2rac-366/14 — Repararea prejudiciului

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău Dosarul nr. 2rac-366/14 Judecător: A. Rotari Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecător: M. Anton, A. Panov, T. Pelin ÎNCHEIERE 14 august 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SC „Gonvaro-Con” SRL, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldtelecom” împotriva SC „Gonvaro-Con” SRL privind repararea prejudiciului, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 13 martie 2014, prin care s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 15 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 07 iunie 2013, SA „Moldtelecom” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către SC „Gonvaro-Con” SRL privind repararea prejudiciului. În motivarea acţiunii reclamanta indica că la 27 septembrie 2011, în rezultatul executării neautorizate a lucrărilor în zona de protecţie a liniei de comunicaţii electronice în mun. Chişinău, str. Alba Iulia 75 de către pârâtă a fost deteriorată linia de comunicaţie ce aparţine reclamantei.

Mai indica reclamanta că lucrările vizate au fost executate cu încălcarea art.17 alin. (4) şi (5) al Legii privind comunicaţiile electronice şi Regulilor privind protecţia reţelelor de comunicaţii electronice şi executarea lucrărilor în zonele de protecţie şi pe traseele liniilor de comunicaţii electronice, aprobate prin hotărârea Guvernului nr. 284 din 13 aprilie 2009. Susţine reclamanta că pentru restabilirea funcţionalităţii liniei de comunicaţii deteriorate aceasta a suportat cheltuieli în mărime de 9 767,45 lei. Consideră reclamanta că potrivit art. 14, 1398, 1416 Cod civil, cheltuielile vizate constituie drept un prejudiciu material şi solicită încasarea acestora din contul pârâtei care, în opinia reclamantei, este responsabilă de producerea acestor pagube.

Menţionează reclamanta, că la 15 martie 2013 a solicitat soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, însă, pârâta nu şi-a exprimat voinţa întru soluţionarea extrajudiciară a acestuia. Solicita reclamanta SA „Moldtelecom” încasarea din contul S.C „Gonvaro- Con” S.R.L a prejudiciului material în cuantum de 9 767,45 lei şi a taxei de stat în mărime de 293 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă, a fost încasat din contul SC „Gonvaro-Con” SRL în beneficiul SA „Moldtelecom” prejudiciul material în cuantum de 9 767,45 lei şi taxa de stat în mărime de 293 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2014, corectată prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 aprilie 2014, a fost respins apelul declarat de SC „Gonvaro-Con” SRL şi a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 15 octombrie 2013. La 12 mai 2014, în termenul prevăzut de lege, SC „Gonvaro-Con” SRL a declarat recurs la decizia instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 octombrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului recurenta a invocat că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea. La 10 iulie 2014, SA „Moldtelecom” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SC „Gonvaro- Con” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel şi instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor contestate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SC „Gonvaro-Con” SRL ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către SC „Gonvaro-Con” SRL se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Iuliana Oprea Ion Druţă