2ra-1741/14 — Repararea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă O. Melniciuc dosarul nr. 2ra-1741/14 instanţa de apel N. Craiu A. Pahopol L. Bulgac DECIZIE 13 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de Ministerul Finanțelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Cneaghinina-Ţaranu împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, municipiul Chişinău din 07 februarie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial c o n s t a t ă: La 10 august 2011, Ludmila Cneaghinina-Ţaranu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 30 aprilie 2011, s-a adresat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în legătură cu faptul decesului fiicei sale însărcinate, în vârstă de 29 ani, Tatiana Ţaranu, la 01 ianuarie 2008. Consideră că fiica sa a murit din vina medicilor. Menţionează că la 06 februarie 2008, pentru clarificarea chestiunilor legate de decesul fiicei sale, ea s-a adresat către directorul IMSP Spitalul raional Ialoveni, Lidia Hanganu cu o cerere, prin care a solicitat eliberarea informaţiei solicitate. Susţine că în legătură cu faptul că nu a fost informată în termenul stabilit, la 28 martie 2008, ea s-a adresat în instanţa de judecată.

Afirmă că abia la 03 decembrie 2008, Curtea de Apel Chişinău a recunoscut încălcarea dreptului la informaţia solicitată de către ea din partea Spitalului raional Ialoveni şi a directorului spitalului Lidia Hanganu, cu încasarea despăgubirii morale de la Spitalul raional Ialoveni şi de la directorul spitalului Lidia Hanganu în sumă totală de 25000 lei. 2 La 05 februarie 2009 a depus o cerere de recurs împotriva hotărârii primei instanţe, iar la 01 aprilie 2009 Curtea Supremă de Justiţie a casat integral hotărârea primei instanţe şi a restituit pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, care a durat mai mult de un an.

La 21 mai 2010, Curtea de Apel Chişinău i-a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată, ea primind hotărârea abia la 21 iulie 2010. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 05 august 2010, ea a depus o cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie, iar la 10 noiembrie 2010, Curtea Supremă de Justiţie a casat hotărârea primei instanţe şi a emis o nouă hotărâre, prin care a încasat de la Ministerul Sănătăţii şi IMSP Spitalul raional Ialoveni în beneficiul Ludmilei Ţaranu (Cneaghinina) prejudiciul moral în sumă a câte 5000 lei de la fiecare. Invocă că la 22 februarie 2011, Ministerul Sănătăţii a transferat suma menţionată, iar Spitalul raional Ialoveni nu a transferat nimic până în prezent.

Mai invocă că examinarea cauzei, care era foarte simplă, a durat începând cu 28 martie 2008 până la 10 noiembrie 2010, adică 02 ani 07 luni şi 13 zile. Prin urmare, solicită încasarea de la Ministerul Finanţelor a sumei de 100000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată şi obligarea statului privind luarea măsurilor necesare în vederea restabilirii drepturilor fundamentale încălcate. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chişinău din 07 februarie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, a fost constatată încălcarea dreptului Ludmilei Cneaghinina la un proces echitabil prin neexecutarea în termen rezonabil a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 noiembrie 2010 şi a fost încasat de la statul Republica Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Ludmilei Cneaghinina-Ţaranu prejudiciul moral pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti în termen rezonabil în mărime de 16000 lei.

În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 14 decembrie 2012, Ministerul Finanţelor a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013 a fost restituită cererea de apel depusă de Ministerul Finanţelor. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2013 a fost admis recursul declarat de Ministerul Finanţelor, casată încheierea instanţei de apel şi restituită pricina în instanţa de apel pentru examinarea apelului în fond. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 07 februarie 2014, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. 3 Recurentul Ministerul Finanţelor, în motivarea recursului, a indicat că hotărârile judecătoreşti sunt neîntemeiate şi ilegale. Menţionează că examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Cneaghinina-Ţaranu împotriva Ministerului Sănătăţii, IMSP Spitalul raional Ialoveni, Ministerului Sănătăţii şi directorului spitalului a durat 02 ani 07 luni şi 13 zile (28 martie 2008-10 octombrie 2010). Consideră că această cauză a fost examinată într-un termen rezonabil de către instanţele judecătoreşti.

Susţine că deseori examinarea cauzei civile urma să fie amânată din cauza acţiunilor întreprinse de către intimată sau reprezentantul acesteia. Din materialele dosarului rezultă că pe parcursul examinării cauzei, intimata îşi concretiza cerinţele, fapt care atrage după sine amânarea examinării cauzei pentru acordarea timpului necesar pârâţilor pentru a se apăra şi a depus cerere de recuzare a judecătorului. În afară de aceasta, intimata a contestat cu recurs hotărârile Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2008 şi 21 mai 2010. Afirmă că la emiterea hotărârilor, instanţele judecătoreşti nu au luat în consideraţie prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011. Invocă că decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 noiembrie 2010 a fost executată pe deplin.

Mai invocă că însăşi în parte motivată a deciziei instanţei de apel, concluziile instanţei de apel referitoare la executarea hotărârii judecătoreşti menţionate se contrazic reciproc. La început, instanţa de apel a concluzionat că la 22 februarie 2011, Ministerul Sănătăţii a transferat suma de 5000 lei (ordinul de plată nr. 36 din 22 februarie 2011), iar Spitalul raional Ialoveni nu a transferat nimic până în prezent, iar ulterior, instanţa motivează executarea parţială a hotărârii judecătoreşti prin achitarea sumei de 5000 lei în beneficiul intimatei doar de către Spitalul raional Ialoveni, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 1367 din 02 decembrie 2011. Consideră că la examinarea pricinii, instanţele judecătoreşti nu au examinat pe deplin toate circumstanţele pentru justa soluționare a cauzei.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că la 23 decembrie 2013 Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 18 decembrie 2013, iar 07 februarie 2014, adică în termenul prevăzut de lege, Ministerul Justiţiei a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 16 iulie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, 4 întemeiat şi care urmează a fi admis cu modificarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. e) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să modifice decizia instanţei de apel şi sau hotărîrea primei instanţe. Din actele pricinii s-a stabilit că prin cererea nr. 1 din 06 februarie 2008 Ludmila Ţaranu a solicitat de la directorul Spitalului raional Ialoveni, Lidia Hanganu să i se ofere informaţii în legătură cu internarea fiicei sale Tatiana Ţaranu la 31 februarie 2007 în Spitalul raional Ialoveni, iar ulterior în spitalul oraşului Chişinău (f.d.

10). La 28 martie 2008, Ludmila Cneaghina Ţaranu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată la Curtea de Apel Chişinău împotriva Ministerului Sănătăţii şi ministrului în persoană şi a Spitalului raional Ialoveni şi directorului în persoană, solicitînd obligarea de a-i oferi informaţii cu privire la decesul fiicei sala Tatiana Ţaranu, pricina decesului şi motivul transportării din spitalul raional Ialoveni în mun. Chişinău, precum şi repararea prejudiciului moral a cîte 5000 lei de la fiecare. (f.d. 11-12). Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2008 a fost recunoscut încălcarea dreptului la informaţie solicitată de la Ludmila Ţaranu din partea spitalului raional Ialoveni şi a directorului spitalului Lidia Hanganu cu încasarea despăgubirii morale în beneficiul Ludmilei Ţaranu de la Spitalul raional Ialoveni în sumă de 20000 lei, iar de la directorul spitalului Lidia Hanganu 5000 lei (f.d.

16-18). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01 aprilie 2009 au fost admise recursurile declarate de către Ludmila Ţaranu şi Spitalul raionului Ialoveni, casată hotărîrea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă (f.d. 22-24). Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2010 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 noiembrie 2010 a fost admis recursul declarat de către Ludmila Cneaghina-Ţaranu, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2010 şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii. A fost obligat Ministerul Sănătăţii şi Instituţia Medico - Sanitară Publică Spitalul raional Ialoveni sa furnizeze informaţia solicitata de Taranu (Kneaghinina) Ludmila.

A fost încasat de la Ministerului Sănătăţii şi Instituţia Medico - Sanitara Publica Spitalul raional Ialoveni în beneficiul lui Ludmilei Ţaranu suma de 5000 lei de la fiecare cu titlu de prejudiciu moral. Hotărîrea dată a fost executata parţial. S-a stabilit că prin ordinul de plata nr. 1367 din 02 decembrie 2011 Spitalul raional Ialoveni i-a achitat reclamatei-intimate suma de 5000 lei ca prejudiciu moral într-u executarea hotărârii judecătoreşti enunţate, iar în ce priveşte furnizarea informaţiei solicitata şi achitarea de către Ministerul Sănătăţii a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, hotărârea judecătoreasca nu a fost executată nici până în prezent. Conform art.6 al.

1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independenta şi imparţiala, instituită de lege, care va hotărî, fie asupra încălcării 5 drepturilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. În acest sens, Ludmila Cneaghina-Ţaranu a depus la CEDO cererea nr.7463/10 Cneaghinin împotriva Moldovei privind faptul neexecutării de către Statul Republica Moldova, iar prin scrisoarea din 07 iunie 2011, CEDO a confirmat primirea cererii nr. 7463/10 Kneaghinin împotriva Moldovei.

Conform art. 7 din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, persoanele care au depus cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului în legătura cu o pretinsa încălcare a drepturilor lor stabilite de prezenta lege şi garantate de Convenţia europeana pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în a cărei privinţa Curtea nu a decis asupra admisibilităţii şi fondului cauzei pot adresa în instanţa de judecata, în termen de 6 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi, cerere de chemare în judecata, în modul stabilit de prezenta lege şi de legislaţia procesual civilă.

Prin urmare, conform normei de drept enunţate, instanţele de judecată corect au ajuns la concluzia despre examinarea chestiunii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat intimatei Ludmila Cneaghina-Ţaranu prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Conform art. 2 din Legea nr. 87, orice persoana fizica sau juridică ce considera ca i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea in termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţa de judecata o cerere de chemare in judecata privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesual civila.

Deci, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Mai mult ca atât, prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se repara indiferent de vinovăţia instanţei de judecata, a organului de urmărire penala, a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătoreşti sau a instituţiei de stat debitoare.

Totodată, prejudiciul cauzat de o autoritate publica sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuţii de autoritate publica prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se repară de către stat. Reparaţia prejudiciului se face de la bugetul de stat. După repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în rezonabil a hotărârii judecătoreşti, statul are drept de regres faţă de persoana vinovata.

Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea in termen 6 rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea in termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecata in fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a comis încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penala, a instanţei de judecată autoritarilor relevante, de durata încălcării şi de importanta procesului pentru reclamant. Organul care reprezintă statul în instanţa de judecata pe aceasta categorie de cauze Ministerul Finanţelor.

Conform art. 5 din Legea enunţată, în urma constatării faptului ca a fost încălcat dreptul la judecarea in termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea in termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecata decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat in contul reparaţii prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecata. La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecata decide ca simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral.

Astfel, reieşind din materialele cauzei rezultă că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel corect au stabilit că decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 noiembrie 2010, prin care a fost obligat Ministerului Sănătăţii şi Instituţia Medico - Sanitara Publica Spitalul raional Ialoveni să furnizeze informaţia solicitată de Ţaranu (Kneaghinina) Ludmila şi a fost încasat de la Ministerul Sănătăţii şi Instituţia Medico - Sanitara Publica Spitalul raional Ialoveni în beneficiul Ludmilei Ţaranu (Kneaghinina) a sumei de 5000 lei de la fiecare cu titlu de prejudiciu moral a fost executata parţial peste un an de la pronunţare, fiind achitat reclamantei suma de 5000 lei în vederea reparării prejudiciului moral cauzat de Spitalul raional Ialoveni, iar în ceea ce priveşte furnizarea informaţiei solicitate şi compensarea de către Ministerul Sănătăţii a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, hotărârea judecătoreasca nu a fost executată nici până în prezent, adică pe parcursul a mai mult de doi ani.

În consecinţă Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel corect au ajuns la concluzia cu privire la admiterea parţială a acţiunii, însă în opinia instanţei de recurs, suma de 16000 lei, încasată din bugetul de stat în beneficiul intimatei-reclamante Ludmila Cneaghina- Ţaranu, cu titlu de despăgubire morală este exagerat de mare şi nu este în corespundere cu caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice suportate de ultima, este neadecvat şi disproporţional în raport cu suferinţele morale cauzate ultimei din care considerente despăgubirea în cauză urmează a fi micşorată de la 16000 lei pînă la 5000 lei. În rest, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe se menţin ca fiind întemeiate.

Astfel, din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor, de a modifica decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe prin micşorarea sumei încasată în vederea reparării 7 prejudiciului moral a intimatei Ludmila Cneaghina-Ţaranu. În rest, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, fiind întemeiate şi legale, urmează a fi menţinute. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor.

Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău din 07 februarie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Cneaghinina-Ţaranu împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, în partea pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral, după cum urmează: Se micşorează cuantumul prejudiciului moral încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Ludmilei Cneaghinina-Ţaranu de la 16000 (şaisprezece mii) lei pînă la 5000 (cinci mii) lei.

În rest, decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău din 07 februarie 2012 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi