2ra-1672/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă V. Lupu dosarul nr.2ra-1672/14 instanţa de apel Iu. Grosu A. Corcenco D. Corolevschi DECIZIE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Maria Ghervas, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Tatiana Ţapuşel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Ţapuşel împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Joctotal Prim” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Tatiana Ţapuşel şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 02 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 26 octombrie 2012, Tatiana Ţapuşel a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Joctotal Prim” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta Tatiana Ţapuşel a indicat că la 13 august 2009 prin ordinul nr. 218 a fost angajată de către pîrît în calitate de manager- operator al sălii de jocuri situată în or. Ungheni, str. Bemardazzi nr. 12 apartamentul nr. 23. Angajarea a avut loc în baza contractului individual de muncă nr. 130 din 13 august 2009 conform căruia urma să presteze un regim de muncă de 12 ore cu repaus de odihnă de 48 ore, în realitate a activat 24 ore cu repaus de 48 ore de odihnă. Conform pct. 13 al contractului individual de muncă urma să activeze în regim de zi de muncă nenormată cu activitatea în timpul de noapte şi transferul de la obiect la altul. Conform pct. 18 al contractului pîrîtul urma să-i achite un salariu în sumă de 805 lei lunar.

Fără a înainta anumite pretenţii de către administratorul filialei Ungheni la data adresării în instanţă. Mai mult ca atît la multiplele sale adresări către pîrît pentru achitarea salariului a primit refuz neîntemeiat, ba mai mult i s-a propus să depună cererea de eliberare din serviciu din proprie iniţiativă. La 21 iunie 2010 a depus o cerere în adresa Procuraturii Ungheni şi la 22 iunie 2010 prin scrisoarea nr. 338/N10/2277 i s-a recomandat să se adreseze în instanţa de judecată în ordine civilă, în perioada activităţii a fost supusă de multiple ori la 1 ameninţări de concediere, amenzi nejustificate, insulte sistematice, adresări necenzurate în adresa personalului filialei de către administratorul filialei.

La 21 iunie 2010 s-a adresat inspecţiei muncii care la 15 iulie 2010 prin răspunsul nr. T-1156/10 a anunţat-o că prin ordinul nr. 49/07 din 13 august 2009 a fost angajată în funcţie, iar prin ordinul nr. 461 din 16 iunie 2010 ea a fost suspendată din funcţie, fiind intentată o anchetă de serviciu. De unde a luat Inspecţia Muncii ordinul de angajare al ei nr. 47/07 şi cui îi aparţine acest ordin ea nu are la cunoştinţă, ordinul de angajare al ei este nr. 130 din 13 august 2009, astfel consideră că ordinul ei de angajare în funcţie nu este suspendat, adică este în vigoare pînă în prezent. Conform deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2012 cu trimitere la art. 332 alin. (1) şi (2) la 11 august 2012 a înaintat o cerere privind repararea prejudiciului material şi moral la care la 21 august 2012 a primit un răspuns despre respingerea cererii şi prezentarea la sediul pârâtului pentru a primi salariul şi carnetul de muncă.

La 10 septembrie 2012 s-a prezentat la sediul pârâtului unde i s-a prezentat dosarul personal în care se afla doar contractul individual de muncă şi carnetul de muncă cu menţiunea necunoscută despre o dată anterioară, sensul acestei menţiuni nu l-a înţeles. La întrebarea ei daca a fost concediată sau suspendată nu a primit un răspuns clar, materialele anchetei de serviciu lipseau, iar despre salariu menţionează că reprezentantul pârâtului îi spunea că nu găseşte cheile de la safeu şi i-a spus să scrie o cerere că a primit deja salariul şi îl va primi mai târziu. Deci a fot chemată de formă, fără nici un rezultat, şi fără salariu, şi fără carnetul de muncă. Consideră că de către pîrît au fost admise un şir de încălcări a legislaţiei muncii, dat fiind faptul că fiind lipsită de dreptul la muncă şi respectiv dreptul la remunerare, dereglări a sănătăţii în legătură cu situaţia creată, suferinţe psihice, consideră că are dreptul la repararea prejudiciului moral.

Prin urmare, cere Tatiana Ţapuşel încasarea de la SRL „Joctotal Prim” a salariul în mărime de 32785 lei şi 20000 lei în vederea reparării prejudiciului moral. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 02 octombrie 2013 acţiunea Tatianei Ţapuşel a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost încasat de la Tatiana Ţapuşel în beneficiul SRL „Joctotal Prim” cheltuielile de judecată în sumă de 1590,65 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014 apelul declarat de către Tatiana Ţapuşel a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 19 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, Tatiana Ţapuşel a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii.

Recurenta Tatiana Ţapuşel, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece instanţele au aplicat eronat normele de drept material. Indică că instanţa de apel nu a ţinut cont că de la pronunţarea hotărîrii primei instanţe din 24 noiembrie 2011 au trecut 15 luni şi au avut loc 9 şedinţe la care reprezentantul pîrîtului nu s-a prezentat, nu a prezentat nici o probă şi nici nu s-a prezentat la şedinţa Curţii de Apel Bălţi, doar din 17 şedinţe de judecată intimatul s-a prezentat la 5 din ele. 2 Menţionează că pârâtul a menţionat despre salariul în sumă de 855 lei pe cînd ea primea 805 lei. La şedinţa din 16 mai 2013 reprezentantul pârâtului i-a propus să facă cunoştinţă cu carnetul de muncă şi atunci a văzut pentru prima dată ordinul de concediere şi toate documentele din dosarul în cauză.

De asemenea, instanţele de judecată nu au ţinut cont de faptul că prin acţiunile pârâtului i s-au cauzat suferinţe fizice şi psihice enorme. Prin referinţa depusă de SRL „Joctotal Prim” la 13 mai 2014 s-a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art. 434 al.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau deciziei integrale. Prin prisma dispoziţiei citate, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termenul prevăzut de lege, adică la 09 martie 2014, recepţionînd decizia contestată la 03 februarie 2014. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 16 iulie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe în partea încasării cheltuielilor de judecată cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri de respingere acestei cereri, în rest decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe urmează a fi menţinute din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Pe parcursul examinării pricinii sa stabilit că în baza notei de serviciu din 14 iunie 2010 şi ordinului nr. 461 din 16 iunie 2010, contractul individual de muncă încheiat cu Tatiana Ţapuşel a fost suspendat pe durata anchetei de serviciu, conform art. 75 alin. (4), art. 78 alin. (2) lit. a) Codul muncii. Tot actele pricinii şi anume prin depoziţiile martorilor Olga Popa şi Zanoaga Ruslan se confirmă faptul că Tatiana Ţapuşel a făcut cunoştinţă cu acest ordin, dar a refuzat să semneze. Faptul, că reclamanta a ştiut despre situaţia creată după notă de serviciu din 14 iunie 2010 şi emiterea ordinului nr. 461 din 16 iunie 2010 se mai confirmă şi prin cererile depuse de către dînsa la Inspecţia Muncii din 21 iunie 2010 şi 22 iunie 2010 şi la Procuratura or.

Ungheni din 21 iunie 2010. În baza acestor cereri au fost efectuate verificări şi expediate în adresa reclamantei – recurente răspunsuri: din Procuratura or. Ungheni nr. 338/2277 din 22 iunie 2010 (f.d. 12) şi de la Inspecţia Muncii nr. T-l 156/10 din 15 iulie 2010 (f.d. 12), în aceste răspunsuri se confirmă, faptul refuzului Tatianei Ţapuşel de a semna careva documente. La 13 iulie 2010 a fost întocmit raportul comisiei în cadrul anchetei de serviciu şi la 14 iulie 2010 Tatiana Ţapuşel a fost concediată din funcţie conform 3 art. 86 alin. (1) lit. (k) Codul muncii şi contractul individual de muncă a fost reziliat. Prin probele anexate la materialele dosarului se constată că la 26 iulie 2010 (f.d.

60), în adresa recurentei a fost expediată scrisoarea cu propunerea de a se apropia la oficiul intimatului SRL „Joctotal-Prim” pentru a face cunoştinţă cu ordinul de concediere şi materialele anchetei. S-a constatat că recurenta s-a apropiat la oficiul intimatului la 10 septembrie 2012, însă dînsa a refuzat primirea salariului şi carnetului de muncă, fapt confirmat prin procesul-verbal din 10 septembrie 2012 (f.d. 57) şi depoziţiile martorului Arma Radaev. Totodată s-a mai stabilit că suma salariului restant a Tatianei Ţapuşel este de 770,49 lei pentru luna mai 2010 şi 318,26 lei pentru luna iunie 2010, în total 1088.75 lei, iar în cadrul examinării pricinii în instanţa de judecată aceasta a refuzat să primească restul salariului şi originalul carnetului de muncă.

Mai mult ca atît, recurenta nu a contestat nici rezultatele anchetei de serviciu şi nici ordinul de concediere. Instanţa de recurs reţine că obligaţia de reparare atît a prejudiciului material, cît şi a celui moral, cauzat salariatului de către angajator apare în cazurile: a) neîndeplinirii de către angajator a obligaţiilor asumate prin contractul individual de muncă; b) privarea ilegală a salariatului de posibilitatea de a munci; c) refuzul neîntemeiat de angajare a persoanei. Conform pct. 44 al Regulamentului provizoriu cu privire la completarea, păstrarea şi evidenţa carnetelor de muncă aprobat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei la 16 octombrie 998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.97-98 din 1998), angajatorul este obligat de a remite salariatului eliberat carnetul de muncă contra semnătură în fişa personală, precum şi în registrul evidenţei carnetelor de muncă.

Potrivit aceluiaşi Regulament, în cazul refuzului salariatului de a semna, angajatorul nu va elibera carnetul de muncă, dar va întocmi un act în formă scrisă, semnat de cel puţin doi martori, prin care se va constata refuz de semnare şi, implicit, de primire a carnetului. Astfel, prin procesul-verbal din 10 septembrie 2012 şi depoziţiile martorului Arma Radaev s-a stabilit cu certitudine că Tatiana Ţapuşel la 10 septembrie 2012 s-a apropiat la oficiul intimatului însă a refuzat primirea salariului şi carnetului de muncă.

Prin urmare, instanţa de recurs reţine că SRL „Joctotal-Prim” a acţionat în conformitate cu legislaţia în vigoare şi a respectat prevederile Regulamentului provizoriu cu privire la completarea, păstrarea şi evidenţa carnetelor de muncă aprobat de Ministerul Muncii, şi din aceste considerente legal şi întemeiat atît prima instanţă cît şi instanţa de apel au ajuns la concluzia de respingere a acţiunii Tatianei Ţapuşel cu privire la repararea prejudiciului material.

De asemenea, temeinic şi legal a fost respinsă şi pretenţia cu privire la repararea prejudiciului moral, or, conform legislaţiei, prejudiciul moral născut din litigiile de muncă se repară salariatului în următoarea cazuri: -restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal; 4 -cauzarea prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel. -reducerea capacităţii de muncă sau decesul salariatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale. Astfel, Instanţa de recurs constată că nici pretenţiile reclamantei-recurente Tatiana Ţapuşel cu privire la repararea prejudiciului moral nu se încadrează în prevederile normelor enunţate, iar instanţele de judecată temeinic şi legal au ajuns la concluzia de respingere a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral.

Totodată, s-a stabilit că prin hotărîrile instanţelor de judecată contestate în cauză s-a dispus încasarea de la Tatiana Ţapuşel în beneficiul SRL „Joctotal Prim” cheltuielile de judecată în sumă de 1590,65 lei. Colegiul constată că concluzia instanţei de apel şi a primei instanţe privind încasarea de la Tatiana Ţapuşel a cheltuielilor de judecată în beneficiul SRl „Joctotal Prim” este ilegală, reieşind din următoarele circumstanţe: Conform art. 350 lit. c) Codul muncii, principiile jurisdicţiei muncii sânt scutirea salariaţilor şi a reprezentanţilor acestora de cheltuielile judiciare.

Conform art. 353 Codul muncii, salariaţii sau reprezentanţii acestora care se adresează în instanţele de judecată cu cereri de soluţionare a litigiilor şi conflictelor ce decurg din raporturile prevăzute la art.348 (inclusiv pentru a ataca hotărârile şi deciziile judecătoreşti privind litigiile şi conflictele vizate) sânt scutiţi de plata cheltuielilor judiciare (a taxei de stat şi a cheltuielilor legate de judecarea pricinii). Conform art. 348 Codul muncii, jurisdicţia muncii are drept obiect soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi conflictelor colective de muncă privind purtarea negocierilor colective, încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractelor colective şi individuale de muncă, a convenţiilor colective prevăzute de prezentul cod, precum şi soluţionarea conflictelor colective privind interesele economice, sociale, profesionale şi culturale ale salariaţilor, apărute la diferite niveluri între partenerii sociali.

În asemenea circumstanţe de drept, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că legiuitorul prin prevederile legale respective, a scutit salariaţii şi reprezentanţii acestora de la eventuala plată a cheltuielilor judiciare, formate din taxa de stat şi cheltuielile legate de judecarea pricinii, astfel protejând interesele părţii mai slabe din cadrul respectivelor raporturi juridice, şi anume a salariaţilor.

Astfel, Colegiul menţionează că, fiind în prezenţa unui litigiu de muncă, instanţele de judecată inferioare, în speţa dată, eronat a dispus încasarea de la fostul angajat (salariat), Tatiana Ţapuşel în beneficiul angajatorului SRL „Joctotal Prim” cheltuielile de judecată în sumă de 1590 lei, suportate în cadrul examinării pricinii civile la cererea de chemare în judecată a Tatianei Ţapuşel împotriva SRL „Joctotal Prim” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzate din vina angajatorului. În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Tatiana Ţapuşel, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe în partea încasării cheltuielilor de judecată şi emiterea în această 5 parte a unei noi hotărîri de respingere a acestei cereri depuse de SRL „Joctotal Prim”.

În rest decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe se menţin. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Tatiana Ţapuşel. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Ungheni din 02 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Ţapuşel împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Joctotal Prim” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral în partea încasării cheltuielilor de judecată şi se emite în această parte o nouă hotărâre prin care: Se respinge cererea Societăţii cu răspundere limitată „Joctotal Prim” cu privire la încasarea de la Tatiana Tapuşel a cheltuielilor de judecată.

În rest decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Ungheni din 02 octombrie 2013 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Oleg Sternioală Maria Ghervas Ion Corolevschi 6