin. (6) a Legii menţionate, care prevede că „în toate cazurile, asupra acţiunii prevăzute la alin.(1), instanţa de insolvabilitate se pronunţă prin hotărîre, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea”, instanţa de recurs notează că prima instanţă nu s-a expus asupra demersului înaintat de către creditorul IFS mun.
Chişinău, din care considerente hotărîrea urmează a fi casată şi pricina restituită spre rejudecare în prima instanţă. Mai mult ca atît, solicitarea de atragere la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a debitorului a fost înaintată de către recurent şi lichidatorului numit, care la rîndul său, în conformitate cu legea urma să procedeze respectiv, potrivit alin. 1) din art. 248 sau, după caz, urmau a fi respectate în continuare prevederile alin 3) din acelaşi articol. În afară de cele menţionate, instanţa de recurs remarcă că art. 6 a Legii insolvabilităţii, prevede că citarea participanţilor la proces se efectuează de către instanţa de insolvabilitate din oficiu, în procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părţi numai persoanele ale căror drepturi sau interese sînt supuse spre soluţionare instanţei de insolvabilitate în condiţii de contradictorialitate.
În celelalte cazuri, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă în măsura în care nu contravin unor dispoziţii expres prevăzute de prezenta lege, cu toate acestea prima instanţă nu a înştiinţat recurentul despre şedinţele de judecată stabilite, pentru ca acesta din urmă să poată participa pentru a-şi apăra interesele. Din materialele dosarului cert rezultă că instanţa de insolvabilitate, de rînd cu faptul că nu a respectat procedura de examinare a demersului de atragere la răspundere subsidiară a membrilor organelor lui de conducere a debitorului, în modul prevăzut de lege, respectiv nici nu a citat corespunzător atît recurentul cît şi alte persoane.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că Curtea de Apel Chişinău nu a examinat toate circumstanţele relevante cazului şi nu s-a expus asupra tuturor demersurilor înaintate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră hotărîrea instanţei de insolvabilitate neîntemeiată, în legătură cu ce, recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău urmează a fi admis, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2013 şi trimisă pricina la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, care, în procesul examinării repetate a cauzei, urmînd să ţină cont de cele menţionate supra.
În conformitate cu art. 5 alin. (9) din lege dispoziţiile privind incompatibilitatea nu sînt aplicabile instanţei de insolvabilitate care pronunţă succesiv hotărîri în acelaşi dosar de insolvabilitate, cu excepţia rejudecării după casarea hotărîrii în recurs, din care considerente rejudecarea cauzei se va efectua de alt complet de judecată. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2013, în pricina la cererea introductivă depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Exposervice” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de întreprindere, cu trimiterea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală