2rh-206/14 — Încasarea împrumutului

Judecătoria Glodeni Dosarul nr. 2rh-206/14 Judecător: Tamara Boubătrîn Curtea de Apel Bălţi Judecători: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco Curtea Supremă de Justiţie Judecători: V.Doagă, I.Corolevschi, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 13 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Adaşan Liviu, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei de Economii şi Împrumuturi „Ciuciulea” împotriva lui Adaşan Liviu, Grosu Gheorghe şi Grosu Nina privind încasarea împrumutului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, CONSTATĂ : La 29.05.2012, Asociaţia de Economii şi Împrumuturi „Ciuciulea” a înaintat cerere de chemare de judecată împotriva lui Adaşan Liviu, Grosu Gheorghe şi Grosu Nina privind repararea daunelor cauzate prin neexecutarea contractului de împrumut.

În motivarea pretenţiilor reclamantul a indicat că, la 09.01.2009, în baza contractului de împrumut nr. 534, a acordat un împrumut lui Adaşan Liviu în mărime de 25 000 lei. Conform acestui contract Grosu Nina şi Grosu Gheorghe au garantat rambursarea împrumutului, plata dobînzii şi a penalităţilor de către Adaşan Liviu. La venirea termenului de plată stabilit prin contract, sumele nu au fost achitate, despre obligaţia pe care o au pîrîţii au fost înştiinţaţi în scris, necătînd la asta, sumele restante nu au fost achitate precum şi penalităţile. Din acest motiv reclamantul a înaintat acţiune în judecată prin care solicită încasarea forţată în mod solidar de la pîrîţi în folosul său a sumei datorate în mărime de 23 100 lei şi 7 560 lei penalităţile de întîrziere.

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 03 octombrier 2012, acţiunea depusă de Asociaţia de Economii şi Împrumuturi „Ciuciulea” a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea de la Adaşan Liviu în contul Asociaţiei de Economii şi Împrumuturi „Ciuciulea” datoriile pe contractul de împrumut în sumă totală de 21031,84 lei şi taxa de stat în mărime de 262,36 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. 1 La 26 octombrie 2012, Adaşan Liviu, a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. În motivarea cererii, apelantul a indicat, că la examinarea cauzei instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond şi incorect a aplicat legea.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, a fost respins apelul declarat de Adaşan Liviu şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 03 octombrier 2012. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. În motivarea deciziei sale, instanţa de apel a luat în considerare şi reglementările articolul 871 alin (1) şi (3) CC, care indică că, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul şi în modul stabilit în contract. Dacă nu au fost stabilite dobînzi, el are dreptul să restituie împrumutul şi pînă la expirarea termenului.

În cazul în care a împrumutat o sumă de bani, împrumutatul are obligaţia de a restitui suma nominală primită fără a ţine cont de variaţiile valorii banilor. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. La 01.07.2013, Adaşan Liviu a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, solicitînd admiterea revizurii, casarea deciziei instanţei de apel, rejudecarea cauzei şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a apelului.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiul prevăzut la lit. b) art. 449 CPC, menţionînd în acest sens că nu a semnat nici o dispoziţie de plată şi nu a primit nici o sumă de bani de la AEÎ „Ciuciulea”, iar sarcina probaţiunii cum că semnătura i-ar aparţine, îi revine pîrîtului. La 14.08.2013 Adaşan Liviu a declarat şi recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinse ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Asociaţia de Economii şi Împrumuturi „Ciuciulea”. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013, recursul declarat de Adaşan Liviu a fost considerat ca inadmisibil.

Ulterior, prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11 martie 2014, cererea de revizuire înaintată de Adaşan Liviu împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, a fost strămutată după competenţă la Curtea Supremă de Justiţie. Potrivit art. 448 alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva deciziilor curţilor de apel în privinţa cărora Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat printr-o decizie asupra inadmisibilităţii se examinează de Curtea Supremă de Justiţie. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. 2 În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, invocînd ca temei lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice 3 circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. În speţă, afirmaţiile revizuentului ce ţin de faptul că nu a semnat nici o dispoziţie de plată şi nu a primit nici o sumă de bani de la AEÎ „Ciuciulea”, iar sarcina probaţiunii cum că semnătura i-ar aparţine, îi revine pîrîtului, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, deoarece nu întruneşte condiţiile impuse de legiuitor pentru admiterea lui. Mai mult, faptul invocat de revizuient, ţine de anumite circumstanţe, care puteau fi cunoscute anterior, în timpul judecării anterioare a pricinii. În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele invocate de revizuent ca circumstanţe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt determinante pentru revizuirea soluţiei, erau şi/sau puteau fi cunoscute la momentul examinării şi adoptării deciziei revizuite.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. 4 Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Adaşan Liviu împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei de Economii şi Împrumuturi „Ciuciulea” împotriva lui Adaşan Liviu, Grosu Gheorghe şi Grosu Nina privind încasarea împrumutului. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5