2r-741/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă I. Rabei dosarul nr. 2r-741/14 instanţa de apel A. Gheorghieş N. Chircu V. Harmaniuc DECIZIE 13 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Renata Golic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Renatei Golic împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 24 februarie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel apelantei Renata Golic ca fiind depusă în afara termenului legal, c o n s t a t ă: La 21 martie 2011, Renata Golic a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministrului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că prin procesele verbale cu nr.769759529462014 şi nr.7190050540412221 din 09 şi 13 octombrie 2009 a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenţiilor prevăzute de art. art. 68 alin.(1), 69 alin.(1), 74 alin.(3) şi art.354 Cod contravenţional şi sancţionată în baza art.69 alin.(l) cu amendă în mărime de 40 u.c, pe acelaşi articol-amendă 30 u.c., pe art.78 alin.(3) la amendă 50 u.c, iar pe art.354 la amendă în mărime de 20 u.c, iar în total amenda constituind suma de 2800 lei. Conform hotărârii Judecătoriei Rîşcani din 22 decembrie 2009, contestaţiile depuse de către Renata Golic şi apărătorul acesteia Ion Rohac au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 07 aprilie 2010 au fost admise recursurile Renatei Golic şi a avocatului acesteia Ion Rohac, cu casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 22 decembrie 2009 şi cauza trimisă la rejudecare în aceiaşi instanţă de judecată, însă în alt complet de judecată. În baza deciziei Judecătoriei Rîşcani din 26 mai 2010 a fost admisă contestaţia declarată de către Renata Golic şi avocatul acesteia Ion Rohac împotriva proceselor verbale cu privire la contravenţie prin care procesul contravenţional a fost încetat din motivul nulităţii proceselor verbale contestate. 2 Deoarece această decizie a rămas definitivă şi irevocabilă conform prevederilor art.254 CPC ,consideră că are dreptul de aşi realiza capacitatea sa juridică de aşi recupera prejudiciile cauzate prin acţiunile ilegale ale colaboratorilor de poliţie al CPR Rîşcani.

Prin urmare, solicită Renata Golic repararea prejudiciului material în sumă de 112852 lei şi prejudiciului moral în mărime de 800000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 20 decembrie 2013 acţiunea Renatei Golic a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 22 ianuarie 2014, Renata Golic a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 24 februarie 2014 cererea de apel depusă de către Renata Golic a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului legal. La 17 iunie 2014, Renata Golic a depus cerere de recurs împotriva încheierii instanţei de apel din 24 februarie 2014, cerînd admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în fond.

În motivarea recursului, recurenta Renata Golic a indicat că îşi manifestă dezacordul cu încheierea instanţei de apel, deoarece este emisă cu încălcarea normelor de drept procedural. Menţionează că termenul de declarare a apelului la omis întemeiat şi anume din motivul că prima instanţă nu le-a comunicat hotărîrea integrală. Instanţa de apel a examinat apelul în lisa ei şi a reprezentantului ei şi abia la 29 mai 2014 în urma solicitării avocatului ei acesta a primit copia încheierii instanţei de apel. Consideră că termenul de prescripţie la depunerea apelului nu a fost omis, avînd în vedere timpul depunerii lui şi zilele de odihnă şi a sărbătorilor de An Nou şi din această consideraţie şi din vina instanţelor de a informa avocatul ei despre ziua examinării cauzei şi a rezultatului acestuia.

În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare a acestuia cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că Renata Golic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Prima instanţă prin hotărârea emisă la 20 dece,brie 2013 a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. 3 La 22 ianuarie 2014, Renata Golic a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe solicitând admiterea apelului şi casarea hotărârii primei instanţe cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 24 februarie 2014 cererea de apel depusă de Renata Golic a fost restituită în temeiul art. 362 alin. (1) CPC, ca fiind depusă în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului şi, anume, din scrisorile Curţii de Apel Bălţi din 13 martie 2014 şi 09 aprilie 2014 Renatei Golic i-a fost expediată încheierea instanţei de apel din 24 februarie 2014, precum şi cererea de apel cu anexele prezentate. Cu toate acestea, cererea de recurs a fost depusă de către Renata Golic tocmai la 17 iunie 2014, adică cu omiterea termenului legal prevăzut de art. 425 CPC. În conformitate cu art. 56 alin. (3) şi 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la 3 instanţă (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ş.a. vs. Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 şi SA „Universul” vs. Republica Moldova din 10 iulie 2012 ). Din sensul normelor de drept citate şi din practica Curţii Europene a Drepturilor Omului rezultă că pe durata întregului proces, părţile sunt obligate să se intereseze de soarta dosarului.

Renata Golic cunoscînd despre faptul că a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, nu s-a interesat de soarta dosarului, omiţînd astfel termenul de exercitare a căii de atac recursul. Astfel, motivele invocate de apelanta-recurentă precum că nu a cunoscut despre încheierea contestată pe motiv ca nu a fost înştiinţat legal sunt nefondate.

Faptul depunerii cererii de recurs în afara termenului de prescripţie prevăzut la art. 425 CPC se confirmă prin însuşi invocarea recurentei din cererea de recurs că a primit copia încheierii instanţei de apel la 29 mai 2014. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că Renata Golic a depus recursul cu omiterea termenului prevăzut de art. 425 Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare a acestuia şi menţinerea încheierii instanţei de apel. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv va încălca principiul securităţii raporturilor juridice şi va duce în mod inevitabil la o nouă condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Renata Golic ca fiind depus în afara termenului legal. Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 24 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Renatei Golic împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi