3rh-106/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanță: N. Budăi 3rh-106/14 instanța de recurs: I. Muruianu, E. Fistican, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă Maria Ghervas Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Frimu Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Frimu Mihail şi Frimu Svetlana împotriva Procuraturii sectorului Buiucani mun.

Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcției Informației Operative, Ministerului Tehnologiilor Informaționale şi Comunicațiilor al Republicii Moldova, Direcției Documentare a Populației şi Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Departamentului de Executare cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2012, prin care a fost respins recursul declarat de către Frimu Mihail și Frimu Svetlana și menținută hotărârea Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 21 noiembrie 2012, Mihail Frimu și Svetlana Frimu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii sectorului Buiucani mun.

Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcției Informații Operative, Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Moldova, Direcției Documentare a Populației şi Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Departamentului de Executare cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că în urma împrumuturilor contractuale a mijloacelor bănești și după criza financiară din țară, care a avut loc în anul 1999, reclamantul era în imposibilitate de a-și onora rambursarea datoriilor față de creditori, fapt pentru care ultimii s-a adresat în organele de urmărire penală, precum și în instanțele de judecată.

Menționează că organele de urmărire penală, fără a clarifica situația, au intentat dosar penal împotriva lui Mihail Frimu, totodată au pus interdicție la Ministerul Tehnologiilor Informaționale la eliberarea pașaportului. 1 Susține că, ulterior a fost achitat de instanța de judecată, însă nu i-au fost achitate despăgubiri și cerute scuze, mai mult, nu i-au fost ridicate interdicțiile aplicate. Invocă că subdiviziunile Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor a RM, care au impus interdicție în eliberarea pașaportului, i-au violat dreptul la libera circulație.

Afirmă că s-a adresat cu cereri pentru a lua cunoștință cu încheierile de direcție, însă toate răspunsurile aveau unul și același conținut, precum că informația respectivă a fost expediată la Direcția documentare, care informa că interdicția există și a fost impusă conform art.8 lit. g) al Legii nr. 2269 din 09 noiembrie 1994. Indică că dânșii au notat că prin aceste măsuri ilegale ale pârâților a fost restrânsă exercitarea dreptului de libera circulație, fapt ce contravine dispozițiilor Construcțiilor și prevederilor CEDO. Mai indică că organul de urmărire penală ilegal a pornit urmărirea penală și era obligat să retragă informația despre interdicție, la fel nici fostele oficii de executare nu au fost abilitate cu dreptul de a dispune interdicții.

Subliniază şi faptul că la 27-29 septembrie 2011, s-au adresat cu cereri, însă pârâții nu doresc să-şi retragă informațiile-interdicție, iar Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al RM continuă indirect să trateze aceste informații ca hotărâri de judecată. Solicită obligarea pârâților să prezinte răspunsurile la cererile prealabile, obligarea revocării documentelor cu privire la interdicții, recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea Ministerului tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor RM să elibereze pașapoartele lui Mihail Frimu şi Svetlanei Frimu , recunoașterea interdicțiilor impuse de pârâți ca măsuri ilegale, încasarea din contul pârâților în beneficiul lui Mihail Frimu a sumei de 800000 lei cu titlu de prejudiciu moral și din contul Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor RM și Ministerului Justiției RM în beneficiul Svetlanei Frimu a sumei de 500000 cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2011, a fost restituită cererea de chemare în judecată depuse de către Frimu Mihail şi Frimu Svetlana și remise solicitantului cererea. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 aprilie 2012, a fost admis recursul declarat de către Mihail Frimu şi Svetlana Frimu, casată încheierea instanței de apel şi restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza de primire a cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 03 iuie 2012, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2012, a fost respins recursul declarat de către Frimu Mihail și Frimu Svetlana și menținută hotărârea instanței de apel.

La 07 mai 2014, Frimu Mihail a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de recurs cu remiterea pricinii la Judecătoria Botanica mun. Chișinău pentru conexarea pricinii cu procedura nr.3-289/13 şi soluționarea acesteia. Susţine că dânsul împreună cu fosta soția sa, Svetlana Frimu, greşit au fost introduşi în calitate de reclamanţi în acest proces şi nu a semnat această cerere, pe motiv că se afla într-un alt proces de judecată din 20 iunie 2010 nr.3150/11 la Curtea de Apel Chișinău, unde dînsul figurează în calitate de reclamant de unul singur. 2 Menţionează că în acest proces irevocabil nu a semnat acțiunea, nu a participat în ședințele de judecată, iar cu hotărârile judecătorești a luat cunoștința la 31 martie 2013, când a solicitat spre cunoștință dosarul nr.3-1396/12.

Afirmă că nu a cunoscut despre existenţa acestui dosar, care a fost pornit, ulterior înaintării de el a acţiunii în Judecătoria Botanica mun. Chişinău la 20 iunie 2011, pe cînd fosta sa soţie, a înaintat acţiune doar la 23 noiembrie 2011, incluzîndu-l ca parte şi pe dînsul. Invocă că în cazul în care dânsul cunoștea existenţa acestui proces, solicita conexarea acestor două pricini civile în condiţiile art.37 CPC. Consideră că instanța de apel a emis o hotărâre ilegal, în cazul în care dânsul nici nu a fost implicat ca parte în proces. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. lit. b) şi c) CPC, a prezentat în susţinerea cererii de revizuire copia cererii de chemare în judecată înaintată la 20 iunie 2011 de către Frimu Mihail împotriva Procuraturii sectorului Buiucani, Comisariatului de Poliție sectorul Botanica, Ministerului Tehnologiei Informaționale, Ministerului Justiției RM şi Direcției de Executare a Ministerului Justiției cu privire la revocarea documentelor de interdicție în privința lui Frimu Mihail de la Direcția de documentare a populației și de la Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și încasarea solidară a prejudiciului moral, copiile deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2012, hotărârii Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2012 și deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 iunie 2013. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În sensul normei enunţate este important de înţeles că circumstanţele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunţării hotărârii, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultimul invocă că nu a participat la examinarea cauzei din speţă şi nu a cunoscut despre examinarea pricinii în cauză, fără a confirma circumstanţele invocate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente.

Pe cînd actele cauzei atestă cu certitudine că Frimu Mihail a cunoscut despre examinarea pricinii, în care, de altfel, a şi fost implicat ca parte în proces, avînd şi calitate de reclamant, fapt ce se confirmă prin recursul declarat de Frimu Mihail şi 3 Frimu Svetlana împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2011, prin care acţiunea a fost restituită pe motiv că instanţa nu este competentă să judece pricina (f.d. 12-14), avizele de recepţie, prin care Frimu Mihail, a fost înştiinţat despre examinarea recursului la Curtea Supremă de Justiţie (f.d. 18, 30, 44), prin demersul înaintat de însuşi Mihail Frimu, prin care solicită admiterea lui Ivan Moscal, în calitate de reprezentat al său în baza procurii (f.d.

24), prin cererea scrisă în sensul art. 80, 81 CPC, prin care Frimu Mihail împuterniceşte pe Moscalu Ivan de a-l reprezenta în toate instanţele de judecată şi de a exercita din numele său toate actele procedurale, concomitent solicitînd examinarea cauzei în lipsa sa (f.d. 68), prin recursul declarat de către Frimu Mihail şi Frimu Svetlana împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2012 (113-116), cît şi prin avizul de recepţie, prin care Frimu Mihail a fost înştiinţat despre locul, data şi ora examinării cererii de recurs la Curtea Supremă de Justiţie (f.d. 126), deşi, prin recursul declarat s-a solicitat examinarea acestuia în lipsa recurenţilor. De altfel, cele remarcate de revizuent nu se încadrează nici în dispoziţiile art. 449 lit. c) CPC, care indică că revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul reţine că deşi revizuentul a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) CPC, ultimul nu au adus nici un argument care ar indica la faptul că instanţele au emis hotărârile, revizuirea căror se solicită în speţă, cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, în special drepturilor sale, care de altfel a fost implicat ca parte în proces, însă nu a participat la examinarea cauzei din iniţiativa proprie şi nu din motivul neînştiinţării legale. În acest context instanţa remarcă că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Prin urmare, având în vedere că revizuentul Frimu Mihail în cererea de revizuire nu au invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. 4 Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. b), c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Frimu Mihail împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Frimu Mihail, Frimu Svetlana, împotriva Procuraturii sectorului Buiucani mun. Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcției Informației Operative, Ministerului Tehnologiilor Informaționale şi Comunicațiilor al Republicii Moldova, Direcției Documentare a Populației şi Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Departamentului de Executare cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă Maria Ghervas Tamara Chişca-Doneva 5