- Dosarul nr.
- 2ra-2285/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 august 2014
- Părțile
- Mahnke Ala vs Gheorghiu Galina şi Roşu Serghei
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2285/14 — Încetarea coproprietăţii
Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-2285/14 Judecător: E. Silivestru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruță ÎNCHEIERE 14 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Iuliana Oprea, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghiu Galina și Roșu Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mahnke Ala către Gheorghiu Galina şi Roșu Serghei privind încetarea coproprietății prin vînzarea la licitaţie a bunurilor imobile şi distribuirea preţului către coproprietari, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2014, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău din 25 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă : La 29 septembrie 2009, Mahnke Ala a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghiu Galina şi Roșu Serghei, privind încetarea coproprietății prin vînzarea la licitaţie a bunurilor imobile şi distribuirea preţului către coproprietari. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că ea şi pîrîţii sînt coproprietari a bunului imobilul situat pe str. Constantin Brâncuși 130 din mun. Chişinău. Conform adeverinței de proprietate, eliberată de Biroul de inventariere tehnică al or. Chişinău, dînsei îi aparţine dreptul de proprietate asupra 1/4 cotă-parte din bunul imobil (format din: casă individuală de locuit, o casă de locuit, bucătăria de vară şi parcela de pămînt cu suprafaţa de 486 m2) care se află în proprietate şi folosinţă comună.
După cum susţine reclamanta, contrar ordinii legale şi fară a exista un acord comun, coproprietarii imobilului au stabilit de sine stătător modul de folosire a bunului. Fără a exista vreun acord în acest sens şi-au delimitat „gospodăriile” şi au instalat în curte garduri de delimitare, au efectuat sporadic diferite îmbunătățiri ale bunului comun pentru propria folosinţă. Astfel, în urma acţiunilor pîrîţilor, ei i-a rămas accesibilă doar o parte din proprietatea comună, contrar dreptului său de folosinţă asupra bunului comun. Mai mult ca atît, după cum susţine reclamanta, partea bunului care i-a fost lăsată în folosinţă nu poate fi utilizată de sine stătător conform destinației (imobil locativ) şi nici nu corespunde cotei sale din proprietatea comună.
Dat fiind faptul că bunul aflat în proprietatea comună nu poate fi împărțit în natură între coproprietarii, reclamanta a propus încetarea coproprietății comune pe cote părţi fie prin răscumpărarea cotei sale de către ceilalţi coproprietari, fie răscumpărarea cotelor lor de către reclamantă la un preț de piaţă, însă această propunere a rămas fară răspuns. La 29 martie 2012 reclamanta a depus o cerere de concretizare în care a indicat că, pe parcursul examinării cererii date a fost dispusă efectuarea expertizei privind identificarea variantelor posibile de partajare a bunului imobil precum şi evaluarea la prețurile de piaţă a bunului proprietate comună pe cote- părţi.
În concluzia raportului de expertiză este indicat că din punct de vedere tehnic divizarea în natură a imobilului din litigiu nu poate fi realizată conform cotelor ideale de 1/3, 5/12 şi 1/4 cotă-parte şi a fost propusă varianta de partaj conform cotelor reale cu care ea nu este de acord şi consideră că unica posibilitate este valorificarea efectivă şi reală a dreptului său de proprietate prin emiterea unei hotărîri prin care să fie dispusă încetarea coproprietății asupra bunului imobil, vînzarea bunului imobil la licitaţie şi distribuirea preţului către coproprietari proporțional cotei-părţi a fiecăruia după deducerea cheltuielilor de executare a hotărîrii date. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica din 22 mai 2012, acțiunea a fost admisă integral.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2012, a fost admis apelul declarat de Gheorghiu Galina și Roșu Serghei, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica din 22 mai 2012, cauza fiind restituită spre rejudecare în instanța de fond. După rejudecarea cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 25 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial (după cum urmează): -S-a încetat coproprietății asupra bunurilor imobile amplasate pe adresa mun. Chişinău str. Constantin Brâncuși nr. 130 (construcţiile împreună cu terenul aferent - cu numerele cadastrale - 0100110430, 0100110.430.1, 0100110.430.02, 100110.430.03); -S-au împărţit bunurilor imobile amplasate pe adresa: mun.
Chişinău str. Constantin Brâncuși nr. 130 (construcţiile împreună cu terenul aferent - cu numerele cadastrale - 0100110430, 0100110.430.01, 0100110.430.1, 0100110.430.03) prin vânzarea la licitaţie cu distribuirea preţului către coproprietari proporțional cotei-părţi a fiecăruia dintre ei; -S-a încasat din contul pîrîţilor Serghei Roșu şi Galina Gheorghiu, în mod solidar, în beneficiul reclamantei Ala Mahnke: 780 (șapte sute optzeci) lei - cheltuieli pentru efectuarea expertizei tehnice; 138 (una sută treizeci şi opt) lei - pentru efectuarea copiilor xerox de pe documentele din dosarul cadastral; -S-a încasat din contul lui Serghei Roșu şi Galina Gheorghiu, în mod solidar, în beneficiul Alei Mahnke 6733 (șase mii șapte sute treizeci şi trei) lei 08 bani, reprezentând taxa de stat, achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.
-În rest cerinţele Alei Mahnke au fost respinse. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2014 a fost respins apelul declarat de Serghei Roșu şi Galina Gheorghiu și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 25 octombrie 2013. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 mai 2014, în termenul prevăzut de lege, Gheorghiu Galina şi Roșu Serghei au declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2014 și a hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 25 octombrie 2013, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Au mai solicitat recurenţii încasarea în beneficiul lor a tuturor cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului au indicat că actele judecătorești contestate sunt ilegale și neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material.
Examinînd cererea de recurs în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Serghei Roșu şi Galina Gheorghiu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material de către instanțele inferioare, respectiv nu constituie temei de casare a actelor contestate. Colegiul menționează că recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gheorghiu Galina și Roșu Serghei ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Gheorghiu Galina și Roșu Serghei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă