2rac-377/16 — repararea prejudiciului material

prima instanță: V. Puica dosarul nr. 2rac-377/16 instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Î N C H E I E R E 26 octombrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Dino-Star”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Dino-Star” cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Dino-Star” și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 18 decembrie 2015, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 22 ianuarie 2014, SA „Moldtelecom” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Dino-Star” cu privire la repararea prejudiciului material. În motivarea acțiunii a indicat că la data de 28 iulie 2011, în urma executării lucrărilor în zona de protecție a liniei de comunicații electronice CTA-44 Chișinău pe adresa mun. Chișinău, bd. Moscova, 5, SRL „Dino-Star” a deteriorat linia de comunicație ce aparține SA „Moldtelecom”. Susține că proiectul de reconstrucție a blocului locativ din bd. Moscova, 5, nu a fost coordonat cu CRC filiala SA „Moldtelecom”. Menționează că canalizarea telefonică unde se află cablurile, ulterior deteriorate, a fost construită aproximativ în anii 1975-1976 și este indicată în ridicarea topografică a Direcției Generale Arhitectură și Urbanism mun.

Chișinău. Invocă că lucrările în zona de protecție a liniei s-au efectuat cu încălcarea prevederilor art. 17 alin. (4) și alin. (5) din Legea privind comunicațiile electronice nr. 241 din 15 noiembrie 2007 și prevederilor capitolului III din Regulile privind protecția rețelelor de comunicații electronice și executarea lucrărilor în zonele de protecție și pe traseele liniilor de comunicații electronice, aprobate prin hotărârea Guvernului nr. 284 din 13 aprilie 2009. Afirmă că pentru restabilirea funcționării liniei de comunicații deteriorate SA „Moldtelecom” a suportat cheltuieli în sumă de 35 614,79 lei. Remarcă că lucrările au fost începute fără coordonarea proiectului cu SA „Moldtelecom”, acesta nefiind invitat din timp la locul de executare a lucrărilor, fapt care s-a soldat cu deteriorarea liniei de telecomunicații.

Relevă că SRL „Dino-Star” nu a acordat ajutor la lichidarea consecințelor deteriorării, și a cunoscut despre necesitatea transferării liniilor de telecomunicații. Își întemeiază poziția în baza dispozițiilor art. 8 alin. (2) lit. f), art. 9, art. 512, art. 514, art. 572 din Codul civil. Solicită încasarea de la SRL „Dino-Star” în beneficiul SA „Moldtelecom” suma de 35 614,79 lei și taxa de stat în sumă de 1068 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 18 decembrie 2015, acțiunea a fost admisă, fiind încasat de la SRL „Dino-Star” în beneficiul SA „Moldtelecom” suma de 35 614,79 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 1068 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total suma de 36682,79 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, a fost respins apelul declarat de către SRL „Dino-Star” și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 18 decembrie 2015. În motivarea concluziei sale instanța de apel a constatat temeinicia soluției primei instanțe cu privire la admiterea acțiunii SA „Moldtelecom” cu privire la repararea prejudiciului material, deoarece la judecarea cauzei s-a stabilit cu certitudine că la 28 iulie 2011 în urma efectuării în interiorul clădirii din bd. Moscova 5, mun. Chișinău, SRL „Dino-Star” a deteriorat linia de comunicații electronice CTA-44 care aparține SA „Moldtelecom”. Concomitent, instanța de apel a reținut că proiectul privind reconstrucția blocului locativ din bd.

Moscova 5, mun. Chișinău nu a fost coordonat cu SA „Moldtelecom”, iar pentru restabilirea funcționalității liniei de comunicații deteriorate SA „Moldtelecom” a suportat cheltuieli în sumă de 35 614,79 lei, ultima fiind în drept să solicite repararea acestui prejudiciu de către întreprinderea care a executat lucrările și a deteriorat linia de comunicații electronice. La 14 iulie 2016, SRL „Dino-Star” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitând, admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca nefondată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o neîntemeiată și emisă cu încălcarea normelor de drept material, și cu aprecierea arbitrară a probelor.

Susține că SRL „Dino-Star” în calitate de antreprenor în baza contractului de antrepriză încheiat la 14 iulie 2011 cu SRL „Iuvelta-Com” a demarat lucrări de resistematizare a încăperilor și extinderea lor în vederea amplasării unor spații comerciale în imobilul din bd. Moscova 5, mun. Chișinău, în baza Proiectului de execuție nr. 206 ME, executat de SRL „Axis Mundi”. Remarcă că pentru executarea lucrărilor specificate în proiectul de execuție beneficiarul dispunea de toate actele necesare, iar executarea lucrărilor s-a desfășurat în strică conformitate cu documentația de proiect și cu respectarea tuturor normelor în construcție. Afirmă că în urma executării lucrărilor de reconstrucție și anume, desfășurarea lucrărilor de săpătură în interiorul blocului nr. 5 din bd.

Moscova a fost deteriorat un cablu ce traversa interiorul încăperilor supuse resistematizării (sub podea), care ulterior s-a constatat că aparține SA „Moldtelecom”. Invocă că nu cunoștea despre traversarea cablului dat prin interiorul blocului, faptul dat nefiind indicat nici într-un act eliberat de instituțiile responsabile, inclusiv planurile topografice prezentate instanțelor de judecată, ori la demararea unei lucrări executantul lucrării se conduce de normativele în construcție cât și de actele eliberate de organele abilitate.

Cu referire la prevederile Legii cu privire la comunicațiile electronice din 15 noiembrie 2007, cât și a Regulilor privind protecția rețelelor de comunicații electrice aprobate prin hotărârea Guvernului nr. 284 din 13 aprilie 2009, insistă că executantul lucrărilor este obligat să coordoneze executarea lucrărilor cu proprietarul liniilor de cablu doar în cazul în care executarea lucrărilor au loc în zona de protecție specificată în art. 17 alin. (2) din Legea privind comunicațiile electronice, ori legea nu obligă acest fapt să se facă în cazul în care lucrările sunt efectuate în afara zonei de protecție. Prin urmare, remarcă că instanța de fond invocând faptul lipsei acordului proprietarului liniei de cablu pentru efectuarea lucrărilor nu a ținut cont de prevederile legale și de condițiile în care ar surveni obligativitatea solicitării acordului, interpretând astfel eronat prevederile legale.

Mai invocă că nu sunt întrunite elementele răspunderii delictuale prevăzute de art. 1398 alin. (1) și alin. (2) din Codul civil, deoarece în speța dată SRL „Dino-Star” a acționat fără vinovăție față de SA „Moldtelecom” și a executat lucrări în interiorul blocului locativ și nu în zona de protecție a rețelelor de comunicații, reiterând că despre traversarea cablului respectiv prin subsolul blocului nu a avut de unde cunoaște, nefiind redat faptul dat în planurile topografice eliberate de instituțiile specializate. La 16 august 2016, SA „Moldtelecom” a depus referință prin care a invocat dezacordul cu recursul declarat, considerându-l neîntemeiat și pasibil de a fi respins cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel din 17 mai 2016 a fost expediată în adresa participanților la proces, inclusiv recurentului SRL „Dino- Star”, la data de 25 mai 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire nr. 19402- 4 (f. d. 175). Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 14 iulie 2016, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Dino-Star” este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Dino-Star” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SRL „Dino-Star” asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Dino-Star” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Dino-Star” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță