Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
2ra-147/16
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
28 ianuarie 2016
Părțile
Budnea Zinaida vs Primăria s. Răuţel, Instituţia preşcolară Ghiocel
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-147/16 — Recunoaşterea dreptului la remunerare ş.a.

prima instanţă: I. Pâcaleu dosarul nr. 2ra-147/16 instanţa de apel: N. Chircu, A. Albu, A. Toderaş ÎNCHEIERE 28 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zinaida Budnea şi reprezentantul acesteia, avocatul Angela Procopciuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zinaida Budnea împotriva Primăriei satului Răuţel, raionul Făleşti şi Grădiniţei de copii „Ghiocel” din satul Răuţel, raionul Făleşti cu privire la anularea ordinelor cu privire la modificarea cuantumului de remunerare şi reducerea statelor de personal, restabilire în funcţie, încasarea salariului neplătit şi a altor plăţi şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015, c o n s t a t ă: La data de 07 iulie 2010, Zinaida Budnea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Răuţel, r-nul Făleşti şi Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti cu privire la obligarea stabilirii salariului de bucătar pentru o unitate întreagă a funcţiei date, încasarea diferenţei neachitate la salariu şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, începînd cu anul 1994, a fost angajată în cadrul Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti în funcţia de bucătar. Susţine că, pe parcursul activităţii în această funcţie, ea nu a avut încălcări ale legislaţiei muncii, însă prin ordinul nr. 44 din 15 octombrie 2007 i-a fost modificat cuantumul retribuirii muncii de la 1,25 la 0,83 unităţi. Afirmă că, la moment, în cadrul instituţiei preşcolare, în statele de personal sunt incluse funcţiile de bucătar-şef (0,83 unităţi) şi 2 bucătari auxiliari (0,84 unităţi şi 0,83 unităţi), fapt ce este contrar legii, deoarece având în vedere numărul de grupe de copii existente, la grădiniţă urmează a fi angajaţi doar 2 bucătari.

Invocă că, al treilea bucătar angajat este remunerat în mod ilegal din contul salariului altor doi bucătari angajaţi anterior. Mai invocă că, cuantumul de retribuire a muncii de la 1,25 la 0,84 unităţi a fost modificat în lipsa acordului său, fapt ce contravine prevederilor art. 68 alin. (1) şi (2) lit. e) din Codul muncii. Menţionează că la moment, ea deţine funcţia de bucătar şi primeşte salariu în sumă de 500 de lei, însă conform Hotărârii Guvernului RM nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza reţelei tarifare unice şi Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, salariul pentru funcţia de bucătar constituie 620 de lei.

Solicită obligarea Primăriei s. Răuţel, r-nul Făleşti de a-i stabili salariul de bucătar pentru o unitate întreagă de salarizare a funcţiei date şi încasarea de la Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti a diferenţei neachitate la salariu în sumă de 4320 de lei şi a sumei de 2000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. La data de 17 septembrie 2010, Zinaida Budnea a depus cerere suplimentară, prin care a solicitat încasarea din contul Primăriei s. Răuţel, r-nul Făleşti a diferenţei neachitate la salariu în perioada anilor 2007-2010 în sumă de 9144 lei, a salariului neachitat pentru orele suplimentare lucrate în sumă de 14310 lei şi a indemnizaţiei de concediu în sumă de 1700 de lei, anularea ordinului nr. 13 din 09 iulie 2010 de reducere a statelor de bucătar cu 0,5 unităţi şi încasarea de la Primăria s. Răuţel, r-nul Făleşti şi Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti a sumei de 2000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 12 noiembrie 2010, Zinaida Budnea a mai depus o cerere suplimentară, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 31 din 13 octombrie 2010, prin care a fost transferată din funcţia de bucătar în funcţia de ajutor de educator, începînd cu data de 14 octombrie 2010 pînă la data de 15 noiembrie 2010 şi restabilirea sa în funcţia de bucătar al Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti.

La data de 17 ianuarie 2011, Zinaida Budnea a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd recunoaşterea dreptului său la remunerarea de 1,25 unităţi de salariu conform ordinului nr. 92 din 01 decembrie 2005, restabilirea sa în funcţia de bucătar la Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti, deţinută anterior cu 1,25 unităţi de salariu, anularea ordinului nr. 13 din 09 iulie 2010 de reducere a statelor de bucătar cu 0,5 unităţi, încasarea de la Primăria s.Răuţel, r-nul Făleşti a diferenţei neachitate la salariu în perioada anilor 2007- 2010 în sumă de 12780 de lei şi a salariului pentru orele suplimentare lucrate în sumă de 14850 de lei şi încasarea de la Primăria satului Răuţel, r-nul Făleşti şi Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 500 de lei.

Ulterior, Zinaida Budnea a depus o cerere, prin care a renunţat la pretenţiile cu privire la anularea ordinului nr. 31 din 13 octombrie 2010 şi încasarea indemnizaţiei de concediu în sumă de 1700 de lei. Prin încheierea Judecătoriei Făleşti din 24 ianuarie 2011 s-a admis renunţul la unele capete de cerere şi s-a încetat procesul. Prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 16 mai 2011 s-a respins acţiunea ca fiind nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 decembrie 2011 s-a admis apelul declarat de Zinaida Budnea, s-a casat hotărîrea primei instanţe şi s-a remis cauza la rejudecare în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecată.

La data de 16 martie 2012, Zinaida Budnea a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd recunoaşterea dreptului său la remunerarea de 1,25 unităţi de salariu, anularea ordinului nr. 44 din 15 octombrie 2007 cu privire la modificarea cuantumului retribuirii muncii bucătarului de la 1,25 la 0,83 unităţi de salariu, cu restabilirea termenului de contestare a acestuia, restabilirea sa în funcţia de bucătar al Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti, deţinută anterior cu 1,25 unităţi de salariu, anularea ordinului nr. 13 din 09 iulie 2010 de reducere a statelor de bucătar cu 0,5 unităţi, încasarea de la Primăria s. Răuţel, r-nul Făleşti a diferenţei neachitate la salariu în perioada anilor 2007-2010 în sumă de 12780 de lei, a salariului pentru orele suplimentare lucrate în sumă de 14850 de lei şi a indemnizaţiei de concediu în sumă de 1700 de lei şi încasarea de la Primăria satului Răuţel, r-nul Făleşti şi Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1500 de lei.

Ulterior, Zinaida Budnea a mai depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd recunoaşterea dreptului său la remunerarea de 1,25 unităţi de salariu, conform ordinului nr. 92 din 01 decembrie 2005, constatarea nulităţii absolute a ordinului nr. 44 din 15 octombrie 2007 cu privire la modificarea cuantumului retribuirii muncii bucătarului de la 1,25 la 0,83 unităţi de salariu, restabilirea sa în funcţia de bucătar al Grădiniţei de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti, deţinută anterior cu 1,25 unităţi de salariu, anularea ordinului nr. 13 din 09 iulie 2010 de reducere a statelor de bucătar cu 0,5 unităţi, încasarea de la Primăria s.Răuţel, r-nul Făleşti a diferenţei neachitate la salariu în perioada anilor 2007- 2010 în sumă de 12780 de lei, a salariului pentru orele suplimentare lucrate în sumă de 14850 de lei şi a sporului pentru nocivităţi, încasarea de la Primăria s. Răuţel, r-nul Făleşti şi Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1500 de lei şi încasarea dobînzii de întîrziere determinată conform art. 619 din Codul civil, pe care urmează să o achite debitorul, chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă nu execută hotărîrea în termen de 90 de zile de la data cînd aceasta a devenit definitivă.

Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti din 10 septembrie 2013 s-a admis acţiunea parţial. S-a declarat nul ordinul directorului Instituţiei preşcolare „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti nr. 44 din 15 octombrie 2007. S-a recunoscut dreptul Zinaidei Budnea la remunerare conform ordinului nr. 92 din 01 decembrie 2005 la 1,0 unităţi. S-au încasat din contul bugetului local al Primăriei s. Răuţel, raionul Făleşti în beneficiul Zinaidei Budnea datoria (diferenţa de salariu) în perioada ianuarie 2008 – octombrie 2010 în sumă totală de 3372,80 de lei, datoria pentru orele suplimentare în sumă de 2301,42 lei, datoria (diferenţa) pentru compensarea muncii prestate în condiţii nefavorabile în sumă de 2181,80 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 1500 de lei.

În rest s-a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. Prima instanţă şi-a motivat concluzia prin faptul că, ordinul directorului Instituţiei preşcolare „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti nr. 44 din 15 octombrie 2007 a fost emis contrar prevederilor art. 68 alin. (1) şi (2) lit. d) din Codul muncii şi prin urmare, reclamanta este în drept de a pretinde remunerarea în baza ordinului nr. 92 din 01 decembrie 2005 şi încasarea diferenţei la salariu în perioada ianuarie 2008-octombrie 2010. De asemenea, prima instanţă, încasînd datoria pentru orele suplimentare lucrate, datoria pentru compensarea muncii prestate în condiţii nefavorabile şi a daunei morale, şi-a argumentat concluzia prin aplicarea art. 95 şi 157 din Codul muncii, a Hotărîrii Guvernului RM nr. 152 din 19 februarie 2004 cu privire la cuantumul sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile şi a art. 329 din Codul muncii.

Totodată, prima instanţă, respingînd pretenţia cu privire la restabilirea reclamantei în funcţia de bucătar la Grădiniţa de copii „Ghiocel” din satul Răuţel, r-nul Făleşti, şi-a argumentat concluzia prin faptul că în privinţa reclamantei nu a fost emis un ordin de concediere din funcţia de bucătar, iar respingînd pretenţia cu privire la anularea ordinului nr. 13 din 09 iulie 2010, şi-a argumentat concluzia prin faptul că competenţa exclusivă de a decide reducerea unităţii sau a statelor de personal aparţine angajatorului, motiv pentru care directorul Instituţiei preşcolare „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti a fost în drept de a emite ordinul enunţat. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 februarie 2014 s-a respins apelul declarat de Primăria s. Răuţel, r-nul Făleşti şi susţinut de Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 august 2014 s-a admis recursul declarat de Primăria s. Răuţel, r-nul Făleşti, s-a casat integral decizia instanţei de apel şi s-a restituit pricina spre rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 s-a admis apelul declarat de Primăria s. Răuţel, r-nul Făleşti, s-a casat integral hotărîrea primei instanţe şi s-a pronunţat o nouă hotărîre, prin care s-a respins cererea cu privire la recunoaşterea dreptului la remunerare conform ordinului nr. 92 din 01 decembrie 2005 ca depusă tardiv. S-a respins cererea de repunere în termenul de atac al ordinului nr. 44 din 15 octombrie 2007 ca neîntemeiată.

S-a respins cererea de anulare a ordinului nr.44 din 15 octombrie 2007, restabilirea în funcţia de bucătar ca tardivă. S-au respins ca neîntemeiate capetele de cerere cu privire la încasarea diferenţei de salariu pe perioada anilor 2007-2010, a plăţii pentru orele suplimentare lucrate şi a plăţii pentru prestarea muncii în condiţii nefavorabile, anularea ordinului nr. 13 din 09 iulie 2010 şi repararea prejudiciului moral.

Instanţa de apel şi-a argumentat concluzia prin faptul că, pretenţia cu privire la recunoaşterea dreptului salariatei Zinaida Budnea la remunerarea conform ordinului nr. 92 din 01 decembrie 2005 a fost înaintată cu încălcarea termenului de 3 ani prevăzut de art. 355 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, iar pretenţia cu privire la declararea nulităţii ordinului nr. 44 din 15 octombrie 2007 a fost înaintată cu omiterea termenului de 1 an prevăzut de art. 355 alin. (1) lit. a) din Codul muncii şi nu au fost prezentate probe concludente, pertinente şi utile de repunere în termenul de contestare a acestui ordin, motiv din care au fost respinse pretenţiile cu privire la restabilirea reclamantei în funcţia de bucătar la Grădiniţa de copii „Ghiocel” din s. Răuţel, r-nul Făleşti şi încasarea diferenţei de salariu în perioada anilor 2007- 2010 ca neîntemeiate.

De asemenea, instanţa de apel, respingînd pretenţia cu privire la încasarea datoriei pentru orele suplimentare, şi-a argumentat concluzia prin faptul că, din probele anexate se deduce că, intimata nu a lucrat ore suplimentare, ci a înlocuit pe cineva din angajaţii grădiniţei aflaţi în concediu sau pe buletine de boală, fiindu-i achitate toate plăţile salariale integral, iar respingînd pretenţia cu privire la încasarea plăţii pentru prestarea muncii în condiţii nefavorabile, şi-a argumentat concluzia prin faptul că sporul pentru nocivitate a fost calculat corect. Totodată, instanţa de apel, respingînd pretenţia cu privire la repararea prejudiciului moral, şi-a argumentat concluzia prin faptul că intimatei nu i-au fost încălcate drepturile, nu au fost stabilite ilegalităţi, care ar fi admise de apelantă şi au fost întrunite toate condiţiile de muncă.

La data de 28 iulie 2015, Zinaida Budnea şi reprezentantul acesteia, avocatul Angela Procopciuc au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului au indicat că, instanţa de apel, la examinarea pricinii, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea şi a apreciat arbitrar probele. Menţionează că, instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural şi, anume, pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă că recurenta şi reprezentantul acesteia au luat cunoştinţă de decizia instanţei de apel la 03 şi 06 iulie 2015 (f. d. 94, 95, vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la data de 28 iulie 2015 (f. d. 120, vol. II). De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de Zinaida Budnea şi reprezentantul acesteia, avocatul Angela Procopciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel, la examinarea pricinii, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea şi a apreciat arbitrat probele nu pot fi reţinute, deoarece în speţă au fost aplicate elocvent normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil.

Completul Colegiului notează că, instanţele de judecată se bucură de o marjă de apreciere a mijloacelor de probă, ultimele neavând o forţă juridică prestabilită, iar la adoptarea hotărîrii judecătoreşti, acestea urmează a fi apreciate în baza principiului intimei convingeri şi liberei aprecieri a probelor. Nu poate fi reţinut nici argumentul invocat în recurs precum că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural şi, anume, pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată, deoarece poartă un caracter declarativ, nefiind indicat participantul la proces, în absenţa căruia a fost judecată pricina. Astfel, instanţa de recurs notează că, Zinaida Budnea şi reprezentantul acesteia, avocatul Angela Procopciuc nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Zinaida Budnea şi reprezentantul acesteia, avocatul Angela Procopciuc ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Zinaida Budnea şi reprezentantul acesteia, avocatul Angela Procopciuc se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.