2ra-2218/18 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului.
2ra-2218/18 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2218/18
prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul Central), judecătorul: M. Grosu
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun
Î N C H E I E R E
07 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni
„Moldtelecom”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni
„Moldtelecom” împotriva lui Ștefan Știrbu cu privire la repararea prejudiciului
material,
împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins
cererea de apel declarată de către Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom”,
c o n s t a t ă :
La 03 noiembrie 2016, Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom” (în continuare
SA „Moldtelecom”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ștefan Știrbu
cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 20349,84 lei și
compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 611 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 25 septembrie 2014, în urma
executării de către pârât a lucrărilor neautorizate de curățire a terenului de nămol cu
tractorul de tip Kamatzu în satul Recea, r-nul Strășeni, în zona de protecție a liniilor
de comunicații electronice, a fost deteriorat cablu de comunicații electronice Fibro
Optic cu numărul inventar 33585, ce aparține SA „Moldtelecom”.
SA „Moldtelecom” a precizat că lucrările în zona de protecție a liniei s-au efectuat
cu încălcarea prevederilor art. 17 alin. (4) și (5) ale Legii privind comunicațiile
electronice nr. 241 din 15 noiembrie 2007 și prevederilor capitolului III ale Regulilor
privind protecția rețelelor de comunicații electronice, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 284 din 13 aprilie 2009.
Reclamantul a punctat că, pe marginea acestei probleme, de către IP Strășeni a
fost întocmit proces-verbal conform art. 104 din Codul contravențional, în baza căruia
pârâtul a fost găsit vinovat în deteriorarea liniei de comunicații electronice indicată
mai sus.
Reclamantul a relevat că, pentru restabilirea funcționalității liniei de comunicații
deteriorate, a suportat cheltuieli în sumă de 20 349,84 lei, sumă care reprezintă
prejudiciul adus companiei SA „Moldtelecom”, iar în scopul soluționării litigiului pe
calea amiabilă, a expediat în adresa pârâtului o reclamație, în care a indicat termenul-
1
limită pentru repararea benevolă a prejudiciului adus companiei, care a rămas fără
răspuns.
Întemeindu-și pretențiile în baza art. 8 alin. (2) lit. f), art. 9, art. 14, art. 512,
art.514, art. 572, art. 1398, art. 1416 alin. (2) Cod civil, art. 166-167 Cod de procedură
civilă, reclamantul a solicitat încasarea din contul pârâtului sumei de 20349, 84 lei cu
titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de
611 lei.
Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Central),
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
În susținerea soluției date instanța de fond a concluzionat că solicitările
reclamantei din cererea de chemare în judecată sunt neîntemeiate, fără suport probator
și nu se încadrează în prevederile legii.
La 20 decembrie 2017, SA „Moldtelecom” a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Central) solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi
decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată și amânarea achitării
taxei de stat.
Prin încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea cu privire la amânarea plății taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel
declarate de SA „Moldtelecom” cu acordarea apelantului termen până la
03 aprilie 2018, ora 10:00 pentru înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea
dovezii achitării taxei de stat în cuantum de 457,85 lei și a cererii de apel motivată cu
indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază.
În cadrul ședinței de judecată din 03 aprilie 2018 SA „Moldtelecom” a prezentat
dovada achitării taxei de stat și cererea de apel motivată cu reiterarea solicitărilor
inițiale, suplimentar solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de 20349,84lei
și compensarea cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat achitată în prima
instanță în cuantum de 611 lei și 457,84 lei în instanța de apel, iar în total suma de
21418,51 lei.
Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de SA „Moldtelecom”, și menținută hotărârea din 13 decembrie 2017 a
Judecătoriei Strășeni (sediul Central).
La 03 septembrie 2018, SA „Moldtelecom” a declarat recurs împotriva deciziei
din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs,
casarea integrală a hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel cu emiterea
unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului recurenta a menționat că nu este de acord cu decizia din
15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea instanței de fond, le consideră
adoptate ilegal, neîntemeiat și pasibile de a fi casate, deoarece instanța ierarhic
inferioară a examinat dosarul în mod superficial, fără a pătrunde în esența acestuia.
Recurenta a mai indicat că nu au fost administrate și elucidate corespunzător
probele și circumstanțele importante relevante dosarului, instanțele ierarhic inferioare
nu au ținut cont de probele și circumstanțele invocate de SA „Moldtelecom” în
susținerea poziției sale, iar probele și circumstanțele pe care prima instanță le-a
considerat constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, fapt ce a dus
la interpretarea incorectă a normelor legislației procedurale și materiale.
2
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
15 mai 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 27 iunie 2018,
confirmarea despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului
lipsește.
În aceste circumstanțe recursul, declarat de către SA „Moldtelecom”, la
03 septembrie 2018, se consideră depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de SA „Moldtelecom” în raport cu
materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat
inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu
trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a
interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura
în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este
de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei
atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
3
Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie
să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din
CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent
de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din
17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).
În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție
poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații
recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse
ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale
de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a
legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină
concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din
15 septembrie 2016).
Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în
funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din
02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a
deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra
Armeniei din 19 ianuarie 2010).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Moldtelecom” este
declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod
de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de
apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către
instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de SA „Moldtelecom” ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul, declarat de către Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom”, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
4