2ri-75/14 — Obligarea transmiterii dreptului de proprietate asupra imobilului, evacuare

prima instanţă: A. Minciuna dosarul nr. 2ri-75/14 DECIZIE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druță Maria Ghervas Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Nourco”, în proces de insolvabilitate, și Guzic Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Guzic (Cornițel) Natalia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „NourCo”, în proces de insolvabilitate, cu privire la obligarea transmiterii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și la acțiunea Societății cu Răspundere Limitată „NourCo”, în proces de insolvabilitate, împotriva Nataliei Guzic (Cornițel) cu privire la recuperarea bunului din masa debitoare din posesiunea ilegală a unui terț și dispunerea evacuării forțate din imobil, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chișinău din 17 martie 2014, prin care acțiunea Nataliei Guzic şi acţiunea înaintată de SRL „NourCo” au fost admise parțial, c o n s t a t ă : La 06 februarie 2013, Guzic Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „NourCo”, în proces de insolvabilitate, cu privire la obligarea transmiterii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că la 19 aprilie 2005, avînd calitate de investitor, a încheiat cu SRL „NourCo” contractele nr. 12 şi nr. 13 cu privire la investirea mijloacelor proprii în construcţia casei de locuit din str. Cuza-Vodă, 1/3 (actualmente 1/2, secţia 2), mun. Chişinău. Menționează că obiectul contractelor îl constituie apartamentele nr. 12 şi 13 etajul 3 (actualmente nr. 14 şi 15 etajul 4), cu suprafaţa de 85, 25 m şi corespunzător 45,6 m2, costul apartamentului nr. 12 (14) fiind estimat la 34 100 euro, iar apartamentului nr. 13 (15) la suma de 18 240 euro. Conform prevederilor p. 2.5 din contracte, după darea în exploatare a casei, SRL „Nourco” a fost obligată să întocmească actul de primire - predare al apartamentelor în proprietatea privată a investitorului.

Susține că şi-a respectat angajamentele contractuale prin achitarea preţului stabilit (în afară de ultima rată), însă la 26 octombrie 2011, SRL „NourCo” a intrat în proces de insolvabilitate, iar noua conducere, nu recunoaşte contractele, fără invocarea cărorva motive plauzibile. Afirmă că pînă la data intentării procedurii de insolvabilitate, construcţia casei a fost finisată pe deplin şi dată în exploatare de vechea conducere, dînsa fiind unica locatară din bloc, care nu a achitat ultima rată din costul deplin al apartamentelor. Consideră reclamanta că, procedura insolvabilităţii nu se răsfrânge și asupra cazului său, deoarece a fost demarată din cauza altor construcţii nefinisate ale SRL „NourCo” fapt ce se confirmă prin Hotărârea adunării creditorilor din 11 noiembrie 2011. Solicită obligarea SRL „NourCo” să-i transmită în proprietate privată apartamentele nr. 14 și 15 din str. Cuza-Vodă ½ secția 2 mun.

Chișinău după perfectarea ultimei rate din prețul acestora, perfectînd actele necesare pentru înregistrarea lor la Oficiul Cadastral Chișinău. La 01 august 2013, SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Guzic cu privire la recuperarea bunului din masa debitoare din posesiunea ilegală a unui terţ şi evacuarea forțată a Nataliei Guzic şi a altor persoane din apartamentul nr. 14, din casa de locuit de pe bd.Cuza-Vodă, ½ , sect. II, proprietate a SRL „Nourco”. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin hotărârea Curţii de Apel Economice din 26 octombrie 2011, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „NourCo”.

Conform hotărârilor Curţii de Apel Economice nr. 2e-317/2012 din 10 ianuarie 2012 şi nr. 2e-317/2012 din 18 ianuarie 2012, la 31 ianuarie 2012 a fost confirmat dreptul de proprietate a SRL „NourCo” asupra apartamentelor nr.14 (nr. cadastral 0100111.076.04.014) şi nr.15 (nr. cadastral 0100111.076.04.015) din casa de locuit de pe bd. Cuza-Vodă, 1/2 sect. II (nr. cadastral a casei de locuit 0100111.076.04), construită de către SRL „NourCo”, dreptul de proprietate asupra apartamentelor fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Menționează că imobilul menţionat constituie masă debitoare a SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate şi în conformitate cu cerinţele Legii insolvabilităţii urmează a fi valorificat de către administratorul insolvabilităţii cu scopul obţinerii mijloacelor băneşti pentru satisfacerea creanţelor creditorilor.

Însă, în procesul realizării dreptului de administrare asupra imobilului, s-a constatat că apartamentele 14 și 15 din str. Cuza Vodă ½ sect. II sunt ocupate ilegal de către persoane fizice necunoscute, fiind interzis accesul proprietarului la apartamentul menţionat. Susţine că la 06 aprilie 2012 administratorul insolvabilității a expediat notificarea cu solicitarea eliberării apartamentelor nr. 14 și 15 de pe bd. Cuza-Vodă, 1/2, sect. II, mun. Chişinău, iar la data de 11 iunie 2012, administratorul s-a adresat la Comisariatul de Poliţie sect. Botanica solicitând stabilirea identităţii persoanelor care ocupă abuziv apartamentele nr. 14, 15 din bd. Cuza-Vodă, 1/2 sect. II, mun. Chişinău, care constituie proprietatea SRL „NourCo”.

Prin răspunsul recepţionat la 17 iulie 2012, Comisariatul de poliţie s. Botanica a comunicat că, apartamentele nr. 14, 15 din bd. Cuza Vodă, 1/2, mun. Chişinău, sunt ocupate de către Natalia Guzic, iar în timpul ieşirii la faţa locului s-a depistat că în apartamentele menţionate, în afara de Guzic Natalia locuiesc şi alte persoane - rudele Nataliei Guzic, identificarea cărora nu a fost posibilă. Solicită SRL „NourCo” dispunerea evacuării forţate din apartamentele nr.14 (nr. cadastral 0100111.076.04.014) şi nr.15 (nr. cadastral 0100111.076.04.015) din casa de locuit de pe bd. Cuza-Vodă, 1/2 sect. II, proprietate a SRL „NourCo”, a Nataliei Guzic şi a altor persoane ce locuiesc în apartamentele respective, inclusiv şi a bunurilor acestora.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2013, cererea de chemare în judecată depusă de Guzic Natalia împotriva SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate cu privire la obligarea transmiterii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și cererea de chemare în judecată depusă de SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate împotriva Nataliei Guzic cu privire la recuperarea bunului din masa debitoare din posesiunea ilegală a unui terț și evacuarea forțată din imobil au fost conexate într-o singură procedură. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2014, acțiunile au fost admise parțial, fiind obligat SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate să-i transmită Nataliei Guzic în proprietate privată apartamentul nr. 15 din str. Cuz-Vodă ½ mun.

Chișinău după achitarea ultimei rate din prețul acestuia și dispusă evacuarea Nataliei Guzic din apartamentul nr.14 din str. Cuza Vodă ½ mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ. În rest cerințele SRL „NourCo” și cerințele Nataliei Guzic au fost respinse ca neîntemeiate. La 16 aprilie 2014, SRL „NourCo” a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanțe solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul SRL „NourCo” a invocat că hotărîrea primei instanțe a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

Menționează că acțiunea Nataliei Guzic urma să fie scoasă de pe rol de către prima instanță, deoarece nu a fost respectată procedura prealabilă de înaintare a creanțelor în cadrul procesului de insolvabilitate a SRL „NourCo”, sau cererii de separare a bunului din masa debitoare în ordinea stabilită de Legea insolvabilității. Or, din moment ce prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 26 octombrie 2010, a fost intentat procesul de insolvabilitate a SRL „NourCo” și dispusă suspendarea executării silite asupra bunurilor SRL„Nourco”, Guzic Natalia nu are dreptul să solicite SRL „NourCo” executarea creanţelor în mod individual, având dreptul să pretindă la executare în mod egal cu ceilalţi creditori în ordinea stabilită de Legea insolvabilităţii.

Totodată învocînd prevederile art. art. 65, 85, 98, 130-138 Legii insolvabilității (art. art. 50 al. (1) li. c) 53, 89, 140, 141 legii noi) susține că procedura prevăzută pentru înaintarea spre validare a creanţei în cadrul procesului de insolvabilitate constituie o procedură primară, separată, deci şi prealabilă şi extrajudiciară în raport cu această procedură judiciară contencioasă de acţiune civilă. Însă, Guzic Natalia, nu a înaintat creanţa sa, născută din contractele nr. 12 şi nr.13 cu privire la investirea mijloacelor proprii în construcţia casei de locuit din str. Cuza-Vodă, 1/3 spre validare în cadrul procesului de insolvabilitate SRL „NourCo”, iar afirmațiile precum că procedura insolvabilităţii SRL „NourCo” nu se răsfrânge asupra cazului Nataliei Guzic este neîntemeiată şi eronată, fiind constatat faptul existenţei pretenţiilor (creanţelor) patrimoniale ale reclamantei faţa de bunul aflat în proprietatea întreprinderii în proces de insolvabilitate.

Consideră nejustificate şi susținerile Nataliei Guzic ce se referă la faptul că procedura de insolvabilitate a fost demarată din cauza altor construcţii nefinalizate ale societății, deoarece SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate în afară de blocurile locative nefinalizate dispune şi de alte bunuri mobile şi imobile, care şi constituie masa debitoare. Iar potrivit art. 39, 41 ale Legii insolvabilităţii masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe care acesta le dobândeşte şi le recuperează pe parcursul procesului, şi serveşte la executarea creanţelor patrimoniale a creditorilor.

Relatează că apartamentele nr.14 nr.15 de pe str. Cuza-Vodă, 1/2 secţii II, la care pretinde reclamanta, în baza hotărârilor Curţii de Apel Economice din 18 ianuarie 2012 şi din 18 ianuarie 2012, aparţin SRL „NourCo” cu drept de proprietate și sunt incluse în masa debitoare a societății, iar reieșind din prevederile art. 76 al Legii insolvabilităţii înaintarea creanţelor de către creditori poate avea loc numai în strictă conformitate cu reglementările privind procedura de insolvabilitate. Menţionează că dacă la momentul intentării procesului de insolvabilitate un contract nu a fost executat de către debitor, prin prisma prevederilor art. 98 al Legii insolvabilităţii creditorului i s-a conferit dreptul de a înainta cerere de validare a creanţei sale faţa de debitor ce rezultă din neexecutarea contractului, drept însă care nu a fost realizat de Guzic Natalia.

La fel, invocă că unicul temei şi ordinea legală a obţinerii dreptului de proprietate asupra apartamentelor din masa debitoare a SRL „NourCo”, este ordinea stabilită de lege pentru creditori garantaţi, iar orice altă modalitate de recunoaştere a dreptului de proprietate a unui din creditori-investitori în mod individual în afară procesului de insolvabilitate, ar fi încălcare directă a prevederilor Legii insolvabilităţii. Mai mult decît atît, susţine că conform Legii insolvabilităţii pe perioada procesului de insolvabilitate este interzisă modificarea statutului juridic al bunurilor a întreprinderii în proces de insolvabilitate, toate creanţele executându-se numai de către Administrator al insolvabilităţii şi numai în ordinea stabilită de Legea insolvabilităţii.

Prin urmare, insistă că la depunerea acţiunii de către Guzic Natalia, nu a fost respectată procedura prealabilă stabilită de lege de adresare cu cererea de validare a creanţelor în cadrul procesului de insolvabilitate SRL „NourCo”, aflat pe rol la Curtea de Apel Chișinău, aceasta procedura fiind unica cale legală, prin care este posibilă soluţionarea pretenţiilor Nataliei Guzic, deoarece dreptul investitorului la iniţierea a unui proces separat va apărea numai în cazul nevalidării creanţelor în cadrul procesului de insolvabilitate. Totodată invocă recurentul că prima instanță a admis nejustificat acţiunea Nataliei Guzic, care a fost înaintată cu omiterea termenului de prescripţie. În susţinerea opiniei sale invocă că conform pct. pct. 2.1 şi 2.5.

a contractelor de investiţie nr.12 şi nr.13 din 19 aprilie 2005 SRL „NourCo” era obligată să dea în exploatare obiectivele şi să transmită în proprietatea Nataliei (Corniţe) Guzic apartamentele nr.12 (14) şi nr. 13 (15) în trimestrul I al anului 2006. Conform art. 267 alin. 1 Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei obligaţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani, însă acţiunea în instanţă de judecată a fost înaintată de către Guzic Natalia în anul 2013, adică peste circa 7 ani după naşterea dreptului acesteia la solicitarea transmiterii în proprietate a apartamentelor conform contractelor de investiţie nr.12 şi nr.13 din 19.04.2005, deci cu depăşirea termenului de prescripţie și fără a solicita repunerea în termen a acţiunii.

Susţine că deși în cadrul examinării cauzei a solicitat respingerea acţiunii Guzic Natalia ca fiind înaintată tardiv, prima instanță a ignorat și nu a dat nici o apreciere acestui temei. La fel, consideră neîntemeiate și concluziile primei instanțe privind admiterea cerințelor Nataliei Guzic privind obligarea și transmiterea în proprietate a apartamentului nr. 15 din str. Cuza Vodă ½ mn. Chișinău, deoarece obligația SRL „NourCo” de a transmite în proprietatea Nataliei Guzic a apartamentului nr. 15 era condiţionată de faptul achitării de către investitor a costului acestuia în sumă de 18240 euro, ultima rată urmînd să fie achitată la darea în exploatare a casei. Însă, necătînd la faptul că casa a fost dată în exploatare în anul 2007, fapt ce se confirmă prin Procesul-verbal de recepţie finală din 28 decembrie 2007, Guzic Natalia nu a executat integral obligațiunea de achitare a apartamentului.

Prin urmare prima instanță eronat a reținut la caz aplicabilitatea prevederilor art. 572, 643 Cod civil, deoarece în speță nu există careva temeiuri de obligare a SRL „NourCo” să transmită în proprietatea investitorului apartamentul nr.15 în situaţia în care investitorul nu și-a executat obligaţiunile sale de achitare a costului apartamentului. În acest sens, consideră că urmează a fi luată în consideraţie jurisprudenţa CEDO (cauza Aurel Beian împotriva României hotărârea din 6 decembrie 2007), potrivit căreia deosebirile de tratament sunt discriminatorii, ducînd la încălcarea art. 14 al Convenţiei Europene. La 14 aprilie 2014, Guzic (Cornițel) Natalia, la fel, a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanțe solicitînd admiterea , casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea ce a înaintat-o să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurenta Guzic Natalia a invocat că consideră hotărîrea primei instanțe ilegală și neîntemeiată deoarece apartamentele 14 și 15 din str. Cuza Codă ½ mun. Chișinău, sunt unite constructiv și se folosesc ca o unitate indisolubilă. Susține că în cadrul examinării cauzei a menţionat că este gata să achite prețul apartamentului 14, unicul impediment fiind SRL „NourCo”, care nu dorește să o recunoască în calitate de investitor și să finiseze lucrările constructive sau reducerea costului apartamentului în cazul în care aceste lucrări au fost efectuate din contul locatarilor, însă instanța soluționînd litigiul nu s-a expus asupra acestui aspect.

Consideră că instanța nu era în drept să admisă cerințele SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate, cu privire la evacuarea persoanelor din apartamentul 14, deoarece nici pîrîtul nu și-a onorat pe deplin obligațiunile ce decurg din contractul investițional, or, conform art. 966 alin. (2) Cod civil, clientul are dreptul să rețină din retribuție o sumă suficiență pentru a acoperi rezervele pe care le-a făcut la recepționare privind viciile lucrării, pînă vor fi făcute reparațiile sau corecțiile necesare, iar în art. 602 Cod civil sunt indicate consecințele în caz de neexecutare a obligației. Mai menționează recurenta că solițonînd litigiul prima instanță a ignorat prevederile art. 966 Cod civil, deoarece fiind forțată să achite prețul integral al apartamentului nr. 14 este lipsită de posibilitatea restituirii cheltuielilor în legătură cu neajunsurile constructive neexecutate de SRL „NourCo”.

Conform art. 5 alin. (2) al Legii insolvabilităţii, instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 429 alin. (1), pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel în calitatea lor de instanţe de apel, cât şi hotărârile pronunţate de curţile de apel în procedura de insolvabilitate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cu referire la prevederile enunţate, instanţa de recurs constată că în hotărârea primei instanţe greşit s-a indicat că aceasta poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile, deoarece prezentul litigiu a fost examinat în procedură contencioasă, respectiv la caz fiind relevant anume termenul de declarare a recursului stabilit la Capitolul XXXVIII, secţiunea II al Codului de procedură civilă, care reglementează recursul împotriva actelor de dispoziţie ale curţilor de apel. Drept urmare instanţa de recurs constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 14 aprilie 2014 şi 16 aprilie 2014 împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2013 în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Guzic (Cornițel) Natalia este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar recursul declarat de SRL „NaurCo” este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii înaintate de Guzic (Cornițel) Natalia şi admiterea integral a acţiunii înaintate de SRL „NourCo”. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Fiind investită cu acţiunea Nataliei Guzic (Cornuţel) împotriva SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate, cu privire la obligarea transmiterii în proprietate privată apartamentele nr. 14 și 15 din str. Cuza-Vodă ½ secția 2 mun. Chișinău după perfectarea ultimei rate din prețul acestora, perfectînd actele necesare pentru înregistrarea lor la Oficiul Cadastral Chișinău, cît şi a acţiunii SRL „NourCo”, în proces de insolvabilitate, împotriva Nataliei Guzic (Cornuţel) cu privire la evacuarea forţată din apartamentele nr.14 (nr. cadastral 0100111.076.04.014) şi nr.15 (nr. cadastral 0100111.076.04.015) din casa de locuit de pe bd. Cuza-Vodă, 1/2 sect.

II, proprietate a SRL „NourCo”, a Nataliei Guzic (Cornuţel) şi a altor persoane ce locuiesc în apartamentele respective, inclusiv şi a bunurilor acestora, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale atît a acţiunii înaintate de Natalia Guzic (Cornuţel), cît şi a acţiunii înaintate de SRL „NourCo” în proces de insolvabilitate. În acest sens, a fost obligat SRL „NourCo”, în proces de insolvabilitate, să-i transmită Nataliei Guzic în proprietate privată apartamentul nr. 15 din str. Cuz-Vodă ½ mun. Chișinău după achitarea ultimei rate din prețul acestuia și dispusă evacuarea Nataliei Guzic din apartamentul nr.14 din str. Cuza Vodă ½ mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ.

În rest cerințele SRL „NourCo” și cerințele Nataliei Guzic au fost respinse ca neîntemeiate. Instanţa de recurs constată, însă, că deşi, la soluţionarea pricinii au fost stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată în privinţa acţiunii înaintate de către Natalia Guzic (Cornuţel) şi soluţia dată în partea dată în sensul admiterii parţiale a acţiunii sunt incorecte, fapt ce rezultă din aplicarea greşită şi interpretarea eronată de către instanţa de judecată a normelor de drept material aplicabile la caz, precum şi aprecierea incorectă a probelor prezentate la caz. Astfel, după cum denotă actele cauzei la 19 aprilie 2005, Guzic (Corniţel) Natalia a încheiat cu SRL „NourCo” contractele nr. 12 şi nr. 13 cu privire la investirea mijloacelor proprii în construcţia casei de locuit din str. Cuza-Vodă, 1/3 (actualmente ½, secţia2) mun.

Chişinău (f.d. 5-6 vol.I). Din con ţinutul contractelor menţionate rezultă că obiectul contractelor constituie apartamentele nr. 12 şi 13 etajul 3 (actualmente nr. 14 şi nr. 15 etajul 4), cu suprafaţa de 85,25 m.p. şi corespunzător – 45,6 m.p. Costul apartamentului nr. 12 (actual nr. 14) fiind estimat la preţul de 34100 euro, iar apartamentul nr. 13 (actual 15) la preţul de 18240 euro (f.d. 6). Conform prevederilor pct. 2.5 din contractele menţionate, după darea în exploatare a casei, SRL „NourCo” era obligat să întocmească actul de primire predare al apartamentelor în proprietatea privată a investitorului, iar ultimul să achite ratele restante la imobilele menţionate. Cu toate acestea, potrivit chitanţelor anexate la materiale cauzei (f.d.

50-53 Vol.II), cît şi calcului prezentat de SRL „NourCo” (f.d. 61 Vol.II), Guzic (Corniţel) Natalia are datorii faţă de SRL „NourCo”, în baza contractului privind investirea mijloacelor proprii în construcţia casei de locuit de pe str. Cuza-Vodî 1/3, nr. 12 în sumă de 20040 euro, iar în baza contractului nr. 13 în mărime de 5040 euro. Tot actele cauzei atestă că prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 26 octombrie 2010, în privinţa SRL „NourCo” a fost intentat procesul de insolvabilitate, iar în funcţia de administrator al insolvabilităţii a fost numit Dumitru Chicu. Este cert şi faptul că în cadrul derulării procesului de insolvabilitate, prin hotărîrile Curţii de Apel Economice din 10 ianuarie 2012 şi 18 ianuarie 2012, a fost confirmat dreptul de proprietate a SRL „NourCo” asupra apartamentelor nr. 14 şi nr. 15 din casa de locuit din bd.

Cuza-Vodă ½, mun. Chişinău şi obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău să înregistreze dreptul de proprietate al SRL „NourCo” asupra imobilelor menţionate (f.d. 5-7 Vol.II). Iar după cum instituie art. 123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. De altfel, la caz au relevanţă şi prevederile art. 321 alin.(2) Cod civil, care indică că în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege.

Raportând la caz prevederile normei enunţate, instanţa de recurs reţine că atît apartamentul nr. 14, cît şi apartamentul nr. 15 de pe bd. Cuza-Vodă ½, secţ. II, la care pretinde Cuzic (Corniţel) Natalia, aparţin SRL „NourCo” cu drept de proprietate, fiind incluse în masa debitoare a acesteia, temeiul servind hotărîrile Curţii de Apel Economice din 10 ianuarie 2012 şi din 18 ianuarie 2012, cît şi extrasele din Registrul bunurilor imobile (f.d. 5-8). În această ordine de idei, instanţa de recurs reţine drept corectă soluţia primei instanţe cu privire la evacuarea Nataliei Guzic din apartamentul nr.14 din str. Cuza Vodă ½ mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ. Or, prin contractul de investirea mijloacelor proprii în construcţia casei de locuit de pe str. Cuza-Vodă 1/3 mun.

Chişinău, Natalia Guzic s-a obligat să achite ultima rata pentru apartament la darea casei în exploatare, însă, deşi, casa menţionată a fost dată în exploatare în anul 2007, prin proces-verbal de recepţie finală din 28 decem brie 2007, ultima nu a executat integral obligaţiunea sa de achitare a apartamentului, avînd datoria faţă de SRL „NourCo” pe contractul nr. 12 în sumă de 20040 euro La acest segment, instanţa de recurs apreciază critic susţinerile recurentei Guzic Natalia precum că neachitarea plăţilor restante la apartamentele în litigiu s-a datorat faptului nefinalizării lucrărilor de construcţie, deoarece în acest sens nu au fost prezentate probe pertinente şi admisibile.

Nefiind justificată în acest sens nici referirea recurentei Guzic Natalia la prevederile art. 572 şi art. 543 din Cod civil, deoarece la caz nu s-a constata nici un temei de a obliga întreprinderea „NourCo” să transmită în proprietatea investitorului apartamentul nr. 14,în situaţia în care ultimul nu şi-a executat obligaţiile sale de achitare a costului apartamentului. În aceiaşi ordine de idei, instanţa de recurs constată ca neîntemeiată concluzia instanţei de apel cu privire la obligarea SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate să-i transmită Nataliei Guzic în proprietate privată apartamentul nr. 15 din str. Cuz-Vodă ½ mun. Chișinău, după achitarea ultimei rate din prețul acestuia. Or, din moment ce Guzic Natalia nu a executat integral obligaţiunea sa de achitare a apartamentului, avînd datoria faţă de SRL „NourCo” pe contractul nr. 13 din 19 aprilie 2005 în sumă de 5040 euro.

Iar prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 26 octombrie 2010, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Nourco” și dispusă suspendarea executării silite asupra bunurilor SRL„Nourco”, Guzic Natalia nu are dreptul să solicite SRL „Nourco” executarea creanţelor în mod individual, însă având dreptul să pretindă la executare în mod egal cu ceilalţi creditori în ordinea stabilită de Legea insolvabilităţii.

În consecinţă însă, Guzic Natalia, nu a înaintat creanţa sa, născută din contractele nr. 12 şi nr.13 cu privire la investirea mijloacelor proprii în construcţia casei de locuit din str. Cuza-Vodă 1/3, spre validare, în cadrul procesului de insolvabilitate SRL „Nourco”, iar afirmațiile precum că procedura insolvabilităţii SRL „Nourco” nu se răsfrânge asupra cazului Nataliei Guzic este neîntemeiată şi eronată, în timp ce la caz s-a constatat faptul existenţei pretenţiilor (creanţelor) patrimoniale ale ultimei faţa de bunul aflat în proprietatea întreprinderii în proces de insolvabilitate. În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi prevederile art. 50 alin.(2) lit. c) al Legii insolvabilităţii, care indică expres că creanţele persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe se înaintează în cadrul procesului de insolvabilitate a debitorului, creditorii avînd statut de creditori garantaţi.

Iar art. 130-132 al Legii insolvabilităţii stipulează procedura de satisfacere a creanţelor creditorilor garantaţi, inclusiv stabilesc procedura de transmitere a imobilelor în proprietatea creditorului, creanţele căruia rezultă din contracte de investiţie. Ceea ce, în cazul din speţă, este posibil de a fi realizat numai în cadrul procesului de insolvabilitate a SRL „NourCo” şi în strictă conformitate cu cerinţele stabilite de lege. Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, este evident, că dacă la momentul intentării procesului de insolvabilitate un contract nu a fost executat de către debitor, prin prisma prevederilor art. 98 al Legii insolvabilităţii, creditorului i s-a conferit dreptul de a înainta cerere de validare a creanţei sale faţa de debitor ce rezultă din neexecutarea contractului, drept însă care nu a fost realizat de Guzic Natalia.

Aici, se va mai remarca că, într-adevăr unicul temei şi ordinea legală a obţinerii dreptului de proprietate asupra apartamentelor din masa debitoare a SRL „NourCo”, este ordinea stabilită de lege pentru creditori garantaţi, iar orice altă modalitate de recunoaştere a dreptului de proprietate a unui din creditori-investitori în mod individual în afară procesului de insolvabilitate, ar fi încălcare directă a prevederilor Legii insolvabilităţii. Mai mult că conform Legii insolvabilităţii pe perioada procesului de insolvabilitate este interzisă modificarea statutului juridic al bunurilor a întreprinderii în proces de insolvabilitate, toate creanţele executându-se numai de către Administrator al insolvabilităţii şi numai în ordinea stabilită de Legea insolvabilităţii.

Astfel fiind, reieşind din prevederile enunţate, instanţa de recurs constată că la depunerea acţiunii de către Guzic Natalia, nu a fost respectată procedura prealabilă stabilită de lege de adresare cu cererea de validare a creanţelor în cadrul procesului de insolvabilitate SRL „NourCo”, aflat pe rol la Curtea de Apel Chișinău, aceasta procedura fiind unica cale legală, prin care este posibilă soluţionarea pretenţiilor Nataliei Guzic, deoarece dreptul investitorului la iniţierea a unui proces separat va apărea numai în cazul nevalidării creanţelor în cadrul procesului de insolvabilitate.

Ca urmare, circumstanţele menţionate generează respingerea acţiunii înaintate de Guzic (Cornițel) Natalia ca neîntemeiată și admiterea integrală a acțiunii înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „NourCo”, în proces de insolvabilitate, împotriva Nataliei Guzic (Cornițel) cu privire la recuperarea bunului din masa debitoare din posesiunea ilegală a unui terț și dispunerea evacuării forțate din imobil, fapt ce indică la ilegalitatea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2014. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Cuzic (Corniţel) Natalia şi de a admite recursul declarat de SRL „NourCo”, de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a pronunţa o nouă hotărâre de admiterea acţiunii înaintate de SRL „NourCo” şi de respingerea acţiunii înaintate de Cuzic (Corniţel) Natalia.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Guzic (Corniţel) Natalia Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspunderea Limitată „NourCo”, în proces de insolvabilitate.

Se casează integral hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Guzic (Cornițel) Natalia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „NourCo” în proces de insolvabilitate cu privire la obligarea transmiterii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și la acțiunea Societății cu Răspundere Limitată „NourCo”, în proces de insolvabilitate, împotriva Nataliei Guzic (Cornițel) cu privire la recuperarea bunului din masa debitoare din posesiunea ilegală a unui terț și dispunerea evacuării forțate din imobil şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se respinge acţiunea înaintată de Guzic (Cornițel) Natalia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „NourCo” în proces de insolvabilitate cu privire la obligarea transmiterii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

Se admite acțiunea Societății cu Răspundere Limitată „NourCo” în proces de insolvabilitate împotriva Nataliei Guzic (Cornițel) cu privire la recuperarea bunului din masa debitoare din posesiunea ilegală a unui terț și dispunerea evacuării forțate din imobil. Se evacuează Guzic (Cornițel) Natalia din apartamentele nr. 14 şi nr. 15 din str. Cuza Vodă ½, mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă Maria Ghervas Tamara Chişca-Doneva