3r-159/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă S. Bleşceaga dosarul nr.3r-159/14 instanţa de apel M. Ciugureanu S. Arnăut B. Bîrcă DECIZIE 20 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către David Popov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui David Popov împotriva Întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ-23, Societatea pe acţiuni „Termocom”, Întreprinderea municipală „Infocom” cu privire la contestarea actului administrativ, recalcularea sumei datorate pentru apa calda, excluderea sumei din factura, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2014, prin care cererea de apel depusă de către David Popov a fost restituită ca fiind depusă cu omiterea termenului, c o n s t a t ă: La 15 martie 2012, Agenţia pentru protecţia consumatorilor şi David Popov au depus cereri de chemare în judecată împotriva Societăţii pe acţiuni „Termocom” cu privire la recalcularea sumei şi încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 06 aprilie 2012 nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată, acordând termen reclamanţilor pentru lichidarea neajunsurilor. În termenul acordat Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor nu a lichidat neajunsurile şi prin încheierea din 08 mai 2012 şi cererea în privinţa acestuia reclamant judecătorul a restituit-o, admiţând în prezentul proces în calitate de reclamant doar David Popov. La 16 decembrie 2009, reclamantul David Popov s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată în instanţa de contencios administrativ împotriva ÎM „Infocom”, ÎMGFL-23, SA „Termocom” privind anularea datoriei.

În motivarea acţiunii David Popov a indicat că la 02 iulie 2009 şeful adjunct al DCET SA „Termocom” din numele administraţiei societăţii a adresat ÎM „Infocom”, ÎMGFL-23 şi altora scrisoarea nr. 79/5743 prin care a cerut ca pe luna mai în facturile din iunie 2009 consumatorii casnici din 67 case cu mai multe etaje din municipiu să achite pentru apa caldă şi menajeră calculată în afara contoarelor din apartamente. Ţinând cont că în scrisoare a fost menţionată doar achitarea pentru luna mai, consumatorii casnici sunt impuşi să plătească până la moment (decembrie 2009). Scrisoarea nominalizată nu are suport legal, fiind încălcate prevederile Legii nr. 2718-X din 03 iunie 1983 - Codul cu privire la locuinţe.

Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002- Regulamentul cu privire 2 la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative...contorizarea apartamentelor şi alimentarea cu apă...”. Decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 5/4 din 25 martie 2008- Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare care nu prevăd plata pentru apă caldă şi menajeră calculată în afara contoarelor din apartamente. Conform hotărârii Guvernului RM nr. 1339 din 15 octombrie 2002, despre aprobarea modificărilor şi completărilor la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locativ-comunale...contorizarea apartamentelor ... alimentarea cu apă”, în alineatul 11 a pct. 9 este stabilit expres că volumul lunar al scurgerilor de apă din reţelele de tranzit din blocurile locative, cămine se atribuie la pierderile furnizorului.

Furnizorul este obligat să compenseze gestionarului pagubele cauzate de scurgerile din reţelele externe şi de tranzit dacă acestea au avut loc. Menţionează că în calitate de consumator nu are nici o atitudine faţă de scurgerile respective sau alte pierderi. SA „Termocom”, ÎM „Infocom” nu au încheiat cu el vreun contract şi nu are datorii faţă de aceşti agenţi economici. Nu a fost informat despre alte contoare, despre includerea în facturi a apei calculate în afara contoarelor din apartament. Din această cauză în luna iunie şi iulie a plătit parţial ÎM „Infocom” 74.40 lei. Din cont propriu a cumpărat 4 contoare, pe care le-a instalat. Ulterior, ÎMGFL-23 a adus un contract în limba rusă, în care a inclus pe verso numerele contoarelor.

Contractul dat a rămas nesemnat de către reclamant. Controlul standardizat al contoarelor a avut loc în noiembrie 2009 cu un an înainte de termen, pentru care a achitat 440 lei. În apartament reclamantul nu a avut niciodată scurgeri, fapt confirmat de către reprezentanţii SA „Termocom” şi ÎMGFL-23 în urma controlului contoarelor. La cererea prealabilă din 05 noiembrie 2009, ÎM „Infocom” a informat reclamantul că în cazul dat de încălcările comise răspunde SA „Termocom”, deoarece facturile sunt întocmite şi tipărite de SA „Termocom”, recalculările se produc de SA „Termocom”, contractele trebuie să fie întocmite de SA „Termocom”. Ulterior, la cererea prealabilă din 4 noiembrie 2004 SA „Termocom” a răspunsă că „retragerea demersului nr. 79/5743 din 02 iulie 2009 este inacceptabilă întrucât acesta corespunde prevederilor legislaţiei în vigoare, însă nu menţionează nici un act normativ care stau la baza demersului.

SA „Termocom” a informat reclamantul că toate problemele ce ţin de sistemele interne inginereşti urmează a fi rezolvate cu administratorul fondului locativ IMGFL -23. La petiţia din 7 septembrie 2009 şi la cererea prealabilă din 5 noiembrie 2049 ÎMGFL-23 nu a dat reclamantului nici un răspuns. Cererea de chemare în judecată este întemeiată pe prevederile Legii contenciosului administrativ.

Prin urmare, solicită David Popov anularea scrisorii nr.79/5743 din 02 iulie 2009 emisă de SA „Termocom” în partea excluderii reclamantului din listele prezentate la capitolul plăţii pentru apa caldă şi menajeră calculată în afara contoarelor din apartament; încasarea de la ÎM „Infocom” a 74,40 lei pe care i-a transferat pe contul întreprinderii pentru apă caldă şi menajeră calculată în afara contoarelor din apartament; obligarea administraţiei ÎM „Infocom” de a anula suma de 565,66 lei datorie din facturi pentru apa caldă şi menajeră pe care nu le-a consumat; încasarea de la SA „Termocom”, ÎM „Infocom”, ÎMGFL nr. 23 a prejudiciului moral şi material, în temeiul art. 16 al Legii contenciosului administrativ câte 1000 lei.

3 Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul David Popov a depus mai multe cereri de concretizare a cerinţelor.

La 04 februarie 2013, instanţa de judecată a dispus conexarea cererilor de chemare în judecată depuse la data de 16 decembrie 2009 şi la 15 martie 2012. Reclamantul la 04 martie 2013, a depus cerere de concretizare a acţiunii, prin care a solicitat anularea indicaţiei a administraţiei SA „Termocom” nr. 79/7501 din 24 octombrie 2008, nr. 79/8207 din 20 noiembrie 2008, nr. 79/5743 din 02 iulie 2008 şi nr. 79/34 din 05 ianuarie 2010 adresate pentru 79 agenţi economici prin care a fost declanşată fără temei strategia de a estorca bani de la locuitorii a 67 case cu multe etaje din municipiu, anularea datoriei artificiale de 3077, 97 lei care s-a format din mai 2009 până în ianuarie 2012 din includerea în facturi a apei cald, calculată în afară contoarelor din apartamente 690, 06 lei, la fel majorarea preţului 1m3 de apă caldă unilateral, fără licenţă de la 24,34 lei la 68,3 lei, 62,2 lei ş.a.m.d.

- 2437, 91 lei; obligarea SA „Termocom” să prezinte datele ÎM „Infocom” despre remedierea gratuită a deficienţelor, înlocuirea gratuită sau restituirea contravalorii serviciilor necorespunzătoare să efectueze recalculul plăţii pentru apă caldă şi apă menajeră din momentul instalării PTI (2006) până în 2010 conform pct. 11, alin. (2) a anexei 5 din Regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului 191/2002; obligarea SA „Termocom” să-i restituie reclamantului în numerar 74,40 lei, pe care i-a transferat SA „Termocom” - ÎM „Infocom” şi încasarea de la SA „Termocom” a despăgubirilor morale şi materiale în sumă de 6000 lei, iar ÎM „Infocom” şi ÎMGFL-23 cîte 1000 lei fiecare. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 20 decembrie 2013, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a obligat SA „Termocom” să recalculeze volumul serviciilor prestate la locul de consum ap. 37 din str. Puşkin 33, mun.

Chişinău, prin excluderea sumei de 865,74 lei din factura de plată pentru apă caldă şi menajeră a lui David Popov, cu prezentarea informaţiei SA „Infocom”, s-a încasat de la SA „Termocom” în beneficiul lui David Popov suma de 574,40 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă. La 07 martie 2014, David Popov a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe din 20 decembrie 2013, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate şi emiterea a unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2014 cererea de apel depusă de către David Popov a fost restituită ca fiind depusă înafara termenului legal. La 25 iunie 2014, în termenul prevăzut de lege, David Popov a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.

Recurentul David Popov, în motivarea recursului a indicat că încheierea instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală, deoarece nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, concluziile instanţei de apel, expuse în încheiere, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept procedural. Menţionează că nu a depus apel motivat în termenul prevăzut de lege deoarece peste 3 zile de la data primirii dispozitivului hotărîrii s-a adresat cu cerere 4 să-i fie eliberată hotărîrea motivată însă nu a primit nici un răspuns, apoi peste o lună a mai depus o cerere repetată în acest sens şi tocmai la 26 februarie 2014 a recepţionat hotărîrea primei instanţe, iar la 07 mai a depus cererea de apel.

Consideră că prin restituirea cererii de apel, instanţa de apel i-a încălcat dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 decembrie 2013 acţiunea lui David Popov a fost admisă parţial şi s-a obligat SA „Termocom” să recalculeze volumul serviciilor prestate la locul de consum ap. 37 din str. Puşkin 33, mun. Chişinău, prin excluderea sumei de 865,74 lei din factura de plată pentru apă caldă şi menajeră a lui David Popov, cu prezentarea informaţiei SA „Infocom”, s-a încasat de la SA „Termocom” în beneficiul lui David Popov suma de 574,40 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 07 martie 2014, David Popov a depus o cerere de apel. Instanţa de apel, prin încheierea din 04 iunie 2014, a restituit cererea de apel depusă de către David Popov, deoarece a depus apelul în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului şi, anume, din procesul-verbal al şedinţei de judecată a primei instanţe din 20 decembrie 2013 rezultă că recurentul-apelant David Popov a fost prezent în şedinţa de judecată, şi-a exercitat dreptul de replică şi în prezenţa acestuia a fost pronunţat dispozitivul hotărârii, fiindu-le explicate căile şi termenul de atac a acesteia.

Mai mult, la aceiaşi dată părţilor le-a fost înmânat dispozitivul hotărîrii primei instanţe. Cu toate acestea, David Popov, contrar art. 362 alin. (1) CPC a declarat apel la 07 martie 2014, adică cu depăşirea termenului de 30 zile prevăzut de lege. Conform art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură, sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. 5 Aşadar, în speţă, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 21 decembrie 2013, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate. Reieşind din normele de drept procedural enunţate David Popov trebuia să-şi exercite dreptul la acţiune înainte de îndeplinirea termenului de 30 zile, calculat din ziua pronunţării hotărârii.

Însă recurentul a ignorat acest fapt şi a contestat hotărîrea primei instanţe abia la 07 martie 2014, astfel fiind omis termenul căii de atac cu aproape trei luni. Prin urmare, instanţa de apel întemeiat a concluzionat că, David Popov a depus cerere de apel cu omiterea termenului prevăzut de lege, deoarece legislaţia procedurală prevede expres declararea apelului în termen de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii. Nu poate fi considerat drept temeinic argumentul recurentului precum că termenul de depunere a apelului urmează a fi calculat de la data de 26 februarie 2014, data cînd a primit copia hotărîrii motivate, deoarece recurentul interpretează eronat norma de drept procedurală.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a restituit cererea de apel depusă de către David Popov, iar ultimul nu a invocat nici un argument în cererea de recurs ce ar răsturna concluzia instanţei de apel. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către David Popov.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui David Popov împotriva Întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ-23, Societatea pe acţiuni „Termocom”, Întreprinderea municipală „Infocom” cu privire la contestarea actului administrativ, recalcularea sumei datorate pentru apa calda, excluderea sumei din factura, repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valentina Clevadî judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi