3rh-51/18 — contestarea actului administrativ

3rh-51/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3rh-51/18

prima instanță: Judecătoria Buiucani (Jud: E. Cojocari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: N. Vascan, E. Fistican, V. Efros)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Jud: T. Vieru, M. Ghervas, M. Pitic)

Î N C H E I E R E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire declarată de executorul judecătoresc George

Boțan și avocatul său Victor Brînză,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de executorul

judecătoresc George Boțan împotriva Colegiului disciplinar al Executorului

Judecătoresc de pe lîngă Ministerul Justiției cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 27 decembrie 2017, prin ca

fost declarat inadmisibil recursul depus de executorul judecătoresc George Boțan

prin intermediul avocatului său Victor Brînză împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 25 ianuarie 2017,

c o n s t a t ă :

La 6 iulie 2016, executorul judecătoresc George Boțan a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc

de pe lîngă Ministerul Justiției cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 31 martie 2016, Colegiul

disciplinar al Executorului Judecătoresc de pe lîngă Ministerul Justiției în rezultatul

examinării plângerilor depuse de Valentina Fortună și Mircea Fortună a decis de a

constata că faptele executorului judecătoresc George Boțan constituie abatere

disciplinară prevăzută de art. 21 alin. (2) lit. f) din Legea privind executorii

judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010 și de a aplica executorului judecătoresc Boțan

George sancțiunea disciplinară sub formă de amendă în mărime de 4000 lei.

Astfel, potrivit deciziei Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc de

pe lîngă Ministerul Justiției, ca temei faptic de aplicare a sancțiunii disciplinare față

de executorul judecătoresc Boțan George a servit emiterea la 10 martie 2015 a

încheierii nr. 065- 287/12, prin care a fost dispusă încasarea din contul Valentinei

Fortună și Mircea Fortună a sumei de 2 916,98 lei, ca onorariu executorului

judecătoresc.

1

Consideră executorul judecătoresc George Boțan că decizia de constatare a

abaterii disciplinare și aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de amendă este

neîntemeiată, contrară prevederilor legale și pasibilă anulării.

Reclamantul a relatat că Colegiul disciplinar al Executorului Judecătoresc de

pe lîngă Ministerul Justiției și-a depășit competența acordată prin lege și

regulamentul de activitate și a examinat o solicitare ce ține de competența instanței

ce judecată și altor organe sau instituții.

În susținerea celor enunțate, reclamantul a invocat pct. 35 din Regulamentul

de activitate al Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc de pe lîngă

Ministerul Justiției potrivit căruia, Colegiul nu va examina solicitările care țin de

competența instanței de judecată, de competența altor organe și instituții sau care nu

întrunesc prevederile art. 21 din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii

judecătorești.

Concomitent, art. 21 alin. (1) din Legea privind executorii judecătorești indică

că, executorul judecătoresc poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea

obligațiilor sale profesionale.

La caz, executorul judecătoresc George Boțan a menționat că în cadrul

examinării procedurii disciplinare Colegiul, neîntemeiat își atribuie funcțiile

instanței de judecată de a constata încălcări ale legislației.

Potrivit art. 161 alin. (1) și (2) din Codul de executare, actele de executare

întocmite de executorul judecătoresc pot fi contestate de către părți și de alți

participanți la procesul de executare, precum și de terții care consideră că prin actele

de executare le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege. Cererea privind

contestarea actelor de executare se înaintează în instanța de judecată în a cărei rază

teritorială se află biroul executorului judecătoresc sau, în cazul municipiului

Chișinău, în instanța de judecată în a cărei circumscripție camera teritorială a

executorilor judecătorești a stabilit competența teritorială a executorului

judecătoresc.

Reclamantul a accentuat că anularea unui act al executorului judecătoresc nu

duce inevitabil la sancționarea lui disciplinară, iar abaterile disciplinare pe care le

indică Colegiul ca fiind constatate nu sunt confirmate.

Totodată reclamantul a indicat că la emiterea deciziei, Colegiul disciplinar al

Executorului Judecătoresc de pe lîngă Ministerul Justiției a făcut referire la art. 21

alin. (2) lit. f) din Legea privind executorii judecătorești, care prevede încălcarea

Codului Deontologic, neîndeplinirea în conformitate cu prevederile legale, corect și

în timp util a atribuțiilor profesionale.

Consideră reclamantul că, Colegiul disciplinar al Executorului Judecătoresc de

pe lîngă Ministerul Justiției își asumă abuziv funcția de constatare a unor fapte

juridice, atribuție proprie în cazul de față doar a instanței de judecată.

Reclamantul a indicat că din decizia Colegiului disciplinar al Executorului

Judecătoresc de pe lîngă Ministerul Justiției nu sunt clare care sunt faptele sale, ce

aduc atingere onoarei, demnității profesionale ori bunelor moravuri.

De asemenea reclamantul a menționat, că nu există o hotărâre irevocabilă a

instanței de judecată sau a altui organ abilitat din care să rezulte că dînsul a încălcat

legea.

2

Conform 24 alin. (5) din Legea privind executorii judecătorești, sancțiunea

disciplinară poate fi aplicată cel târziu la 6 luni de la data constatării abaterii

disciplinare și cel târziu la un an de la data comiterii ei.

Astfel, reclamantul a subliniat că Colegiul disciplinar al Executorului

Judecătoresc de pe lîngă Ministerul Justiției i-a aplicat sancțiune disciplinară după

expirarea termenului de 1 an de la comiterea faptelor.

Solicită executorul judecătoresc George Boțan anularea ca fiind ilegală a

deciziei Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc de pe lîngă Ministerul

Justiției din 31 martie 2016 privind constatarea abaterilor disciplinare în activitatea

executorului judecătoresc George Boțan și aplicarea sancțiunii disciplinare sub

formă de amendă în mărime de 4000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 septembrie 2016,

s-a admis acțiunea, s-a anulat decizia Colegiului disciplinar al Executorului

Judecătoresc de pe lîngă Ministerul Justiției din 31 martie 2016 cu privire la

constatarea abaterii disciplinare și sancționarea disciplinară a executorului

judecătoresc George Boțan, prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub

formă de amendă în mărime de 4000 lei (f.d. 66, 68-73).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017, s-a admis apelul

declarat de către Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 16 septembrie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea s-a

respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 105-112).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție 27 decembrie 2017, s-a declarat

inadmisibil recursul depus de executorul judecătoresc George Boțan prin

intermediul avocatului său Victor Brînză (f.d. 147-154).

La 29 martie 2018, executorul judecătoresc George Boțan și avocatul său

Victor Brînză au depus cerere de revizuire, solicitând admiterea cererei de revizuire,

casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 27 decembrie 2017, rejudecarea

cauzei în ordine de recurs, casarea deciziei din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel

Chișinău cu menținerea hotărârii din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani.

În motivarea cererii sale, revizuentul a invocat că în urma studierii încheierii

din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a constatat că instanța supremă

a stabilit incorect faptul că George Boțan a avut posibilitate de a fi audiat de o

instanță de fond și de o instanță de apel, care au fost competente de a examina toate

chestiunile de fapt și de drept a litigiului, deoarece în perioada 20 septembrie 2016-

9 martie 2017, George Boțan a fost privat de libertate, aflându-se în arest.

În acest sens, revizuenții au specificat că examinarea cauzei în ordine de apel

în ședințele din 14 decembrie 2016 și din 25 ianuarie 2017, s-au petrecut fără citarea

legală și participarea nemijlocită a lui George Boțan.

În susținerea celor invocate, revizuentul a anexat încheierea din 9 martie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care s-a admis demersul procurorului

și s-a înlocuit arestul la domiciliul cu măsura preventivă liberarea provizorie sub

control judiciar.

În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă .

3

La 29 mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de revizuire

Colegiului disciplinar al Executorului Judecătoresc de pe lângă Ministerul Justiției,

informându-l despre posibilitatea depunerii referinței. În mod corespunzător, dacă

referința nu este prezentată până la examinarea cauzei, examinarea cererii se decide

în lipsa acesteia (f. d. 178).

Pînă la examinarea cauzei, Colegiul disciplinar al Executorului Judecătoresc

de pe lângă Ministerul Justiției nu a depus referință la cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea

s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea

au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul încheierii

contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale

(a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie

2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v.

Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

este inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Structura logico – juridic a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură

civilă se fundamentează pe rațiunea că cererea de revizuire se depune în scris, iar

revizuentul este obligată să indice temeiurile specificate expres și exhaustiv în

articolul 449, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul

citat, nu admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe

aceleași temeiuri.

În acest sens, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor

condiții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac

de retractare, care pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară.

Luând în considerare cele menționate și în urma studierii cererii de revizuire,

instanța de judecată constată că aceasta a fost depusă de subiectul abilitat cu dreptul

de a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu articolul 447 lit. a) din

Codul de procedură civilă. În același context, executorul judecătoresc George Boțan

și avocatul său Victor Brînză au invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă, invocînd în acest sens că prin încheierea Curții Supreme de

Justiție 27 decembrie 2017 a fost stabilit incorect faptul că George Boțan a avut

posibilitate de a fi audiat de o instanță de fond și de o instanță de apel, care au fost

competente de a examina toate chestiunile de fapt și de drept a litigiului, deoarece

în perioada 20 septembrie 2016-9 martie 2017, George Boțan a fost privat de

libertate, aflându-se în arest.

În același timp, succesiunea materialelor cauzei, confirmă că cererea

revizuenților nu a fost depusă repetat.

4

Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuenții au îndeplinit condițiile

de formă cerute de articolul 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul

cererii nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de

purces la analiza argumentelor inserate în aceasta.

Din aceste raționamente, instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea

într-un mod echitabil de către o instanță, așa cum este garantat de articolul 6 parag.

1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, trebuie interpretat în lumina

Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului

o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea

Brumărescu v. România, 28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca v. Moldova, 22 martie

2005, parag. 24).

Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea

principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005,

par. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, 19 decembrie 2006, par. 104-107 și

112-115; Melnic c. Moldovei, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate c. Moldovei,

13 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan v. Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21,

Brantom International S.R.L. și alții v. Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32).

Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de

revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art.

450 din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova,

ibidem, parag. 109, Eugenia și Doina Duca v. Moldova, 3 martie 2009, parag. 41,

Lipcan v. Moldova, ibidem, parag. 17).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, în această cauză, revizuenții și-au întemeiat

cererea pe articolul 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, conform articolului 450 lit. b) Cod de procedură civilă,

cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată

a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost

și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii

irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449 lit. b).

Cu referire la prevederile normei enunțate, Colegiul ține să menționeze că

termenul de depunere a cererii de revizuire reprezintă intervalul de timp înăuntrul

căruia poate fi exercitată calea de atac a revizuirii. Termenul dat este unul legal și

imperativ.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de revizuire relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv pînă la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii, revizuirea căreia se atacă.

Analizând cererea de revizuire prin prisma prevederilor legale menționate,

Colegiul concluzionează că de către revizuenții nu au fost respectat termenul de

depunere a cererii de revizuire.

5

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține că executorul judecătoresc

George Boțan și avocatul său Victor Brînză au invocat ca temei de revizuire

încheierea din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, exprimându-și

dezacordul cu conținut acesteia.

Cu referire la acest fapt, instanța menționează că încheierea Curții Supreme de

Justiție a cărei revizuire se solicită a fost emisă și plasată pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție la 27 decembrie 2017.

În acest sens, se constată că, cererea de revizuire înaintată la 29 martie 2018,

este depusă cu depășirea termenului prevăzut de lege de depunere a cererii de

revizuire. Or, prevederile art. 450 Cod de procedură civilă, condiționează

posibilitatea depunerii cererii de revizuire în baza temeiului prevăzut la litera b), de

3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau

faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior,

dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau

deciziei.

Prin urmare, depunând cererea de recurs, revizuenții au cunoscut despre

examinarea cauzei și respectiv au beneficiat de posibilitatea reală să se folosească

cu bună credință de drepturile sale procedurale. Or, în conformitate cu art. 56 alin.

(3) CPC, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală

civilă.

La caz, Colegiul observă că executorul judecătoresc George Boțan și avocatul

său Victor Brînză au depus cerere de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție

27 decembrie 2017, întrucât consideră că a fost stabilit incorect faptul că George

Boțan a avut posibilitate de a fi audiat de o instanță de fond și de o instanță de apel,

deoarece în perioada 20 septembrie 2016 - 9 martie 2017, ultimul a fost privat de

libertate, aflându-se în arest.

În astfel de circumstanțe, instanța menționează că din conținut încheierii din 27

decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, rezultă că George Boțan prin

intermediul avocatului său Victor Brînză a avut posibilitate de a-și formula,

argumenta și dovedi poziția în proces, atît în cadrul instanței de fond, cît și în instanța

de apel care au fost competente de a examina toate chestiunile de fapt și de drept a

litigiului.

Totodată, instanța de judecată consideră irelevant argumentul revizuenților că

examinarea cauzei în ordine de apel în ședința din 14 decembrie 2016 și din 25

ianuarie 2017, s-au petrecut fără citarea legală și participarea nemijlocită a lui

George Boțan.

Astfel, potrivit materialelor cauzei și proceselor-verbale ale ședințelor de

judecată, se confirmă faptul că George Boțan pe tot parcursul examinării cauzei a

fost reprezentat de avocatul Victor Brînză în baza mandatului nr. 0957074 din 5 iulie

2016 (f.d. 3), care, conform art. 1 din Legea cu privire la avocatură, este persoana

abilitată și calificată, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice

dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în

materie juridică clienții lui.

6

La caz au relevanță și prevederile art. 75 alin. (1) din Codul de Procedură Civilă,

care prevede că în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal,

prin avocat sau avocat stagiar.

Suplimentar, instanța reține că cele invocate în susținerea cererii de revizuire se

referă la dezacordul cu soluția pronunțată și nu relevă asupra încălcărilor stabilite de

Curtea de Apel Chișinău la examinarea cererii de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând toate materialele prezentate de revizuenți, nu găsește niciun

motiv de a deroga de la constatările Curții Europene, în jurisprudența consecventă a

acesteia, pe cazuri similare, cum ar fi, Popov v. Moldova (nr.2), ibidem, parag. 50 -

51; „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 105-107; Eugenia și Doina

Duca v. Moldova, ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L. v. Moldova, 13

decembrie 2016, parag. 12 -14.

În consecință, instanța apreciază că înscrisurile și argumentele susținute de

revizuenți nu întrunesc nicio condiție prevăzută de articolul 449 lit. b) Cod de

procedură civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea

de revizuire.

În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide

că revizuirea depusă de executorul judecătoresc George Boțan și avocatul său Victor

Brînză urmează a fi declarată inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea de revizuire declarată de executorul judecătoresc George

Boțan și avocatul său Victor Brînză împotriva încheierii din 27 decembrie 2017 a

Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de executorul judecătoresc George Boțan împotriva Colegiului disciplinar al

Executorului Judecătoresc de pe lîngă Ministerul Justiției cu privire la contestarea

actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Mariana Pitic

7