3ra-950/14 — Anularea deciziei

Dosarul nr. 3ra-950/14 Prima instanţă: Judecătoria Botanica mun. Chişinău (jud. S. Dimitriu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Panov, T. Pelin, S. Arnaut)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 06 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Ion Corolevschi Maria Ghervas Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău împotriva deciziei din 16 decembrie 2013 a Curţii de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a SRL„Interbroker Prim” şi SRL „Vetrum Prim” împotriva Biroului Vamal Chişinău privind contestarea actului administrativ şi restituirea drepturilor de import excedentare, a constatat: La data de 13 august 2012 SRL „Interbroker Prim” şi SRL „Vertum Prim” au depus în instanţa de judecată cerere împotriva Biroului Vamal Chişinău şi Serviciului Vamal al RM privind contestarea actului administrativ şi restituirea drepturilor de import excedentare.

În motivarea acţiunii s-a indicat că SRL „Vertum Prim” a introdus în Republica Moldova trei containere cu nr. OOLU6093060/40, OOLU6121429/40 şi OOLU6217794/40. Transportarea mărfii a fost efectuată de către întreprinderea Uni-Orient Shoping Agency, rezident al Republicii Ukraina. Întreprinderea dată a emis şi factura invoce de transport nr.3676172 din 16 mai 2012. Susţin reclamanții că conform legislaţiei, condiţiile de livrare şi vămuire sunt CFR Odessa, iar conform facturii invoce nr. 3676172 din 16 mai 2012, cheltuielile de transport pentru containerele date sunt de 6300 USD (Odessa-Chișinău).

Invocă că la data de 17 mai 2012 de către brokerul SRL „Interbroker Prim” – Golubciuc O. au fost întocmite declaraţiile vamale nr.3029I10982; nr. 3029I10985 şi nr. 3029I10989, în care, la rubrica ”12” s-au declarat greşit cheltuielile de transport în sumă de 74762,73 lei pentru fiecare declaraţie vamală, suma corectă urma a fi indicată de 24920,91 lei, iar în rubrica ”20” a fost indicat corect că transportator este CFR Odessa. Cheltuielile de transport pentru containerele menţionate sunt de 6300 USD (Odessa- Chişinău), adică cîte 2100 dolari SUA pentru fiecare container, ceea ce constituie 1 24 920,91 lei. Consideră că au fost transferate din greşeală în bugetul de stat suma de 30622,83 lei și că bugetul de stat nu a fost prejudiciat.

Au mai indicat reclamanții că la data de 22 mai 2012, depistând greşeala tehnică, conducerea SRL „Interbroker Prim” şi SRL „Vetrum Prim” s-au adresat cu cerere către Biroul Vamal Chişinău cu solicitarea de a fi restituită în cont unic vamal suma transferată suplimentar în mărime de 30622,83 lei, iar la data de 04 iunie 2012 a fost recepţionat răspunsul nr.2752 prin care a fost respinsă solicitarea întreprinderilor nominalizate. Ulterior, la data de 11 iunie 2012 a fost înaintată cerere prealabilă către Serviciul Vamal fiind înregistrată sub nr.10162, iar la data de 17 iulie 2012 a fost recepţionat răspunsul Serviciului Vamal prin care cerinţele înaintate au fost respinse ca neîntemeiate.

La fel susţin reclamanţii că îmbogăţirea fără justă cauză porneşte de la principiul echităţii şi instituie regula potrivit căreia, orice persoană care şi-a majorat patrimoniul său prin reducerea corelativă a patrimoniului altei persoane fără a fi îndreptăţită pe un temei juridic este obligată să restituie ceea ce nu-i aparţine. Totodată, îmbogăţirea fără justă cauză presupune de fiecare dată o majorare a patrimoniului dobânditorului din contul patrimoniului prestatorului. Majorarea se poate produce în rezultatul acţiunilor prestatorului care sunt urmate fie de transmiterea dreptului de proprietate, fie a posesiei şi/sau folosinţei asupra unui bun, fie transmiterea altui drept patrimonial. Astfel, indică reclamanții că Biroul Vamal Chişinău neîntemeiat a încasat suma de 30 622,83 lei, îmbogăţindu-se fără justă cauză.

Au solicitat reclamanții casarea hotărîrii Comisiei de Experţi a Biroului Vamal Chişinău din 29 mai 2012 şi a procesului-verbal nr. 13/12, restituirea din contul unic vamal în beneficiul SRL „Vertum Prim” a drepturilor de import achitate în plus şi anume în baza a trei declaraţii vamale din 17.05.2012 în sumă a cîte 10008,24 lei şi proceduri vamale a cîte 199,37 lei, în total suma de 30622,83 lei. La data de 19 septembrie 2012 SRL „Interbroker Prim” şi SRL „Vertum Prim” au înaintat cerere de concretizare a cerinţelor prin care au exclus Serviciul Vamal din copîrîţi. Prin hotărîrea din 31 iulie 2013 a judecătoriei Botanica mun. Chişinău a fost respinsă acţiunea înaintată de SRL „Interbroker Prim” şi SRL „Vertum Prim”.

La data de 30 august 2013 avocatul Radion Tocan, în interesele SRL „Interbroker Prim”, a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin decizia din 16 decembrie 2013 a Curţii de Apel Chişinău apelul, declarat de avocatul Radion Tocan în interesele SRL „Interbroker Prim”, a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial cererea reclamanţilor prin care s-a considerat ilegală hotărîrea Comisiei de Experţi a Biroului Vamal Chişinău din 29.05.2012 şi s-a obligat Biroul Vamal Chişinău să restituie la contul unic vamal al SRL „Vertum Prim” drepturile de import achitate în plus în sumă de 30024,72 lei, în rest hotărîrea instanţei de fond a fost menţinută.

La data de 17 iunie 2014 Biroul Vamal Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei din 16 decembrie 2013 a Curţii de Apel Chişinău, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. 2 În motivarea recursului declarat s-a invocat că au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi anume prevederile art. 432 alin. alin. (1), (2), lit. a), c) şi d) CPC. La fel s-a invocat că la examinarea pricinii, instanţa de apel nu a ţinut cont de dovezile şi probele prezentate de către biroul vamal, fapt ce a determinat examinarea superficială a materialelor dosarului, fiind emisă în acest sens o decizie unilaterală şi neîntemeiată. Mai mult decît atît inexistenţa vreo unei menţiuni în cuprinsul deciziei motivate despre cele invocate mai sus, denotă ideea unei examinări superficiale a materialelor dosarului.

Astfel atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel nu s-au expus asupra tuturor probelor invocate de către Biroul Vamal Chişinău. La fel a mai invocat că este cert şi faptul că soluţia instanţei nu conţine o argumentare clară din care rezultă procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns. Intimaţii nu au depus referinţă pe marginea recursului înaintat. Analizând legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie va admite recursul Biroului Vamal Chișinău și va anula decizia din data de 16.12.2013 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărîrii din data de 31.07.2013 a judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din următoarele considerentele.

În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.f) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Conform pct.23, art.1 Codul vamal, declaraţie vamală – actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia vamală, voinţa de a plasa mărfurile sub o anumită destinaţie vamală. Conform art.130, alin.(3) Codul vamal, taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se restituie. Conform art. 1811 Cod vamal, organul vamal are dreptul ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală.

În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile vămuite sau la operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional, în operaţiunile menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deţine informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut şi controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există. Dacă după reverificarea declaraţiei sau după controlul ulterior, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate eronat, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situaţiei, ţinînd seama de noile constatări.

Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare a acestui document. În cazul în care se constată că a luat naştere o obligaţie vamală sau că au fost plătite sume în plus, organul 3 vamal ia măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau pentru rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Dacă la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte, potrivit alin.(3), diferenţe în plus sau în minus şi la alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal va lua măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate. Sumele plătite în plus la aceste taxe şi impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează.

Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenţie sau infracţiune, autoritatea vamală este obligată să aplice sancţiuni contravenţionale ori să sesizeze organele de urmărire penală. Astfel, avînd în vedere prevederile legale enunţate, instanța de recurs consideră că instanța de apel eronat a interpretat normele de drept material emițînd o decizie ilegală, care urmează a fi casată cu menținerea hotărîrii primei instanțe. Conform materialelor dosarului s-a stabilit cu certitudine că SRL”Vetrum Prim” a introdus în Republica Moldova trei containere cu nr. OOLU6093060/40, OOLU6121429/40 şi OOLU6217794/40. Marfa dată a fost transportată prin intermediul întreprinderii UNI-Orient Shopping Agency.

Conform facturii INVOICE, cheltuielile de transport pentru containerele nr. OOLU6093060/40, OOLU6121429/40 şi OOLU6217794/40 au constituit 6300 USD.(f.d.25) Totodată, s-a stabilit că la data de 17.05.2012 de către brokerul vamal al SRL”Interbroker Prim” Golubciuc O. au fost întocmite declarațiile vamale nr.3029110982; 3029110985; 3029110989, în care la rubrica ”12 cheltuieli de transport” a inclus suma de 74762,73 lei.(f.d.12-13) Colegiul consideră întemeiată motivarea instanţei de fond privind respingerea argumentelor reclamanţilor referitor la faptul că suma corectă a cheltuielilor de transport a constituit 24920,91 lei, ori în factura INVOICE cheltuielile de transport au fost indicate ca fiind de 6300 dolari şi nu 24920,91 lei.

Totodată, Colegiul reține că pentru introducerea în țară a celor trei containere cu nr. OOLU6093060/40, OOLU6121429/40 şi OOLU6217794/40, în baza declarațiilor vamale au fost achitate la bugetul de stat taxele vamale în sumă totală 74762,73 lei. La data de 23.05.2012, SRL”Vertum Prim”, întreprinderea importatoare și SRL”Interbroker Prim” - întreprinderea care acordă servicii de broker vamal, au adresat Biroului vamal o cerere privind restituirea sumei transferate precum că în surplus în sumă de 30622,83 lei, iar prin răspunsul din data de 04.06.2012 Biroul Vamal Chișinău a refuzat în baza hotărîrii Comisiei de experți din data de 29.05.2012 și procesul verbal nr.13/12 și instanța de fond corect a stabilit corectitudinea acestei hotărîri din următoarele considerente.

Astfel, Colegiul reține că conform prevederilor legislației vamale, Biroul Vamal poate regulariza situația privind achitarea taxelor vamale, inclusiv să restituie sumele achitate în surplus, doar în baza unor noi constatări, care în speță nu există. Astfel, Colegiul reține că instanța de apel eronat a aplicat normele materiale și anume nu a ținut cont de prevederile art.181/1 Cod vamal, în care se stabilesc eshaustiv situațiile și condițiile în care dreptul de import poate fi restituit. Or, 4 conform art.181/1 Cod vamal, organul vamal(la cerere sau din oficiu) poate modifica declarația vamală, iar dacă după modificare rezultă o obligație vamală sau se constată sume plătite în plus, organul vamal, ia măsuri pentru regularizarea situației.

Din cele indicate supra rezultă că SRL „Vertum Prim” ar fi putut beneficia de restituirea taxelor vamale achitate în surplus în cazul în care ar fi fost modificată declarația vamală. În speță, conform materialelor dosarului Colegiul constată lipsa modificării declarației vamale, mai mult că această solicitate nu a fost înaintată de SRL „Vertum Prim”. Ori, în cererea depusă către Biroul Vamal(f.d.8) aceasta solicită doar restituirea taxei achitate în surplus, fără să indice și despre modificarea declarației vamale. Astfel, Colegiul reiterează că în lipsa unei modificări a declarației vamale, solicitarea intimatului de a i se restitui taxa vamală achitată în surplus este neîntemeiată. Totodată, Colegiul reține că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.130 Cod vamal.

Astfel, SRL „Vertum Prim” solicită restituirea TVA(taxa pe valoare adăugată) și TPV(taxe pentru proceduri vamale), care conform art.130, alin.(3)Cod vamal nu se restituie și, norma juridică dată (art.130, alin.(1), lit.d)) se referă la restituirea taxei vamale, împunînd iarăși condiția modificării declarației vamale. Or, conform art.117 Cod vamal, TVA(taxa pe valoare adăugată) și taxa vamală sunt părți componente(taxe) ale dreptului de import diferite, care se calculează diferit și se administrează diferit: TVA – conform codului fiscal titlul IV, iar taxa vamală – conform Legii nr.1380 privind tariful vamal din data de 20.11.1997 Astfel, Colegiul conchide că SRL „Vertum Prim” nu poate beneficia de restituirea taxei vamale achitate suplimentar, odată ce declarația vamală în baza căreia a fost achitată aceasta nu a fost modificată.

La fel, Colegiul indică că instanța de apel nu a ținut cont de răspunsul brokerului vamal și a declarației acestuia privind modul de întocmite a declarației vamale. Aici, Colegiul menționează prevederile art.173-176 Cod vamal conform cărora, mărfurile care trec frontiera vamală, precum și mărfurile ale cărui regim vamal se modifică sunt declarate organului vamal prin depunerea unei declarații vamale. Declararea mărfurilor și prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă (pct.26 al Secţiunii 2 a Capitolului I al anexei nr.l a Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005).

Conform prevederilor pct.27 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova - declaraţia vamală semnată de declarant sau de reprezentantul acestuia care a întocmit declaraţia vamală respectivă, are valoarea unei declaraţii pe răspundere personală în ceea ce priveşte: exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală; autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală; plasarea mărfurilor sub destinaţia vamală solicitată. Potrivit p) 23, art. 1 Cod vamal, „declaraţie vamală” este „actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia 5 vamală, voinţa de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal.” Astfel, drepturile și obligaţiile fiecărui participant la vămuirea mărfurilor (organul vamal, agentul economic - reprezentat de broker vamal) sunt stabilite şi descrise de legislaţie, iar intimatului îi revine sarcina completării declaraţiei vamale.

Astfel, art. 80 Cod vamal prevede că organul vamal primeşte declaraţia vamală conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic.

În executarea acestei prevederi legale a fost adoptat Ordinul Serviciului Vamal al RM cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu nr. 480-0 din 18.12.2006, care, la pct. 20 lit. g) prevede: în cazul în care controlul documentar a condus la sesizarea de neconcordanţe sau erori, colaboratorul vamal: deschide şi completează informatic formularul ASYCUDA World “Act de Inspecţie ” cu utilizarea opţiunii “Conform = nu”; tipăreşte Actul de Inspecţie în 2 exemplare, ambele semnate atît de colaboratorul vamal constatator, cît şi de utilizatorul sistemului informatic; rectifică declaraţia vamală pe baza datelor din actul de inspecţie şi o remite declarantului sau a reprezentantului său în vederea retipăririi sau după caz invalidează informatic declaraţia vamală utilizînd opţiunea “anulare” şi o remite în vederea refacerii ulterioare.

Deci, orice rectificare a declaraţiei vamale este reflectată în actul de inspecţie întocmit de colaboratorul vamal. Aici, Colegiul menţionează că orice agent economic al Republicii Moldova este în drept să importe mărfuri cu respectarea legislaţiei în vigoare. Organul vamal doar verifică corectitudinea atribuirii poziţiei tarifare de către declarant sau broker vamal. În aceeaşi ordine de idei, declaraţiile vamale în speță au fost perfectate strict conform actelor de însoţire şi informaţia care o conţineau.

Deci, obligaţia de perfectare a declaraţiei vamale, inclusiv calcularea drepturilor de import şi prezentarea tuturor actelor necesare pentru declararea mărfurilor este pusă de legiuitor în seama brokerului vamal şi nu a biroului vamal, în conformitate cu Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal şi specialistului în domeniul vămuirii stipulează că “brokerul vamal are obligaţia să verifice autencitatea documentelor şi datelor primite de la persoana reprezentată”, precum şi p. (i) art. 41 prevede că “brokerul vamal are obligaţia să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislaţia vamală a R.Moldova. Astfel, Colegiul conchide că specialistul în domeniul vămuirii, angajat a brokerului vamal SRL“Interbroker - Prim”, poartă răspundere de corectitudinea elementelor înscrise în declaraţia vamală şi de autenticitatea actelor prezentate.

Dar, brokerul vamal nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în Regulamentul „cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1290 din 09.12.2005, art.41 lit.lit. i), m),q) care prevăd obligaţiile brokerului vamal: să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislaţia vamală a Republicii Moldova; să verifice autenticitatea documentelor şi datelor primite de la persoana reprezentată; să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu şi pînă la depunerea declaraţiei vamale, probe şi mostre de mărfuri pentru efectuarea cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea acestei 6 cercetări (expertize) în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova; Prin acţiunile sale, SRL “Interbroker - Prim” nu şi-a onorat pe deplin obligaţiunile în exercitarea atribuţiilor şi sarcinilor impuse de legislaţia RM, în vigoare.

Astfel, Colegiul conchide despre eroarea brokerului vamal în întocmirea declarației vamale, care exclude vina Biroului Vamal, ceea ce exclude obligația restituirii sumelor achitate în plus. Această posibilitate fiind prezentă doar în cazul modificării declarației vamale care nu a avut loc. Din aceste considerente Colegiul conchide despre legalitatea acțiunilor organului vamal şi netemeinicia solicitărilor intimatului. În aceste împrejurări Colegiul reține că instanța de fond corect a identificat natura relațiilor dintre părți, legalitatea acțiunilor acestora și hotărîrea din data de 31.07.2013 a judecătoriei Botanica, mun.Chișinău este legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi cu respectarea normelor de drept procedural, urmînd a fi menţinută, iar decizia din data de 16.12.2013 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi anulată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.f) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău împotriva deciziei din 16 decembrie 2013 a Curţii de Apel Chişinău. Se casează decizia din data de 16.12.2013 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea SRL„Interbroker Prim” şi SRL „Vetrum Prim” împotriva Biroului Vamal Chişinău privind contestarea actului administrativ şi restituirea drepturilor de import excedentare. Se menține hotărîrea din data de 31.07.2013 a judecătoriei Botanica, mun.Chișinău în cauza civilă la cererea SRL„Interbroker Prim” şi SRL „Vetrum Prim” împotriva Biroului Vamal Chişinău privind contestarea actului administrativ şi restituirea drepturilor de import excedentare.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Ion Corolevschi Maria Ghervas Oleg Sternioală 7