2ra-1830/14 — Modificarea cuantumului de remunerare şi reducerea statelor de personal, restabilirea în funcţia anterior deţinută, încasarea salariului neplătit şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: I.Pâcaleu dosarul nr. 2ra-1830/14 (Judecătoria Făleşti) instanţa de apel: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco (Curtea de Apel Bălţi) DECIZIE 13 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Zinaidei Budnea împotriva Primăriei s. Răuţel r. Făleşti şi Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti cu privire la anularea ordinelor cu privire la modificarea cuantumului de remunerare şi reducerea statelor de personal, restabilirea în funcţia anterior deţinută, încasarea salariului neplătit şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 februarie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti, susţinut de către Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti, şi menţinută hotărârea Judecătoriei Făleşti din 10 septembrie 2013, c o n s t a t ă: La 07 iulie 2010 Budnea Zinaida a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Răuţel r. Făleşti şi Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti cu privire la restabilirea salariului în cuantum de 1.0 unităţi, încasarea salariului neplătit şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că din a. 1994 activează în cadrul Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti, ocupând diferite funcţii. Calcularea şi plata salariilor angajaţilor instituţiei preşcolare se efectuează de către autoritatea publică locală, Primăria s. Răuţel r. Făleşti. Menţionează că din a. 2003 activează în funcţia de bucătar, fiind retribuită conform 1,25 unităţi de salariu. Însă prin ordinul nr. 44 din 15 octombrie 2007 i-a fost modificat cuantumul retribuirii muncii de la 1,25 la 0,83 unităţi. La moment în cadrul instituţiei preşcolare în statele de personal sunt incluse funcţiile de bucătar-şef (0,83 unităţi), 2 bucătari auxiliar (0,84 unităţi şi 0,83 unităţi), fapt ce este contrar legii deoarece având în vedere numărul de grupe de copii existente, la grădiniţă urmează a fi angajaţi doar 2 bucătari.

Însă se 1 configurează o situaţie că al treilea bucătar angajat suplimentar este remunerat în mod ilegal din contul salariului altor doi bucătari ce activează de mai înainte. Indică reclamanta că modificarea cuantumului de retribuire a muncii de la 1,25 la 0,84 unităţi, în lipsa acordului dânsei în acest sens este contrar normelor dreptului muncii. Iar suma salariului ce i se achită de 500 lei contravine Hotărârii de Guvern nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza reţelei tarifare unice şi Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, salariul pentru funcţia de bucătar constituind de fapt 620 lei.

Susţine că conform procesului-verbal de control nr. 0019469 din 14 aprilie 2010 al Inspecţiei Muncii, în urma verificării efectuate la Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti, s-au constatat mai multe încălcări ale legislaţiei muncii, printre care modificarea cuantumului retribuirii muncii fără acordul expres al salariatului. Cere reclamanta Budnea Zinaida obligarea Primăriei s. Răuţel r. Făleşti să-i stabilească salariul de bucătar pentru 1,0 unitate de salarizare a funcţiei, încasarea de la Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti în beneficiul său a diferenţei neachitate la salariu şi repararea prejudiciului moral cauzat. Pe parcursul examinării cauzei, prin ordinul nr. 13 emis de directorul Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti la 09 iulie 2010, reclamanta a fost preavizată despre reducerea statelor de bucătar cu 0,5 unităţi de salarizare.

Ulterior, prin ordinul nr. 41 din 29 octombrie 2010 în legătură cu reducerea statelor de bucătar a fost transferată pe perioadă nedeterminată în funcţia de ajutorul educatorului.

În faţa instanţei de fond reclamanta Budnea Zinaida de multiple şi-a modificat şi concretizat cerinţele, într-un final solicitând recunoaşterea dreptului său la remunerare de 1,25 unităţi de salariu; anularea ordinului nr. 44 din 15 octombrie 2007 cu privire la modificarea cuantumului retribuirii muncii bucătarului de la 1,25 la 0,83 unităţi de salariu şi a ordinului nr. 13 din 09 iulie 2010 de reducere a statelor de bucătar cu 0,5 unităţi; restabilirea în funcţia de bucătar cu 1,25 unităţi de salariu; încasarea de la Primăria s. Răuţel r. Făleşti a diferenţei de salariu neplătit în sumă de 10 085 lei, a salariului pentru orele suplimentare lucrate şi sporului pentru nocivităţi; repararea de către pârâţi a prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei şi compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în mărime de 1 500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti din 10 septembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind anulat ordinul nr. 44 din 15 octombrie 2007 emis de către directorul Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti, recunoscut dreptul Zinaidei Budnea la remunerare în mărime de 1,0 unităţi de salariu, încasată de la Primăria s. Răuţel r. Făleşti în beneficiul Zinaidei Budnea suma de 3 372,80 lei cu titlu de diferenţă a salariului neplătit, 2 301,42 lei cu titlu de salariul neplătit pentru orele suplimentare lucrate, 2 181,80 lei compensaţia pentru prestarea muncii în condiţii nefavorabile şi 1 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică suportată, în rest acţiunea a fost respinsă.

2 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti şi susţinut de către Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti, fiind menţinută hotărârea Judecătoriei Făleşti din 10 septembrie 2013. La 03 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, Primăria s. Răuţel r. Făleşti a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 februarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei hotărâri noi de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. Recurenta în motivarea recursului a invocat interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material de către instanţele ierarhic inferioare.

Menţionează că nu s-a ţinut cont de prescripţia de un an pentru înaintarea acţiunii prevăzută de art. 355 Codul Muncii, intimata-reclamantă Budnea Zinaida contestând ordinul nr. 44 din 15 octombrie 2007 cu privire la modificarea cuantumului retribuirii muncii bucătarului de la 1,25 la 0,84 unităţi de salariu, abia la 07 iulie 2010, cu încălcarea termenului de un an de zile consacrat expres. Indică că angajarea celui de al treilea bucătar a avut loc la cererea bucătăreselor ce activau în doi, inclusiv şi a intimatei, solicitarea lor fiind acceptată cu reducerea unităţilor de salariu de la 1,25 la 0,83, fapt confirmat atât prin declaraţiile celorlalte bucătărese, cât şi prin depoziţiile preşedintelui comitetului sindical.

Iar Budnea Zinaida pe parcursul a trei ani de zile recepţionând suma salariului calculată în funcţie de 0,84 unităţi nu a înaintat careva pretenţii în acest sens. De asemenea susţine că instanţele ierarhic inferioare în mod eronat au concluzionat că intimata a lucrat ore suplimentare deoarece dânsa a înlocuit alţi angajaţi temporar absenţi de la serviciu (aflaţi în concediu medical sau de odihnă anual etc.), în legătură cu aceasta fiindu-i calculate orele respective. Cu privire la cerinţa de încasare a sporului pentru nocivitate, indică că acesta a fost calculat şi plătit în mod corespunzător în sumă de 75 lei lunar, sumele pretinse de intimată în acest sens de 100 lei lunar fiind abuzive. Consideră recurenta că argumentele enunţate se încadrează în temeiurile declarării recursului şi constituie temei de casare a hotărârilor judecătoreşti contestate.

La 07 mai 2014 în adresa intimatei Budnea Zinaida a fost expediată copia recursului declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 05 iunie 2014 Budnea Zinaida a depus referinţă la recursul declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti în care a invocat caracterul abuziv şi neîntemeiat al acestuia şi a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil.

Susţine intimata că instanţele inferioare în mod just au aplicat art. 355 Codul Muncii deoarece termenul prescripţiei de un an începe a curge nu din data emiterii ordinului contestat, precum pretinde recurenta, dar din ziua în care salariatul a cunoscut despre încălcarea dreptului garantat, la caz începutul a. 2010. Cu privire la argumentul recursului precum că a solicitat personal angajarea celui de al treilea bucătar, intimata îl consideră vădit neîntemeiat, dânsa niciodată nu a înaintat asemenea propuneri, precum şi nu a dat acordul la micşorarea salariului ce i se cuvine. De asemenea indică că instanţele de fond şi de apel corect au încasat în beneficiul dânsei diferenţa salariului neplătit, salariul pentru orele suplimentare 3 lucrate şi sporul pentru nocivitate, argumentului recurentului în această privinţă fiind nefondate.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 iulie 2014 recursul declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs şi obiecţiile expuse în referinţa intimatei Budnea Zinaida, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivi art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivarea hotărîrii se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că din 05 septembrie 1994 intimata-reclamantă Budnea Zinaida a fost angajată la Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti în funcţie de spălătoreasă (f.d. 35 verso, Vol. I). Ulterior, a ocupat funcţiile de paznic, ajutor de educator, muncitor, cusătoreasă (f.d. 36, Vol. I). La 17 noiembrie 2003 Budnea Zinaida a fost transferată în funcţia de bucătar auxiliar (0,5 unităţi) şi muncitor (0,5 unităţi) (f.d. 36 verso, Vol. I). Iar prin ordinul directorului Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleştinr. 92 din 01 decembrie 2005 a fost confirmată în funcţia de bucătar auxiliar cu un salariu de 1,25 unităţi (f.d. 16 verso, Vol. I). La 15 octombrie 2007 prin ordinul nr. 44 i-a fost modificat cuantumul de salarizare de la 1,25 la 0,83 unităţi de salariu (f.d.

16 verso, Vol. I). Nefiind de acord cu modificarea cuantumului retribuirii muncii, la 07 iulie 2010 intimata-reclamantă Budnea Zinaida s-a adresat cu prezenta acţiune în judecată, cerând stabilirea salariului în funcţie de 1,0 unităţi de salariu, încasarea de la Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti în beneficiul său a diferenţei neachitate la salariu şi repararea prejudiciului moral cauzat (f.d. 1-2, Vol. I). Pe parcursul examinării cauzei, prin ordinul nr. 13 emis de directorul Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti la 09 iulie 2010 intimata a fost preavizată despre reducerea statelor de bucătar cu 0,5 unităţi de salarizare. Ulterior, prin ordinul nr. 41 din 29 octombrie 2010 în legătură cu reducerea statelor de bucătar a 4 fost transferată pe perioadă nedeterminată în funcţia de ajutorul educatorului (f.d.

142, Vol. II). În faţa instanţei de fond reclamanta Budnea Zinaida de multiple ori şi-a modificat şi concretizat cerinţele, într-un final solicitând recunoaşterea dreptului său la remunerare de 1,25 unităţi de salariu; anularea ordinului nr. 44 din 15 octombrie 2007 cu privire la modificarea cuantumului retribuirii muncii bucătarului de la 1,25 la 0,83 unităţi de salariu şi a ordinului nr. 13 din 09 iulie 2010 de reducere a statelor de bucătar cu 0,5 unităţi; restabilirea în funcţia de bucătar cu 1,25 unităţi de salariu; încasarea de la Primăria s. Răuţel r. Făleşti a diferenţei de salariu neplătit în sumă de 10 085 lei, a salariului pentru orele suplimentare lucrate şi sporului pentru nocivităţi; repararea de către pârâţi a prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei şi compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în mărime de 1 500 lei (f.d.

149-155, 166-173, Vol. II). Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti din 10 septembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind anulat ordinul nr. 44 din 15 octombrie 2007 emis de către directorul Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti, recunoscut dreptul Zinaidei Budnea la remunerare în mărime de 1,0 unităţi de salariu, încasată de la Primăria s. Răuţel r. Făleşti în beneficiul Zinaidei Budnea suma de 3 372,80 lei cu titlu de diferenţa salariului neplătit, 2 301,42 lei cu titlu de salariul neplătit pentru orele suplimentare lucrate, 2 181,80 lei compensaţia pentru prestarea muncii în condiţii nefavorabile şi 1 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică suportată, în rest acţiunea a fost respinsă (f.d.

175-176, 180-214, Vol. II). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că unul din principalele argumente invocate de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti în respingerea acţiunii se referă la încălcarea de către intimata-salariată Budnea Zinaida a termenului de prescripţie prevăzut de legislaţia muncii. Or, potrivit art. 355 alin. (1) lit. a) Codul Muncii, în vigoare la data înaintării prezentei acţiuni, cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată în termen de un an de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său.

În acest context, se reţine că materialele cauzei nu denotă cu certitudine momentul din care începe a curge termenul prescripţiei prevăzut de art. art. 355 alin. (1) lit. a) Codul Muncii, şi anume data calendaristică în care intimata- reclamantă Budnea Zinaida efectiv a cunoscut despre pretinsa încălcare a dreptului său prin modificarea unilaterală de către angajator a cuantumului retribuirii muncii. Instanţa de fond la examinarea pretenţiei privind anularea ordinului directorului Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti nr. 44 din 15 octombrie 2007 cu privire la modificarea cuantumului retribuirii muncii şi respingerea prescripţiei invocate de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti, a aplicat art. 220 alin. (1) Cod Civil, şi anume a considerat ordinul enunţat ca fiind un act juridic afectat de nulitate absolută, fiind astfel imprescriptibil.

Iar instanţa de apel în cadrul examinării cauzei în ordine de apel nu s-a pronunţat în nici un mod asupra aplicării de către prima instanţă a normelor 5 dreptului civil referitoare la nulitatea actelor juridice în cadrul prezentului litigiu de muncă şi nu s-a expus asupra pretinsei scurgeri a termenului prescripţiei. Astfel, se atestă că instanţele ierarhic inferioare la examinarea cauzei în fond şi în apel nu s-au expus asupra scurgerii termenului prescripţiei prevăzut de art. 355 alin. (1) lit. a) Codul Muncii la cazul speţei, şi, deci, nu au verificat temeinicia argumentului recurentei-reclamante privind omiterea acestui termen.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidenţiază că prin prisma art. 442 alin. (2) CPC este în imposibilitate să administreze noi dovezi la examinarea cauzei în ordine de recurs şi nu poate determina cu certitudine data în care la caz începe a curge termenul de prescripţie, expirarea căruia a fost invocată de către recurenta-pârâtă Primăria s. Răuţel r. Făleşti, ceea ce condiţionează necesitatea remiterii pricinii spre rejudecare. Distinct de cele relatate, se evidenţiază că Curtea de Apel Chişinău, la examinarea apelului declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti, nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în cererea de apel contrar prevederilor art. 373 alin. (5) CPC, motivându-şi în mod insuficient decizia pronunţată.

Se reiterează că potrivit unei jurisprudenţe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speţa Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Date fiind cele relevate supra, instanţa de recurs concluzionează asupra necesităţii remiterii pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, care urmează atât să se expună asupra argumentului recurentului-apelant Primăria s. Răuţel r. Făleşti privind încălcarea de către intimata-salariată Budnea Zinaida a termenului prescripţiei prevăzute de art. 355 lit. a) Codul Muncii, cât şi să dea o certă apreciere aplicabilităţii la cazul litigiului de muncă a prevederilor art. 220 Cod Civil.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţele ierarhic inferioare au omis să dea o apreciere corespunzătoare argumentului recurentei privind scurgerea la caz a prescripţiei prevăzute de legislaţia muncii şi ţinând cont de imposibilitatea instanţei de recurs de a corecta respectiva omisiune la examinarea cauzei în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti, a casa integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 februarie 2014 şi a remite pricina spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să emită o decizie legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părţilor la un proces echitabil.

6 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Primăria s. Răuţel r. Făleşti. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Zinaidei Budnea împotriva Primăriei s. Răuţel r. Făleşti şi Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel r. Făleşti cu privire la anularea ordinelor cu privire la modificarea cuantumului de remunerare şi reducerea statelor de personal, restabilirea în funcţia anterior deţinută, încasarea salariului neplătit şi repararea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 7