3rh-5/20 — contestarea actului administrativ.

3rh-5/20 — contestarea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3rh-5/20

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău: (jud.: O. Sternioală)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: (jud. N. Budăi, A. Gavrilița, I. Muruianu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție:

(jud. V. Doagă, A. Cobăneanu, Sv. Moldovan, M. Ghervas, V. Macinskaia)

Î N C H E I E R E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

examinând cererea de revizuire depusă de Postovanu Svetlana,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Postovanu Svetlana împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ și a deciziei Colegiului disciplinar al

executorilor judecătorești,

împotriva deciziei din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

admis recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a casat decizia din

20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 octombrie 2013 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și s-a pronunțat o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată

c o n s t a t ă:

La 08 mai 2013 Postovanu Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea actului administrativ și a deciziei

Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 martie 2013 Colegiul disciplinar al

executorilor judecătorești a pronunțat dispozitivul deciziei, prin care pentru încălcarea

gravă a obligațiilor profesionale stabilite de lege, săvârșirea unor fapte care aduc atingere

onoarei, probității profesionale ori bunelor moravuri și încălcarea gravă a Codului

deontologic prevăzute la art. 21 lit. b1), c) și f) din Legea privind executorii judecătorești

nr. 113 din 17 iunie 2010, i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub formă de retragere a

licenței.

Prin ordinul nr. 175 din 25 aprilie 2013 al Ministerului Justiției, a fost încetată

activitatea ei în calitatea de executor judecătoresc în legătură cu retragerea licenței seria

LE nr. 104, teritoriul de activitate raionul Drochia și radierea din Registrul executorilor

judecătorești.

1

Consideră Postovanu Svetlana că ordinul Ministerului Justiției nr. 175 din 25 aprilie

2013 este ilegal și urmează a fi anulat, din următoarele considerente.

La 13 iunie 2012 a fost intentată procedura de executare nr. 104-362/2012, întru

executarea documentului executoriu nr. 2p/o-31/12 din 05 martie 2012 eliberat de

Judecătoria Economică de Circumscripție, prin care, în scopul stingerii datoriei formate

în baza contractelor de credit nr. 02/143 din 29 martie 2005, nr. 8 din 13 mai 2004, nr. 38

din 16 decembrie 2005 și nr. 14 din 05 octombrie 2007, s-a încasat din contul debitorului

Întreprinderea de Stat „Combinatul de Produse Alimentare din Bălți” în beneficiul Băncii

Comerciale „Moldindconbank” societate pe acțiuni suma de 7995124,34 de lei cu titlu de

datorie și 25000 de lei cheltuieli de judecată.

Conform demersului înaintat de Banca Comercială „Moldindconbank” societate pe

acțiuni din 16 septembrie 2012, pentru data de 17 octombrie 2012 a fost anunțată

vânzarea la licitație publică a bunurilor sechestrate.

Anunțul de vânzare la licitație a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 205-207 din

28 septembrie 2012, însă licitația nu a avut loc din cauza absenței participanților.

Examinând demersul înaintat de creditorul Banca Comercială „Moldindconbank”

societate pe acțiuni, (întru executarea documentului executoriu nr. 2p/o-31/12 din 05

martie 2012 eliberat de Judecătoria Economică de Circumscripție), prin încheierea din 22

octombrie 2012 a transmis Băncii Comerciale „Moldindconbank” societate pe acțiuni

bunurile ce aparțin debitorului Întreprinderea de Stat „Combinatul de Produse

Alimentare din Bălți”.

La executarea documentului executoriu nr. 2p/o-31/12 din 05 martie 2012 eliberat

de Judecătoria Economică de Circumscripție a respectat prevederile Codului de

executare.

Inițial, în baza documentului executoriu și încheierii de încasarea a cheltuielilor de

executare, bunurile au fost transmise lichidatorului Țurcan Laura, despre care fapt a fost

informat creditorul.

Ulterior, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor debitorului și anunțată licitația,

care nu a avut loc din cauza absenței participanților.

După ce au fost respectate toate cerințele legale, prin încheierea din 22 octombrie

2012 bunurile au fost transmise Băncii Comerciale „Moldindconbank” societate pe

acțiuni întru stingerea datoriei.

Consideră că nu a comis ilegalități ce ar constitui temei pentru retragerea licenței.

În procedura de executare acțiunile sale nu au fost contestate de nicio persoană

interesată și nici de administratorul procesului de insolvabilitate.

Cu atât mai mult, Banca Comercială „Moldindconbank” societate pe acțiuni până în

prezent nu i-a achitat onorariul.

Colegiul disciplinar al executorilor judecătorești la emiterea deciziei din 21 martie

2013, a încălcat procedura de tragere la răspundere disciplinară a executorului

judecătoresc prevăzută la art. 23 din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din

17 iunie 2010 și Capitolul IV din Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar al

executorilor judecătorești, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 75 din 09 martie

2011, și anume solicitarea de intentare a procedurii disciplinare și materialele, care o

însoțesc, nu i-au fost comunicate cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de examinare

a cazului.

Secretatul Colegiului nu i-a asigurat accesul la toate documentele referitoare la caz,

2

nu i s-a permis în ședința Colegiului să prezinte apărarea cu diligență și nici nu i s-a

permis pledarea în contradictoriu cu partea solicitantă.

Conform art. 54 alin. (2) și (4) din Constituția Republicii Moldova, exercițiul

drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege,

care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare

în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării,

ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării

drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor

confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.

Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate

atinge existența dreptului sau a libertății.

Din dispozițiile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, rezultă că retragerea licenței pentru

desfășurarea unei anumite activități constituie o ingerință în respectarea bunurilor (cauza

Tre Traktörer Aktiebolag v. Sweden, cererea nr. 10873/84, hotărârea din 07 iulie 1989).

Licența reprezintă un „bun” în sensul autonom al acestui concept, conținutul căruia

a fost dezvăluit prin jurisprudența CEDO.

Limitarea acestui drept fundamental trebuie să aibă loc în strictă conformitate cu

legea.

Conform art. 18 alin. (51) din Legea nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii

judecătorești, în cazul prevăzut la alin. (1) lit.c1), suspendarea din funcție se dispune din

oficiu prin ordin al ministrului justiției.

Legea expres stabilește persoana împuternicită cu dreptul de a emite ordin de

suspendare a activității executorului judecătoresc și anume, ministrul justiției, pe când

ordinul a fost semnat de viceministrul justiției, care nu dispune de asemenea

împuterniciri conform legislației în vigoare.

Astfel, ordinul nr. 175 din 25 aprilie 2013 al Ministerului Justiției a fost emis cu

încălcarea competenței.

A cerut Postovanu Svetlana admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 175 din 25

aprilie 2013 al Ministerului Justiției cu privire la încetarea activității executorului

judecătoresc și a deciziei din 21 martie 2013 a Colegiului disciplinar al executorilor

judecătorești, prin care a fost sancționată disciplinar cu retragerea licenței de activitate de

executor judecătoresc.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

acțiunea a fost admisă.

S-a anulat decizia din 21 martie 2013 a Colegiului disciplinar al executorilor

judecătorești, prin care s-a retras licența de activitate a Svetlanei Postovanu de executor

judecătoresc.

S-a anulat ordinul nr. 175 din 25 aprilie 2013 al Ministerului Justiției, prin care s-a

dispus încetarea activității Svetlanei Postovanu de executor judecătoresc.

Prin decizia din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus

de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea din 22 octombrie 2013 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

depus de Ministerul Justiției.

S-a casat decizia din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22

3

octombrie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și s-a emis o hotărâre nouă de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Instanța de recurs a motivat soluția că executorul judecătoresc Postovanu Svetlana,

în timpul exercitării atribuțiilor în sensul executării ordonanței din 05 martie 2012 a

Judecătoriei Economice de Circumscripție, a admis încălcarea prevederilor art. 78 alin.

(1) lit. d) din Codul de executare.

Executorul judecătoresc nu a respectat prevederile art. 104 alin. (2) din Codul de

executare, lipsind o parte din creditori, foști salariați ai Întreprinderii de Stat

„Combinatul de Produse Alimentare Bălți”, de posibilitatea de a-și recupera salariile.

Nerespectarea prevederilor art. 104 alin. (2) din Codul de executare a avut drept

consecință încălcarea prevederilor art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul de executare, care

stabilește că, în categoria întâi de creanțe sunt atribuite creanțele privind plățile ce decurg

din raporturilor de muncă.

Colegiul disciplinar al executorilor judecătorești just a stabilit în acțiunile

executorului judecătoresc Postovanu Svetlana încălcarea gravă a legislației în vigoare.

Sancțiunea aplicată Svetlanei Postovanu de către Colegiul disciplinar al executorilor

judecătorești prin decizia din 21 martie 2013, este corectă și proporțională încălcărilor

constatate.

Codul deontologic al executorului judecătoresc, la art. 4 stabilește că, activitatea

executorului judecătoresc este guvernată de principiile independenței profesionale,

respectării legilor, probității, confidențialității, eficacității și perseverenței în exercitarea

profesiei.

Principiul probității obligă executorul judecătoresc să îndeplinească corect și cinstit,

atribuțiile profesionale care îi revin în temeiul legislației în vigoare.

Circumstanțele expuse certifică legalitatea deciziei din 21 martie 2013 a Colegiului

disciplinar al executorilor judecătorești și a ordinului nr. 175 din 25 aprilie 2013 al

Ministerului Justiției.

În contextul expus, a concluzionat instanța de recurs că pretențiile înaintate de

Postovanu Svetlana privind anularea deciziei din 21 martie 2013 a Colegiului disciplinar

al executorilor judecătorești și a ordinului nr. 175 din 25 aprilie 2013 al Ministerului

Justiției, sunt neîntemeiate.

La 31 martie 2015 Postovanu Svetlana, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 24 decembrie 2014 a

Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 20 mai 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Postovanu Svetlana împotriva deciziei din 24

decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

La 04 februarie 2016 Postovanu Svetlana în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 24 decembrie 2014 a

Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 02 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Postovanu Svetlana împotriva deciziei

din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

La 14 martie 2017 Postovanu Svetlana în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de

procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 24 decembrie 2014 a

Curții Supreme de Justiție.

4

Prin încheierea din 03 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Postovanu Svetlana împotriva deciziei din 24

decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

La 18 noiembrie 2019 Postovanu Svetlana în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 24 decembrie 2014 a

Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de

recurs, cu menținerea deciziei din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

din 22 octombrie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire Postovanu Svetlana, cu referire la prevederile art.

449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a invocat că prima instanță nu s-a expus asupra

argumentelor sale că ședința Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești s-a

desfășurat cu participarea a 8 membri, fapt ce contravine pct. 5 și pct. 7 din ordinul

Ministerului Justiției nr. 75 din 09 martie 2011 cu privire la aprobarea Regulamentului de

activitate al Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești, și respectiv decizia din 21

martie 2013 Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești este lovită de nulitate.

Recursul împotriva deciziei din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 22 octombrie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost depus de

Ministerul Justiției peste orele de program ale Curții Supreme de Justiție.

Termenul de tragere la răspundere disciplinară prevăzut de art. 211 din Legea

privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, deja expirase, or, presupusele

încălcări au avut loc la 22 octombrie 2012, iar recursul a fost depus la 24 decembrie

2014.

La 10 decembrie 2019, în adresa Ministerului Justiției a fost expediată copia cererii

de revizuire depusă de Postovanu Svetlana, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, însă intimatul nu și-a valorificat drept procedural respectiv.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Totodată, conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169–171.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărârea sau a emis o hotărâre nouă.

5

Se reține că prin decizia din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, s-a

admis recursul depus de Ministerul Justiției.

S-a casat decizia din 20 martie 2014 și hotărârea din 22 octombrie 2013 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii

ca neîntemeiată.

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă de a examina cererea de

revizuire depusă de Postovanu Svetlana împotriva deciziei din 24 decembrie 2014 a

Curții Supreme de Justiție.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că

a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În conformitate cu art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii,

încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

Conform art. 451 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

Potrivit art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de

revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele

se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Se reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a

unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele să fi fost existente

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe

concludente.

Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei

revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi avut posibilitatea de

a le cunoaște.

De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie

fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile.

Nu poate fi reținut argumentul revizuentei Postovanu Svetlana că prima instanță nu

s-a expus asupra argumentelor sale că ședința Colegiului disciplinar al executorilor

6

judecătorești s-a desfășurat cu participarea a 8 membri, fapt ce contravine pct. 5 și pct. 7

din ordinul Ministerul Justiției nr. 75 din 09 martie 2011 cu privire la aprobarea

Regulamentului de activitate al Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești,

respectiv și decizia din 21 martie 2013 a Colegiului disciplinar al executorilor

judecătorești este lovită de nulitate, or, acesta în sensul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă nu poate constitui drept circumstanță nouă care ar permite redeschiderea

procesului.

Cât privește, argumentul Svetlanei Postovanu că recursul împotriva deciziei din 20

martie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost depus de Ministerul Justiției peste orele de

program ale Curții Supreme de Justiție, precum și că termenul de tragere la răspundere

disciplinară prevăzut de art. 211 din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17

iunie 2010, deja expirase, or, presupusele încălcări au avut loc la 22 octombrie 2012, iar

recursul a fost depus la 24 decembrie 2014, se reține următoarele.

După cum s-a constatat în decizia din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de

Justiție, recursul împotriva deciziei din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost

depus de Ministerul Justiției în termenul prevăzut de art. 434 din Codul de procedură

civilă, și anume în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale a instanței de

apel.

S-a stabilit că copia deciziei motivate din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată în adresa părților la proces, inclusiv Ministerului Justiției, la 07 aprilie

2014 (f.d. 84, vol. II) și recepționată de către recurent la 11 aprilie 2014 (f.d. 89, vol. II),

fapt ce rezultă de pe ștampila de intrare a corespondenței a Ministerului Justiției

înregistrată sub nr. 9585, iar recursul a fost depus la Curtea Supremă de Justiție la 10

iunie 2014, înregistrat sub nr. 03-2527 (f.d. 85-89, vol. II).

Termenul de depunere a recursului în conformitate cu art. 111 și art. 434 din Codul

de procedură civilă, a început să curgă la 11 aprilie 2014 și urma să expire la 11 iunie

2014 inclusiv.

Ministerul Justiției a depus recursul la 10 iunie 2014, adică în termenul prevăzut de

lege.

Ține de menționat, că anterior Postovanu Svetlana în cererile de revizuire din 31

martie 2015 și din 04 februarie 2016, a invocat aceleași temeiuri de revizuire a deciziei

din 24 decembrie 2014 a instanței de recurs, în privința cărora Curtea Supremă de Justiție

prin încheierile din 20 mai 2015 și din 02 martie 2016, s-a expus în modul corespunzător

(f.d. 125-133, 176-179, 182-190, 234-237, vol. II).

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de revizuire sunt abuzive și nu

constituie temei pentru revizuirea deciziei din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de

Justiție, deoarece ele nu se încadrează în categoria circumstanțelor fundamentale și

obligatorii care ar justifica revizuirea soluției pronunțate prin decizia respectivă.

Or, în esență argumentele expuse în prezenta cerere de revizuire se referă de fapt la

dezacordul revizuentei Postovanu Svetlana cu soluția pronunțată de către instanța de

recurs.

Se accentuează că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței

7

degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui

litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când

reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța

de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din

28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat

expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și

imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma

Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca

element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele

fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care

înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului

judecat.

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr.

28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că o eventuală admitere a cererii

de revizuire depusă de Postovanu Svetlana în lipsa unor circumstanțe fundamentale și

obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06

martie 2006.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Postovanu Svetlana împotriva

deciziei din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 195, art. 230, art. 257 alin. (1) și (2) și art. 258 alin. (3) din

Codul administrativ și art. 269-270 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

8

lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Postovanu Svetlana

împotriva deciziei din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Postovanu

Svetlana împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ și a deciziei Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești.

Încheierea nu se spune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

9