3rh-49/18 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
3rh-49/18 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 3rh-49/18
Î N C H E I E R E
18 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul: Tatiana Vieru
Judecătorii: Svetlana Filincova
Nicolae Craiu
examinând cererea de revizuire declarată de Boțan George, reprezentat de
avocatul Brânză Victor,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Boțan George
împotriva Colegiului Disciplinar al Executorilor Judecătorești de pe lângă Ministerul
Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Colegiului Disciplinar
al Executorilor Judecătorești din 23 iulie 2015,
împotriva încheierii din 8 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care
recursul declarat de Boțan George, reprezentat de avocatul Brânza Victor s-a
considerat inadmisibil,
c o n s t a t ă:
La 18 noiembrie 2015, Boțan George a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Colegiului Disciplinar al Executorilor Judecătorești de pe lângă Ministerul
Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Colegiului Disciplinar
al Executorilor Judecătorești din 23 iulie 2015.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Colegiului Disciplinar al
Executorilor Judecătorești de pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova din
23 iulie 2015, s-a constatat că faptele executorului judecătoresc Boțan George
constituie abatere disciplinară prevăzută de art.21 alin.2) lit. g) din Legea privind
executorii judecătorești, iar drept consecință s-a dispus aplicarea în privința sa a
sancțiunii disciplinare sub formă de amendă în mărime de 6000 lei.
A indicat că, potrivit conținutului deciziei contestate, drept temei pentru
sancționare, constituie neconformarea solicitărilor Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești cu privire la prezentarea informației. Decizia respectivă a fost
recepționată la 19 octombrie 2015.
A considerat că, decizia contestată este ilegală, reieșind din următoarele
considerente.
Colegiul Disciplinar al Executorilor Judecătorești de pe lângă Ministerul Justiției
al Republicii Moldova a neglijat principiile stabilite în art.36 din Regulamentul de
activitate a Colegiului disciplinar, printre altele fiind încălcată prezumția nevinovăției
și cerințele de proporționalitate și celeritate a procedurii.
1
A susținut că, Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești dispune
de competență și dreptul de a solicita de la executorii judecătorești informații
confidențiale din procedurile de executare din gestiunea acestora, iar pârâtul a
interpretat eronat legea în acest sens.
A relatat că, Colegiul Disciplinar al Executorilor Judecătorești nu a indicat care
anume din acțiunile executorului judecătoresc Boțan George au fost calificate drept
nerespectarea hotărârilor organelor Profesionale.
A specificat că, constatarea Colegiului privind omisiunile sistematice în oferirea
informațiilor relevante examinării petițiilor adresate UNEJ, cât și lipsa unor
răspunsuri ale executorului Boțan George prin care să comunice refuzul său în scris
motivat în oferirea unor astfel de informații nu este motivată și probată prin fapte sau
înscrisuri, iar acest aspect pune la îndoială rezonabilă obiectivitatea Colegiului în
acest caz.
Relevă că, Colegiul eronat a atribuit la categoria organelor profesionale ale
executorilor judecătorești Consiliul UNEJ. Unicul organ profesional al executorilor
judecătorești este Congresul Uniunii Naționale al Executorilor Judecătorești, iar
Boțan George nu este acuzat de nerespectarea hotărârii Congresului.
Concomitent, Colegiul nu s-a expus asupra momentului și subiectului de
constatare a abaterii disciplinare, or nu este clar cine constată abaterea disciplinară
Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sau Colegiul Disciplinar al
Executorilor Judecătorești. Reieșind din prevederile art.23 alin. (8) din Legea privind
executorii judecătorești, a specificat că, decizia Colegiului nu conține o constatare a
unei abateri și nu motivează existența acesteia, iar acest aspect permite declararea
deciziei contestate drept una ilegală și pasibilă anulării, fapt ce l-a determinat să se
adreseze în judecată cu cererea respectivă.
A solicitat Boțan George, anularea deciziei Colegiului Disciplinar al
Executorilor Judecătorești din 23 iulie 2015 privind constatarea abaterii disciplinare
și aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de amendă în mărime de 6 000 lei.
Prin hotărârea din 18 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, s-a
admis acțiunea înaintată de Boțan George, s-a dispus anularea deciziei Colegiului
Disciplinar al Executorilor Judecătorești de pe lângă Ministerul Justiției al Republicii
Moldova din 23 iulie 2015 privind constatarea abaterii disciplinare și aplicarea
sancțiunii disciplinare sub formă de amendă în mărime de 6 000 lei.
Prin decizia din 26 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat
de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a casat hotărârea din 18 martie 2016
a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea
de chemare în judecată depusă de Boțan George împotriva Colegiului Disciplinar al
executorilor judecătorești, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 8 februarie 2017, s-a considerat inadmisibil recursul declarat
de Boțan George, reprezentat de avocatul Brânză Victor.
La data de 23 aprilie 2018, Boțan George, reprezentat de avocatul Brânză Victor
a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 8 februarie 2017 a Curții Supreme
de Justiție.
În motivarea cererii de revizuire s-a invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul
de procedură civilă. A indicat că, la data pronunțării deciziei din 26 iulie 2016 a Curții
de Apel Chișinău, deja existau hotărâri și decizii pe cazuri similare prin care
2
pretențiile Consiliului UNEJ au fost respinse, iar soluția adoptată creează o practică
viciată și neuniformă.
A menționat că, instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile art. 21
alin. (2) lit. f) și g) din Legea privind executorii judecătorești, iar soluția emisă
contravine practicii și circumstanțelor cauzei, fiind abuzivă. Totodată au fost apreciate
arbitrar probele prezentate.
Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată
și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.
Înaintând cererea de revizuire Boțan George, reprezentat de avocatul Brânză
Victor, a invocat drept temei prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă
și a anexat: copia încheierii din 9 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani; copia deciziei nr. 3a-536/16 din 21 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău
și încheierea nr. 3ra-1307/16 din 5 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.
În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de
revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod
obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în
cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei
care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a
întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul
judecării anterioare a cauzei.
Din norma de drept citată se deduce că circumstanțele invocate de revizuent
trebuiau să existe la momentul adoptării hotărârii și că nu au putut fi prezentate din
motive neimputabile participantului la proces.
Conform art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a
cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o
reglementează sunt de strictă interpretare, încât exercitarea ei nu poate avea loc decât
în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură
civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire
trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice
fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt
determinate pentru judecarea justă a cauzei.
La caz, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție reține că, argumentele invocate în cererea de revizuire de către Boțan
George, sunt similare celor invocate în cererea de recurs depusă la data de 7 octombrie
2016, iar alte motive nefiind indicate.
Totodată, nu poate fi reținut argumentul revizuentului Boțan George precum că,
în privința sa, prin încheierea din 9 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, s-a înlocuit arestul la domiciliu și s-a aplicat măsura preventivă de a nu
părăsi teritoriul Republicii Moldova, motiv din care a fost în imposibilitate de a
prezenta copiile actelor judecătorești emise în cauze similare.
Or, copiile actelor judecătorești anexate la cererea de revizuire, încheierea nr.
3ra-1307/16 din 5 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție prin care s-a declarat
3
ca inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva deciziei din 21 aprilie
2016 a Curții de Apel Chișinău, emise în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de George Boțan împotriva Colegiului Disciplinar de pe lângă
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu pot fi considerate ca circumstanță sau
faptă esențială a pricinii, care ar putea servi drept temei pentru admiterea cererii de
revizuire.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție constată că, motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se referă la
dezacordul cu soluția pronunțată de către instanțele judecătorești pe parcursul
examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 din Codul de
procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri
judecătorești rămase irevocabile. Boțan George în argumentarea cererii nu a invocat
careva circumstanțe sau probe care ar putea fi raportate la temeiurile stabilite de
norma procedurală sus citată.
Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din
aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității
raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești
dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție
(cazul Brumărescu contra României). Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de
mai multe ori a fost afirmată de către jurisprudența CEDO. Curtea a reiterat că, dreptul
la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, presupune respectarea principiului
preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului
este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele
judecătorești dau o aprecierea finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi
pusă în discuție (cauza Brumărescu vs România).
Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în
împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității
raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș. a), prin
urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
În urma celor reținute supra, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire
prevăzută de art. 449-453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării
lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă
cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale.
Cu referire la jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, Colegiul
reiterează că, securitatea raporturilor juridice presupune respectul față de principiul
res judicata, care impune exigența ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite
revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o
reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Astfel, competența instanțelor naționale
de a revizui o hotărâre judecătorească irevocabilă trebuie exercitată pentru a corecta
omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare; revizuirea neputând fi
considerată drept un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu
privire la aceeași chestiune nefiind un temei pentru soluționarea repetată a pricinii.
(raționamente aplicate de CEDO în cauzele Oferta Plus vs. Moldova, Dacia vs.
Moldova).
4
Din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea
respingerii cererii de revizuire depusă de Boțan George, reprezentat de avocatul
Brânză Victor, ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Boțan George,
reprezentat de avocatul Brânză Victor, împotriva încheierii din 8 februarie 2017 a
Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă
de Boțan George împotriva Colegiului Disciplinar al Executorilor Judecătorești de pe
lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei
Colegiului Disciplinar al Executorilor Judecătorești din 23 iulie 2015.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul: Tatiana Vieru
Judecătorii: Svetlana Filincova
Nicolae Craiu
5