ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.01.2018

3rh-7/18 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
17.01.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declărarii revizuirii
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3rh-7/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3rh-7/18

prima instanță: Judecătoria Biuiucani mun. Chișinău

Judecător: M. Muruianu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L.Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

Judecători. T. Vieru, N. Craiu, O. Sternioală

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire declarată de executorul judecătoresc Ciobanu

Ruslan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de executorul

judecătoresc Ciobanu Ruslan împotriva Colegiului disciplinar al Executorului

Judecătoresc al Ministerului Justiției,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2016, menținută

prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2017, prin care a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan,

c o n s t a t ă

La 18 aprilie 2016, executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc al

Ministerului Justiției cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin decizia Colegiului

disciplinar al Executorilor Judecătorești al Ministerului Justiției din 18 februarie

2016, a fost sancționat disciplinar cu amendă în mărime de 6 000 lei, pentru

1

săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 21 alin. (2) lit. c), f) și art. 23 a

Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești. Decizia enunțată a

fost emisă ca rezultat al examinării solicitării nr. 181 din 12 noiembrie 2015 depuse

de către debitorul Cojocaru Tudor, iar pretinsele încălcări au constituit declararea

în căutare a debitorului și încasarea mijloacelor bănești din contul acestuia.

Consideră reclamantul că, decizia Colegiului disciplinar al Executorilor

Judecătorești al Ministerului Justiției din 18 februarie 2016 este ilegală și

neîntemeiată.

Susține reclamantul că deține în procedură de executare mai bine de 5 ani,

documentul de executate nr. 2po-470/09 din 15 iunie 2013 privind încasarea din

contul debitorului Cojocaru Tudor în beneficiul creditorului Banca Comercială

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni a sumei în mărime de 12 585,89 lei și

documentul executoriul nr. 2-1346/10 din 04 mai 2010 cu privire la încasarea din

contul debitorului Cojocaru Tudor în beneficiul creditorului Banca Comercială

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni a sumei în mărime de 14 471,47 lei.

Indică reclamantul că conform documentelor executorii Cojocaru Tudor avea

domiciliul pe adresa XXXX, însă ultimul nu locuia la adresa indicată din 2012,

moment în care a fost evacuat împreună cu familia sa din acest imobil, iar imobilul

a fost transmis în posesia creditorului gajist pentru a fi vândut.

Luînd în considerație faptul că locul aflării debitorului Cojocaru Tudor nu era

cunoscut, executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan a depus cerere în instanța de

judecată cu privire la anunțarea în căutare a acestuia, deoarece creditorul Banca

Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni a solicitat executarea

documentului executoriu.

Menționează reclamantul că acțiunile de declarare în căutare a debitorului au

fost efectuate în strictă conformitate cu legea, iar argumentele debitorului Cojocaru

Tudor precum că i-ar fi fost lezate careva drepturi nu au fost confirmate.

Potrivit comunicatului informativ nr. 151102-1041173 din 02 noiembrie 2015

eliberat de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni, la

contul bancar al debitorului soldul indică suma de 3422,79 lei, iar în acest

comunicat lipsește mențiunea privitor la sursa salarială a acestor mijloace.

Astfel, prin ordinul incaso nr. 01 din 09 noiembrie 2015 a fost încasată din

contul bancar al debitorului Cojocaru Tudor suma de 7952,88 lei care a fost virată

în întregime creditorului Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe

Acțiuni, iar în comunicatele informative bancare ulterioare, la fel, lipsește

mențiunea privitor la sursa salarială a acestor mijloace (comunicatele din 28

septembrie 2015, 05 octombrie 2015, 21 decembrie 2015, 02 ianuarie 2016, 15

ianuarie 2016, 26 ianuarie 2016.

2

Susține executorul judecătoresc că debitorul Cojocaru Tudor nu l-a informat

privitor la sursa mijloacelor bănești parvenite la contul sau, nu a prezentat acte ce

confirmă sursa salarială a acestora, fapt ce nu exclude posibilitatea executorului

judecătoresc de a încasa silit prin ordin incaso aceste mijloace bănești, cu atât mai

mult că debitorul nu a respectat obligațiunea sa de a achita lunar câte o mie de lei

și a încetat să efectueze plățile din februarie 2015.

Menționează reclamantul că, Colegiul disciplinar în motivarea deciziei de

sancționare s-a bazat doar pe afirmațiile petiționarului fară ca acestea să fi probate.

Invocă reclamantul că Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc al

Ministerului Justiției a examinat cerințele petiționarului care nu țin de competența

sa, s-a expus asupra legalității actelor de executare, atribuție exclusivă a instanței

de judecată, conform art.72 Cod de Executare.

Solicită reclamantul anularea deciziei Colegiului disciplinar al Executorului

Judecătoresc al Ministerului Justiției din 18 februarie 2016, prin care a fost

sancționat disciplinar cu sancțiune sub formă de amendă în mărime de 6 000 lei,

pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. c), f) și art.

23 a Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 mai 2016 acțiunea

a fost respinsă din lipsă de temei (f.d. 73-80).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2016 a fost respins apelul

declarat de executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 19 mai 2016 (f.d. 115-119).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție 29 martie 2017 s-a declarat

inadmisibil recursul depus de executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan (f.d. 13-138).

La 14 noiembrie 2017, executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan prin intermediul

oficiului poștal a depus cerere de revizuire, iar la 23 noiembrie 2017 a depus cerere

de revizuire suplimentară a deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2016,

solicitând casarea deciziei instanței de apel.

În motivarea cererii sale, revizuentul a invocat că din comunicativul informativ

nr. 151102-1041173 din 2 noiembrie 2015 eliberat de Banca Comercială „Moldova-

Agroindbank” Societate pe Acțiuni s-a constatat că la contul bancar al debitorului

soldul indică suma de 3422, 79 lei, iar în acest comunicativ lipsește mențiunea

privitor la sursa salarială a acestor mijloace.

Susține că ulterior la solicitarea sa, instituția bancară i-a comunicat că contul

reprezintă cont curent a persoanelor fizice pentru operațiuni cu carduri, iar referitor

la destinația exclusivă a contului pentru salariu a indicat faptul că banca nu are

obligațiunea de a monitoriza proveniența banilor înscriși în cont. De asemenea banca

a comunicat că chestiunile legate de proveniența banilor urmează a fi soluționată

direct cu clientul.

3

Indică revizuentul că la 23 august 2017 a primit informația din partea Uniunii

Naționale a Executorilor Judecătorești, potrivit căruia executorul judecătoresc este în

imposibilitate obiectivă să cunoască tipul contului bancar și proveniența mijloacelor

bănești.

Totodată revizuentul relatează că procedurile de executare ridicate la 15

decembrie 2015 au fost restituite la 25 iulie 2017, astfel din această dată a avut

posibilitatea de a efectua interpelări și de a primi actele anexate la cererea de

revizuire.

În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. c) din Codul de

procedură civilă, deși potrivit celor invocate, revizuentul a depus cerere de revizuire

în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă .

La 22 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de

revizuire Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc al Ministerului Justiției,

informându-l despre posibilitatea depunerii referinței. În mod corespunzător, dacă

referința nu este prezentată până la examinarea cauzei, examinarea cererii se decide

în lipsa acesteia (f. d. 157).

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea

s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea

au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul încheierii

contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale

(a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie

2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v.

Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Structura logico – juridic a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă

se fundamentează pe rațiunea că cererea de revizuire se depune în scris, iar

revizuentul executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan este obligat să indice temeiurile

specificate expres și exhaustiv în articolul 449, anexând probele ce le confirmă.

Totodată, alineatul 4 din articolul citat, nu admite depunerea repetată a unei asemenea

cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.

4

În acest sens, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor

condiții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac de

retractare, care pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară.

Luând în considerare cele menționate și în urma studierii cererii de revizuire,

instanța de judecată constată că aceasta a fost depusă de subiectul abilitat cu dreptul

de a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu articolul 447 lit. a) din Codul

de procedură civilă. În același context, executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan a

invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, invocînd în

acest sens că instanța la examinarea cauzei nu a luat în considerație faptul că

executorul judecătoresc este în imposibilitate obiectivă să cunoască tipul contului

bancar și proveniența mijloacelor bănești.

În același timp, succesiunea materialelor cauzei, confirmă că cererea

revizuentului nu a fost depusă repetat.

Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul a îndeplinit condițiile de

formă cerute de articolul 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul cererii

nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de purces la

analiza argumentelor inserate în aceasta.

Din aceste raționamente, instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea

într-un mod echitabil de către o instanță, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1

din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, trebuie interpretat în lumina

Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului

o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. România,

28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca v. Moldova, 22 martie 2005, parag. 24).

Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea

principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005,

par. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, 19 decembrie 2006, par. 104-107 și

112-115; Melnic c. Moldovei, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate c. Moldovei,

13 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan v. Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21,

Brantom International S.R.L. și alții v. Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32).

Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de

revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art.

450 din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova,

5

ibidem, parag. 109, Eugenia și Doina Duca v. Moldova, 3 martie 2009, parag. 41,

Lipcan v. Moldova, ibidem, parag. 17).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează că, în această cauză, revizuentul și-a întemeiat cererea pe articolul

449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, conform articolului 450 lit. b) din Codul de procedură

civilă, cererea de revizuirea se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana

interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu

i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data

rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449 lit. b).

Astfel, revizuentul executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan invocă că,

procedurile de executare ridicate la 15 decembrie 2015 au fost restituite la 25 iulie

2017 și din această dată a avut posibilitatea de a efectua interpelări și de a primi actele

anexate la cererea de revizuire. Totuși, instanța va lua în considerare faptul că

răspunsul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 584 datează cu 18

august 2017, răspunsul și extrasul bancar eliberat de Banca comercială „Moldova

Agroindbank” Societatea pe Acțiuni nr. XXXX datează cu 15 august 2017, iar

răspunsul Asociațiilor Băncilor din Moldova nr. 02-08/236 datează cu 19 septembrie

2017.

În atare situație, instanța de judecată consideră că revizuirea a fost declarată de

executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan la 14 noiembrie 2017, cu respectarea

termenului de 3 luni prevăzut la art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Cu privire la fondul cauzei, instanța notează că, în temeiul art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, procedura judiciară poate fi redeschisă în cazul când au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În subsidiar, Curtea Europeană a precizat că instanțele naționale urmează să

folosească adecvat procedurile de revizuire, având în vedere principiile securității

raporturilor juridice și preeminenței dreptului. Or, în esență, deciziile de a revizui

hotărâri judecătorești irevocabile trebuie să fie în conformitate cu criteriile legale

relevante, iar folosirea necorespunzătoare a unei astfel de proceduri poate fi contrară

Convenției, pe motiv că rezultatul său – „pierderea” unei hotărâri judecătorești – este

același ca și în cazul recursului în anulare (a se vedea Popov v. Moldova (nr. 2), citată

mai sus, parag. 46. „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, ibidem, parag. 100 sau Eugenia

și Doina Duca c. Moldovei, ibidem, parag. 33).

În această ordine de idei, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

6

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu

este justificată doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale

și convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta -

Plus” S.R.L., citată mai sus, parag. 98).

În partea ce ține de circumstanțele noi descoperite, Colegiul reține că,

circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care

nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul

pronunțării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit

irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

La caz, Colegiul observă că revizuentul executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan

a invocat ilegalitatea deciziei Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc al

Ministerului Justiției din 18 februarie 2016, menționînd în acest sens că executorul

judecătoresc în cadrul procedurii de executare este în imposibilitate obiectivă să

cunoască tipul contului bancar și proveniența mijloacelor bănești

La caz, Colegiul consideră că este necesar de a reveni la originea cererii

formulate de executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan la 18 aprilie 2016.

În acest sens, Colegiul reține că conform deciziei Colegiului disciplinar al

Executorului Judecătoresc al Ministerului Justiției din 18 februarie 2016 s-a

constatat că executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan avea în procedura de executare

documentul executoriu din 15 iunie 2009 privind încasarea din contul lui Tudor

Cojocaru în beneficiul Băncii Comerciale „Moldinconbank” Societate pe Acțiuni a

datoriei în sumă de 12 585,89 lei.

Prin încheierea executorului judecătoresc Ciobanu Ruslan din 22 septembrie

2015 a fost aplicat sechestru la conturile bancare ale debitorului Tudor Cojocaru

deținute la Banca Comercială „Moldinconbank” Societate pe Acțiuni.

Prin ordinul nr. 01 din 9 noiembrie 2015, executorul judecătoresc Ciobanu

Ruslan a încasat din contul bancar a lui Tudor Cojocaru și a virat Băncii Comerciale

„Moldinconbank” Societate pe Acțiuni suma de 27 057,36 lei (f.d. 27).

7

Astfel Colegiul disciplinar al Executorului Judecătoresc al Ministerului Justiției

a stabilit că acțiunile executorului judecătoresc Ciobanu Ruslan privind aplicarea

sechestrului și încasarea din contul salarial al debitorului a întregii sume constituie o

abatere disciplinară prevăzută de art. 21 alin. (2) lit. c) și f) din Legea nr. 113 din 17

iunie 2010 privind executorii judecătorești.

Potrivit art. 21 alin. (1), (2) lit. c) și f) din Legea privind executorii judecătorești,

executorul judecătoresc răspunde disciplinar pentru săvîrșirea unei abateri

disciplinare. Constituie abatere disciplinară: săvîrșirea unor fapte care aduc atingere

onoarei, probității profesionale ori bunelor moravuri și încălcarea gravă Codului

deontologic.

În plus conform art. 3 alin. (1), (2), art. 10 alin. (1), art. 13 alin. (1), art. 21 alin.

(1) și alin. (2) din Codul de etică al executorului judecătoresc aprobat prin Hotărârea

Congresului executorilor judecătorești din 18 septembrie 2015, executorul

judecătoresc își va ghida conduita și activitatea profesională de lege, principiile și

normele de etică și profesionale stabilite în prezentul Cod. Executorul judecătoresc

va contribui, prin actele sale, la consolidarea autorității și prestigiului profesiei și,

totodată, se va opune posibilei presiuni de natură să restrângă/limiteze independența

și libertatea exercitării profesiei. Executorul judecătoresc este obligat să

îndeplinească îndatoririle profesionale în conformitate cu legile și actele normative

în vigoare, Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, actele și normele

obligatorii adoptate de către organele de conducere ale Uniunii Naționale a

Executorilor Judecătorești, inclusiv prezentul Cod. Măsurile de executare silită

trebuie să fie exercitate adecvat obiectului documentului executoriu. Nu se admite

exercitarea acțiunilor de executare silită, care urmăresc alt scop sau sunt neconforme

obiectului documentului executoriu. Executorul judecătoresc va trata părțile și

participanții procedurii de executare în mod respectuos, impunând această obligație

și persoanelor care activează în cadrul biroului în calitate de executor judecătoresc

stagiar sau altă calitate. Executorul judecătoresc își va exercita activitatea

profesională, respectând drepturile și demnitatea părților, autoritatea judecătorească

și hotărârile judecătorești.

Astfel instanța de judecată menționează că executorul judecătoresc în cadrul

procedurii de executare este obligat să îndeplinească îndatoririle profesionale în

conformitate cu legile și actele normative în vigoare, Statutul Uniunii Naționale a

Executorilor Judecătorești, actele și normele obligatorii adoptate de către organele de

conducere ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, inclusiv prezentul

Cod, iar măsurile de executare silită trebuie să fie exercitate adecvat obiectului

documentului executoriu.

Revizuentul, în argumentarea prezentei cereri, a făcut referire, în calitate de

documente care nu au putut fi cunoscute sau obținute anterior de către acesta, la

8

răspunsul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 584 din 18 august 2017,

răspunsul și extrasul bancar eliberat de Banca comercială „Moldova Agroindbank”

Societatea pe Acțiuni nr. XXXX din 15 august 2017 și răspunsul Asociațiilor

Băncilor din Moldova nr. 02-08/236 din 19 septembrie 2017.

Pe de o parte executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan a pretins că nu s-a aflat

în posesia acestor probe, iar pe de altă parte a susținut că nu a avut posibilitate de a

solicita aceste acte.

Astfel, instanța de judecată nu pune la dubii primul argument, întrucât este

evident că acesta a avut interesul de a depune înscrisurile menționate, însă, acest

moment nu este unul decisiv, cîtă vreme legislatorul obligă revizuentul, prin prisma

articolului 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, să dovedească că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Cu privire la al doilea argument, completul judiciar observă că nu există nici

un indiciu că răspunsul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 584 din

18 august 2017, răspunsul și extrasul bancar eliberat de Banca Comercială „Moldova

Agroindbank” Societatea pe Acțiuni nr. XXXX din 15 august 2017 și răspunsul

Asociațiilor Băncilor din Moldova nr. 02-08/236 din 19 septembrie 2017 conțineau

informații care nu au putut fi obținute de revizuent mai devreme.

În astfel de circumstanțe, instanța de revizuire notează că potrivit răspunsului

Băncii Comerciale „Moldova Agroindbank” Societatea pe Acțiuni nr. 060-249r/15

din 24 decembrie 2015 expediat în adresa executorului judecătoresc Ciobanu Ruslan,

ultimul a fost informat că întrebările legate de proveniența mijloacelor bănești în

conturile clientului urmează a fi soluționate direct cu debitorul, care are prerogativa

de a desemna contul bancar în calitate de cont destinat salariului, pensiei sau altor

plăți (f.d. 35).

Totodată conform răspunsului Asociațiilor Băncilor din Moldova nr. 02-

08/236 din 19 septembrie 2017 expediat în adresa Uniunii Naționale a Executorilor

Judecătorești și anexat la prezenta cerere de revizuire s-a constatat că informația cu

privire la plățile salariale virate la contul angajatorului o deține doar angajatorul, iar

cadrul legal oferă executorului judecătoresc dreptul să expedieze documentul

executoriu organizației în care activează debitorul, solicitînd efectuarea reținerilor

respective.

Prin urmare nu justifică acțiunile executorului judecătoresc Ciobanu Ruslan

privind aplicarea sechestrului asupra plăților salariale ale lui Tudor Cojocaru, dat

fiind faptul că în comunicativul informativ al Băncii Comerciale „Moldova

Agroindbank” Societatea pe Acțiuni din 2 noiembrie 2015 nu este menționată sursa

salarială. Or executorul judecătoresc are obligația de a verifica sursa mijloacelor

9

bănești sechestrate, acesta fiind investit prin lege nu numai cu drepturi, dar și cu

obligații.

În consecință, executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan în cadrul procedurii de

executare a ignorat normele legale care reglementează modul și ordinea de urmărire

a salariului prevăzut de art. 105, art. 106 și art. 111 din Codul de executare.

În mod corespunzător și având în vedere cele menționate, instanța de

revizuire conchide că nu există nicio dovadă în documentele prezentate de

executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan că a încercat, fără succes, să obțină acele

documente înainte sau pe parcursul examinării cauzei. Totodată, instanța opinează

că înscrisurile, supuse cercetării supra, nu pot fi apreciate ca fapte, circumstanțe

sau documente noi, care nu au fost cunoscute anterior și care nici nu puteau fi

cunoscute anterior de către părțile în proces. Așadar, în viziunea instanței, este cert

că revizuentul era conștient de existența unor asemenea acte și nu avea niciun

impediment legal în prezentarea acestora în fața instanțelor de judecată până la

termenele de examinare a cererii lor. Or, instanța de judecată reține că fiecare probă

se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar,

în conformitate cu art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă, se consideră

inadmisibile probele ce nu au fost prezentate de participanții la proces până la data

stabilită de judecător, cu excepția cazurilor prevăzute la art.204 și art.372 alin.(1).

Deci aceștia nu au prezentat excepții de la regula generală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, analizând toate materialele prezentate de revizuent, nu găsește niciun motiv

de a deroga de la constatările Curții Europene, în jurisprudența consecventă a

acesteia, pe cazuri similare, cum ar fi, Popov v. Moldova (nr.2), ibidem, parag. 50 -

51; „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 105-107; Eugenia și Doina Duca

v. Moldova, ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L. v. Moldova, 13 decembrie

2016, parag. 12 -14.

Din aceste raționamente, cererea de revizuire conține caracteristicile „unui apel

camuflat” al cărui scop a fost să obțină o nouă examinare a cauzei decât o procedură

de revizuire, așa cum se prevede în articolele 449 - 453 ale Codului de procedură

civilă. Suplimentar, principiul enunțat mai sus exclude posibilitatea ca părțile, având

scopul de a redeschide noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă și de a

obține o reanalizare a cauzei, respectiv o nouă hotărâre în privința sa, să transforme

reexaminarea cauzei într-un control judiciar deghizat.

În consecință, instanța apreciază că înscrisurile și argumentele susținute de

revizuent nu întrunesc nicio condiție prevăzută de articolul 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de

revizuire.

10

În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că

revizuirea depusă de executorul judecătoresc Ciobanu Ruslan urmează a fi declarată

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269 - 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea de revizuire declarată de executorul judecătoresc Ciobanu

Ruslan împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2016, menținută

prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de executorul

judecătoresc Ciobanu Ruslan împotriva Colegiului disciplinar al Executorului

Judecătoresc al Ministerului Justiției ca fiind inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-03-29
0,97
3ra-375/17 — contestarea actului administrativ.
dosarul nr. 3ra-375/17 prima instanţă: M. Muruianu instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova, ÎNCHEIERE 29 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în comp
CSJ 2018-10-17
0,96
3ra-1264/18 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-1264/18 prima instanţă: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău (Jud: R. Pascari) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (Jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru) ÎNCHEIERE 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comer
CSJ 2017-10-04
0,96
3ra-646/17 — contestarea actului administrativ
Prima instanţă, Jud. Buiucani mun. Chişinău: R. Pascari dosarul nr. 3ra-646/17 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chișinău: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru D E C I Z I E 04 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contenci
CSJ 2018-06-27
0,95
3rh-51/18 — contestarea actului administrativ
dosarul nr. 3rh-51/18 prima instanţă: Judecătoria Buiucani (Jud: E. Cojocari) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (Jud: N. Vascan, E. Fistican, V. Efros) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (Jud: T. Vieru, M. Ghervas, M. Pi
CSJ 2017-01-11
0,95
3ra-17/17 — anularea actului administrativ
Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-17/17 Judecător: V. Muntean Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Cernat, A. Nogai, V. Braşoveanu Î N C H E I E R E 11 ianuarie 2017 mun. Chişinău Colegiu
Sursă