2ra-2320/14 — Repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-2320/14 prima instanță: A. Braga instanța de apel: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 13 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Notarul public Victor Bicec și Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Bicec împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Șveț Nicolae cu privire la încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 27 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Victor Bicec, casată hotărârea Judecătoriei Hîncești din 04 noiembrie 2013 în partea respingerii pretenției de reparare a prejudiciului moral și emisă în această parte o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial pretenția.

În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută, c o n s t a t ă: La 28 iulie 2013, Notarul public Victor Bicec a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Șveț Nicolae cu privire la încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin ordonanța procurorului în Procuratura Hîncești V. Socol din 28 iulie 2010, a fost încetat procesul penal nr. 2009200974, pornit la 11 septembrie 2009 în privința sa în temeiul art. 361 alin. (1) Cod penal. Susține că urmărirea penală a fost pornită în urma denunțului făcut de către Nicolae Șveț, care a invocat că în procurile și testamentul din numele lui Alexandru Șveț, înregistrate la 20 martie 2008 de către Notarul public Victor Bicec, semnăturile sunt diferite, bănuind că sunt falsificate.

Menționează că conform concluziei grafoscopice în comisie din 15 iulie 2010, cele trei semnături din numele lui Alexandru Șveț din Registrul actelor notariale, testamentul nr. 1129 și procurile nr. nr. 1132 și 1133 din 20 martie 2008, autentificate de notarul Victor Bicec, au fost executate de una și aceiași persoană, Alexandru Șveț, iar careva semne caracteristice pentru semnăturile executate în condiții neobișnuite de scriere la semnăturile cercetate nu s-au depistat.

Mai indică că Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2012 a respins apelul declarat de agentul constatator al Secției investigații și fraude a DIF a DP MAI Gabriel Țigănaș împotriva hotărârii Judecătoriei Hîncești din 05 septembrie 2012, prin care a fost încetat procesul contravențional în privința lui, pornit în temeiul art. 318 alin. (1) Cod contravențional în urma denunțului lui Nicolae Șveț pe faptul eschivării sale de la executare încheierii Curții de Apel Chișinău 24 aprilie 2012. Susține că prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 19 martie din 2013, procedura pornită în privința sa în baza art. 318 alin. (1) Cod contravențional a fost încetată din motivul neprezentării agentului constatator.

Menționează reclamantul că necăutând la faptul existenței ordonanței de încetare a urmăririi penale din 28 iulie 2010, el este în continuare hărțuit și citat la Curtea e Apel Chișinău, însă de cele mai multe ori ședințele de judecată sunt amânate, și în legătură cu acest fapt suportă cheltuieli de transport și pierde beneficii de la clienți. Mai susține că în rezultatul denunțului și inițierii urmăririi penale în privința sa, i-au fost cauzate suferințe psihice, i-a fost știrbită autoritatea de notar în fața clienților săi și a avut de suferit și imaginea sa la corectitudinea efectuării actelor notariale.

Consideră reclamantul că există un raport direct între natura valorilor lezate și natura prejudiciului, iar prin ordonanța de încetare a urmăririi penale s-a constatat cu certitudine că în urma inițierii urmăririi penale în privința sa, i-au fost cauzate incomodități manifestate prin stări de stres legate de acțiunile de urmărire penală desfășurate, cum ar fi audierile, ridicările de documente din biroul său și pornirea ilegală a procedurilor contravenționale. Prin urmare, solicită încasarea din contul Ministerului Finanțelor și de la Nicolae Șveț câte 120000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Pin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 04 noiembrie 2013 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 27 februarie 2014 a fost admis apelul declarat de către Victor Bicec, casată hotărârea Judecătoriei Hîncești din 04 noiembrie 2013 în partea respingerii pretențiilor lui Victor Bicec și emisă în această parte o nouă hotărâre prin care s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul lui Victor Bicec, 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. La 28 mai 2014, Notarul public Victor Bicec a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și încasarea de la Nicolae Șveț în beneficiul său 120000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Recurentul, în motivarea cererii de recurs, a indicat dezacordul cu hotărârile judecătorești, din motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanțele pricinii, astfel fiind aplicate eronat normele de drept material. Consideră că hotărârea primei instanțe urmează a fi anulată în partea respingerii pretențiilor, iar decizia instanței de apel urmează să fie modificată în privința mărimii despăgubirii morale încasate. Prin referința din 08 iulie 2014, Nicolae Șveț a solicitat respingerea recursului declarat de Notarul public Victor Bicec, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. La 08 iulie 2014, Ministerului Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii sau modificarea deciziei instanței de apel prin diminuarea sumei încasate.

Recurentul, Ministerului Justiției, în motivarea cererii de recurs, a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel, pe care o consideră neîntemeiată și pasibilă de a fi casată din motiv că a fost interpretată în mod eronat legea, iar aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară. Instanța de apel nu a luat în considerație că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, suma acordată trebuie să fie una justificată şi reală, să nu constituie venit justificat pentru cel despăgubit, iar pentru stat o contribuție excesivă. În opinia recurentului, suma acordată întru repararea prejudiciului moral, nu este motivată deoarece în cadrul procesului penal reclamantul/intimat nu a fost reținut, prin urmare intimatului nu i-au fost limitate în timpul procesului penal drepturile fundamentale garantate de Constituția Republicii Moldova, beneficiind de dreptul la libertate, nefiind aplicată măsura preventivă sub formă de arest.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de către Notarul public Victor Bicec și Ministerului Justiției, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile depuse de Notarul public Victor Bicec și Ministerului Justiției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel și prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate și au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile depuse de Notarul public Victor Bicec și Ministerului Justiției ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursurile declarate de către Notarul public Victor Bicec și Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi