3rh-81/14 — Contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată

Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 3rh-81/14 Judecător: M.Guzun Curtea Supremă de Justiţie Judecători: V.Doagă, N.Clima, I.Druţă, I.Corolevschi, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 13 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Caraman Tudor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Caraman Tudor împotriva Biroului Vamal Leuşeni, privind contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 decembrie 2013, CONSTATĂ : La 05.09.2011, Caraman Todor s-a adresat în instanţă cu cerere de chemare în judecată către Biroul Vamal Leuşeni, solicitînd anularea actelor constatatoare nr. 59 şi nr. 69 din 27.06.2011, încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a invocat, că la 30.07.2011, importînd din Germania un automobil de model Dacia-Logan, la Biroul Vamal Leuşeni, colaboratorii i-au adus la cunoştinţă precum, că conform actului constatator nr. 59 din 27.06.2011 are o datorie în mărime de 33 376,67 lei şi conform actului constatator nr. 69 din 27.06.2011 are o datorie în mărime de 32 247,78 lei, ce constituie diferenţa drepturilor de import pentru auto-camioanele de model Opel-Zafira-A-Van importate din Olanda la 13.06.2010 si 10.07.2010. După ce a achitat costul vămuirii pentru automobilul de model Dacia-Logan, de către colaboratorii Biroului Vamal Leuşeni i-a fost ridicat automobilul şi actele de vămuire, fără să-i elibereze careva documente cu privire la ridicare, sechestrare sau reţinere.

La 01.08.2011 a înaintat Biroului Vamal Leuşeni o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actelor constatatoare nominalizate ca fiind ilegale şi restituirea bunurilor ridicate la 30.07.2011. La data de 12.08.2011 a primit răspuns la cererea prealabilă, prin care Biroul Vamal Leuşeni i-a respins solicitările. Consideră, că acţiunile colaboratorilor Biroului Vamal Leuşeni sînt ilegale, deoarece automobilele Opel-Zafira-A-Van au fost vămuite cu respectarea legislaţiei vamale a Republicii Moldova şi anume achitînd impozitul conform 1 codului tarifar indicat de către colaboratorii biroului vamal. Conform paşapoartelor tehnice emise de autorităţile din Olanda şi traduse de SRL „TRADUCERI SERVICE”, este indicat că mijloacele de transport sunt auto-camioane.

Indică reclamantul că prin acţiunile pîrîtului i-a fost cauzat un prejudiciu moral estimat la suma de 200 000 lei. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, acţiunea lui Caraman Tudor a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a aplicat prevederile art. 1411 şi 1412 Cod vamal, menţionînd că prin ordinul Serviciului Vamal referitor la clasificarea unor categorii de autovehicole nr. 38-O din 05.02.2009, au fost aprobate normele metodologice, în baza „Notei Explicative” la Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, compendiului de avize de clasificare elaborate de Organizaţia Mondială a Vămilor, potrivit cărora maşinile de tip „Break” şi autovehicolele de tip quadrociclu se clasifică la poziţia tarifară 8703. Considerînd ilegală hotărîrea primei instanţe, la 11 septembrie 2013, Caraman Tudor a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29.10.2012 şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 decembrie 2013, recursul declarat de Caraman Tudor a fost respins ca fiind depus tardiv. La 14.04.2014 Caraman Tudor a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 decembrie 2013, solicitînd admiterea acesteia şi casarea deciziei instanţei de recurs. În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC. În special, revizuentul a menţionat că, în perioada examinării de către instanţa de fond a pricinii în cauză, s-a adresat de mai multe ori către producătorii automobilelor din Germania, pentru a afla ce caroserie au automobilele litigioase, însă abia la începutul anului 2014, Caraman Tudor a obţinut certificatele confirmătoare de la East Auto Lada, în care era indica că caroseriile automobilelor Opel Zafira sunt camion şi nicidecum autoturism, precum indică Serviciul Vamal.

Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost 2 obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 14.04.2014, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11.12.2013 şi temei de revizuire invocă lit. b) art. 449 CPC. Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

3 La caz, revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea cererii de revizuire, instanţa se limitează doar la aprecierea admisibilităţii temeiurilor de revizuire invocate. Astfel, Colegiul remarcă că, la examinarea recursului depus de Caraman Tudor, instanţa de recurs nu s-a expus asupra fondului acestuia, constatînd doar că a fost depus tardiv. Astfel, pentru a revizui decizia instanţei de recurs din 11.12.2013, revizuentul urma să invoce circumstanţe ce ţin de termenul de declarare a recursului şi nu cele legate de fondul cauzei, asupra căreia nici nu s-a reflectat.

Revizuentul nu a prezentat asemenea înscrisuri, axîndu-se prioritar pe fondul litigiului, în special pe faptul că, în perioada examinării de către instanţa de fond a pricinii în cauză, s-a adresat de mai multe ori către producătorii automobilelor din Germania, pentru a afla ce caroserie au automobilele litigioase, însă abia la începutul anului 2014, Caraman Tudor a obţinut certificatele confirmătoare de la East Auto Lada, în care era indica că caroseriile automobilelor Opel Zafira sunt camion şi nicidecum autoturism, precum indică Serviciul Vamal. Însă, acest aspect ţine de fondul litigiului, care însă nu poate influienţa soluţia supusă revizuirii, din motivele menţionate supra. Or, circumstanţele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată de instanţă, adică să fie determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Mai mult ca atît, în textul cererii de revizuire înaintate, revizuentul Caraman Tudor însăşi recunoaşte depunerea de către avocatul său a recursului cu depăşirea tuturor termenilor de adresare a acestuia. Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de 4 reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Caraman Tudor împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 decembrie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Caraman Tudor împotriva Biroului Vamal Leuşeni, privind contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5