2ra-916/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanță: M. Matcovschi nr. 3ra-916/14 instanța de apel: G. Eni, N. Bondarenco, V. Movilă ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Mercușev, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Mercușev împotriva Consiliului raional Leova și Direcția Cultură Turism Tineret și Sport Leova cu privire la anularea ordinului, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 18 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Valeriu Mercușev și menținută hotărârea Judecătoriei Leova din 28 noiembrie 2013, c o n s t a t ă: La 21 mai 2013, Valeriu Mercușev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Leova și Direcția Cultură Turism Tineret și Sport Leova cu privire la anularea ordinului, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin dispoziția nr. 126 din 30 iulie 2012 cu privire la transfer, în temeiul art. 54 alin. (1) al Legii 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, dispoziției Consiliului raional Leova nr. 33 din 17 mai 2012 cu privire la aprobarea organigramei aparatului președintelui raionului și subdiviziunilor Consiliului raional, și în temeiul art. 48 alin. (1), (2) și (3) al Legii nr. 158 XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, a fost transferat pe o perioadă nedeterminată în funcția de specialist în domeniul turismului şi învățământului artistic în cadrul Direcției Cultură Turism Tineret și Sport Leova, în legătură cu reducerea funcției de specialist în domeniul protecției civile din cadrul aparatului președintelui raionului.

La numirea sa în funcția respectivă nu au fost admise abateri de la legislația în vigoare. Consideră reclamantul că prin ordinul nr. 86 din 26 aprilie 2013 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu a lui Valeriu Mercușev i-au fost încălcate drepturile constituționale la muncă, şi anume art. 43 alin. (l), (2) și (4) al Constituției Republicii Moldova, art. 42 alin. (5) al Legii cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, art. 86 alin. (l) lit. e), alin. (2) Codul muncii. Menționează că fișa de evaluare a obiectivelor profesionale din 21 iunie 2013 include calificativul de evaluarea „bine”, fapt care constituie un argument că ordinul nr. 86 din 26 aprilie 2013 este motivat politic, ilegal, şi necesită a fi anulat cu restabilirea reclamantului în funcția deținută.

Astfel, indică că în urma concedierii a suferit moral, i-au fost lezate cinstea şi demnitatea, i-a fost încălcat dreptul la muncă, iar în rezultat i s-a înrăutățit starea sănătății, și necesită tratament medical și reabilitare, respectiv, prejudiciul moral cauzat îl estimează în sumă de 30000 lei. Solicită încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 29 aprilie 2013, restabilirea în funcția deținută, precum și încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Leova din 28 noiembrie 2013 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 18 martie 2014 a fost respins apelul declarat de Valeriu Mercușev și menținută hotărârea primei instanțe.

La 16 mai 2014, și ulterior, la 26 mai 2014 în termenul prevăzut de lege, Valeriu Mercușev a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești, repunerea sa în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la serviciu începând cu 29 aprilie 2013 și a prejudiciului moral în mărime de 30000 lei. Recurentul în motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind adoptată cu aplicarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material.

Susține că a activat în funcția de specialist în domeniul protecției civile din cadrul aparatului președintelui raionului, iar în baza dispoziției nr. 126 din 30 iunie 2012 a fost transferat cu acordul său pe o perioadă nedeterminată în funcția de specialist în domeniul turismului şi învățământului artistic în cadrul Direcției Cultură Turism Tineret și Sport Leova, întrunind toate criteriile profesionale și având studiile necesare. Afirmă că a făcut cunoștință cu ordinul contestat abia la ședința de judecată, ulterior solicitând prezentarea ordinelor în original, la care angajatorul i-a respins cererea, astfel, îngrădindu-i accesul la informație, fapt ce pune la îndoială legalitatea ordinului.

Mai susține că actul administrativ contestat este ilegal, deoarece a fost emis în lipsa acordului organului sindical, fapt ce contravine prevederilor legale. Consideră că eliberarea sa din funcție după un stagiu de 12 ani în calitate de funcționar public, este ilegală, dat fiind faptul că a fost încălcat dreptul la muncă garantat de Constituția Republicii Moldova și Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Prin referința din 24 iulie 2014, Consiliul raional Leova a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Valeriu Mercușev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Valeriu Mercușev ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Valeriu Mercușev se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi