3ra-873/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Toma dosarul nr. 3ra-873/14 (Judecătoria Ialoveni) instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, N. Craiu (Curtea de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu răspundere limitată „SAVV”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „SAVV” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ialoveni şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „SAVV” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 23 octombrie 2013, c o n s t a t ă La 01 octombrie 2010 SRL „SAVV” a depus cerere de chemare în judecată împotriva IFS pe raionul Ialoveni şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 23 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind anulate pct. 5 şi 9 din decizia nr. 93 din 28 mai 2010 a IFS pe raionul Ialoveni, în rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 a fost respins apelul declarat de către SRL „SAVV” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 23 octombrie 2013. La 28 mai 2014 SRL „SAVV” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti cu restituirea pricinii spre rejudecare în alt complet de judecată. Recurenta SRL „SAVV” în motivarea recursului a invocat interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi de drept procedural de către instanţele ierarhic inferioare.

Menţionează că instanţele nu s-au expus asupra temeiniciei tuturor capetelor cererii de chemare în judecată, examinând doar pretenţia cu privire la anularea deciziei nr. 93 din 28 mai 2010. De asemenea indică că instanţele de fond şi de apel au apreciat în mod arbitrar probele prezente la materialele cauzei, în rezultat pronunţând o soluţie parţial ilegală. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia de pe decizia redactată a Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 a fost expediată în adresa recurentului la 03 aprilie 2014. În circumstanţele relevate, recursul declarat se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 16 iunie 2014 în adresa intimaţilor a fost expediată copia recursului declarat de către SRL „SAVV” cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 09 iulie 2014 IFS pe raionul Ialoveni a depus referinţă la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia şi a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Menţionează intimatul că temeiurile recursului sunt declarative şi nefondate, instanţele ierarhic inferioare examinând în mod just pricina şi adoptând în final o soluţie legitimă de admitere parţială a acţiunii SRL „SAVV”. Suplimentar indică că argumentele expuse în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul examinării pricinii în fond şi în apel, asupra cărora instanţele s-au pronunţat deja în modul corespunzător.

Examinând temeiurile recursului declarat de către SRL „SAVV” în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile expuse de intimatul IFS pe raionul Ialoveni, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; 2 e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „SAVV” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţele fond şi de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentei SRL „SAVV” ca temei al admisibilităţii prezentului recurs precum că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat în mod eronat normele de drept procedural prin neexpunerea asupra temeiniciei tuturor capetelor acţiunii înaintate, examinând doar pretenţia cu privire la anularea deciziei nr. 93 din 28 mai 2010, ceea ce serveşte temei de casare a deciziei recurate şi remitere a pricinii spre rejudecare, deoarece este neîntemeiat. Prin prezenta cerere de chemare în judecată recurenta-reclamantă SRL „SAVV” a pretins anularea actului de control fiscal nr. 5-635744 din 03 mai 2010, a deciziilor nr. 93 din 28 mai 2010 şi nr. 01 din 15 iulie 2010 emise de către IFS pe raionul Ialoveni şi a deciziei nr. 131 din 24 septembrie 2010 emisă de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Se reţine că actele pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico- materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ, nu pot constitui obiect al contenciosului administrativ deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele. Totodată, nu constituie obiect în contencios administrativ nici răspunsurile autorităţii publice la cererile prealabile adresate.

Astfel, având în vedere faptul că actul de control fiscal nr. 5-635744 din 03 mai 2010 al IFS pe raionul Ialoveni este prin esenţa sa un act preparator, iar deciziile nr. 01 din 15 iulie 2010 (IFS pe raionul Ialoveni) şi nr. 131 din 24 septembrie 2010 (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) sunt nişte răspunsuri la contestaţiile contribuabilului SRL „SAVV” depuse împotriva deciziei nr. 93 din 28 mai 2010 asupra cazului de încălcare fiscală, instanţa de recurs consideră că Judecătoria Ialoveni şi Curtea de Apel Chişinău în mod just nu s-au pronunţat asupra temeiniciei actelor enunţate deoarece acestea nu formează obiectul acţiunii în contencios administrativ. Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului cu privire la aprecierea arbitrară a probelor administrate de către instanţele de fond şi de apel, deoarece este pur declarativ, fiind invocat în exclusivitate pentru a justifica într-un oarecare mod declararea prezentului recurs.

3 Se evidenţiază că Judecătoria Ialoveni şi Curtea de Apel Chişinău au stabilit în mod just circumstanţele de fapt ale speţei în baza probelor administrate în raport cu normele de drept aplicate, emiţând într-un final o soluţie legală şi întemeiată. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „SAVV”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „SAVV” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4