2ra-2070/14 — Încasarea restanței la pensia alimentară

prima instanţă:T. Gologan dosarul nr.2ra-2070/14 instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, N. Matveeva ÎNCHEIERE 31 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Dutca Natalia, reprezentată de avocatul Casian Tamara, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dutca Natalia împotriva lui Dutca Ilie cu privire la încasarea restanței la pensia de întreținere a copiilor minori, penalității și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 25 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Dutca Natalia şi menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 16 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 08 august 2012, Dutca Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dutca Ilie cu privire la încasarea restanței la pensia de întreținere a copiilor minori, penalității și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că prin hotărîrea judecătoriei Ungheni din 29 mai 2009 a fost încasat forţat de la Dutca Ilie în beneficiul său pensia pentru întreţinerea copiilor minori Dutca Ilie, născut la 28 august 1998 și Dutca Mihaiela născută, la 16 august 1991, în mărime de 1/3 din toate veniturile lunare, pînă la atingerea majoratului copiilor. Susţine că titlul executoriu a fost transmis spre executare Departamentului de Executare Ungheni. Întrucît pîrîtul a fost plecat peste hotarele țării și nu achita la timp pensia alimentară, la data de 12 august 2009, a fost calculată restanța acumulată pentru 3 luni în sumă de 4 314,45 lei, iar la data de 12 august 2012, a retras titlul executoriu pentru a-l depune spre executare în Italia unde se aflau ambii.

Însă, din motiv că pîrîtul nu avea loc permanent de muncă înregistrat oficial, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori nu a fost posibilă.

Menţionează că revenind în țară și-a înaintat titlul executoriu și încheierea privind recalcularea restanței din 12 august 2009 executorului judecătoresc, solicitînd recalcularea restanţei la pensie alimentară formată pentru perioada de la 01 august 2009 pînă la 01 august 2012, însă i s-a comunicat că pensia de întreținere v-a putea fi încasată 1 doar începînd cu data depunerii titlului executoriu spre excutare, respctiv începînd cu data de 01 august 2012. Consideră reclamata că ținînd cont de dispozițiile prevederilor art. art. 114 alin. (1), (2) şi (4) Codului de executare, 104 alin. (3) şi (5), 106 alin. (2) Codul familiei precum și de mărimea salariului mediu pe țară pentru lunile august 2009 – iunie 2012, pîrîtul urmează să-i achite datoria pentru întreținere a unui copil minor în mărime de 19 623,42 lei și o penalitate în mărime de 18 086,32 lei.

Solicită încasarea de la Dutca Ilie în beneficiul său a restanței la pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 19 623,42 lei, penalității în sumă de 19 086.32 lei și a cheltuililor de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Ungheni din 16 noiembrie 2012 cerere a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2013, a fost admis apelul declarat de Dutca Natalia, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost admisă integral, fiind încasat de la Dutca Ilie în beneficiul Nataliei Dutca restanța la pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 19 623,42 lei, penalitatea în mărime de 19 086,32 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 5 000 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2032,25 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2013, a fost admis recursul declarat de Dutca Ilie, casată decizia instanței de apel și restituită pricina spre recudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 25 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de Dutca Natalia și menținută hotărîrea primei instanțe. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 114 alin.(2) Codul de Executare a RM, care reglementează aspecte ce ţin de modul de încasarea a pensiei de întreţinere şi a restanţelor la pensie, concluzionînd că pretenţiile Nataliei Dutca se contrazic cu prevederile normei citate, deoarece ultima nu a solicitat stabilirea cuantumului restanţei la pensia alimentară şi încasarea ei, dar a solicitat încasarea restanţei la pensie alimentară reieşind din calculele proprii, fapt ce contravine normelor prevăzute de Codul de Executare a RM, cît şi de normele altor Legi. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

La 05 mai 2014, Dutca Natalia, reprezentată de avocatul Casian Tamara, a declarat recurs împotriva decizie instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei hotărîri prin cu privire la admiterea acţiunii integral. În motivarea recursului a invocat că în cadrul examinării cauzei instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 114 alin. (2) al Codului de execuare, iar concluzile precum că cerințele urmau a fi înaintate fără indicarea sumei restanței, calculul urmînd a fi efectuat de către instanța de judecată contravin prevederilor art. 117-119, 121, 122, 166 al. (1) lit. j), 239 și 240 CPC.

2 Susține că a prezentat instanței calculul restanței la pensia alimentară ținînd cont atît de prevedrile art. 104 al Codului familiei, care prevede modul de calculare a restanţei la pensia alimentară cît și de salariu mediu pe ţară în lunile august 2009 - iunie 2012, instanţa fiind în drept să verifice corectitudinea calculelor şi să stabilească cuantumul restanţei, care se solicită a fi încasat în baza calculelor prezentate de dînsa, apreciind doar circumstanţele de fapt: starea materială şi familială a debitorului întreţinerii sau alte motive temeinice. Consideră recurenta că cerințele sale sunt întemeiate or, potrivit prevederilor art. 104 alin. (l) Codul familiei, pensia de întreţinere se încasează pentru perioada anterioară în baza contractului privind plata pensiei de întreţinere sau a titlului executoriu, în limitele a cel mult 3 ani din momentul prezentării contractului sau a titlului executoriu respectiv.

Menționează că a prezentat titlul executoriu din 29 mai 2009 privind încasarea de la Dutca Ilie în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copiilor minori la executorul judecătoresc la data de 01 august 2012 (f.d.6) şi în conformitate cu art. 104 alin.(1) Codul Familiei, are dreptul la încasarea pensiei de întreţinere pentru perioada anterioara în limetele cel mult 3 ani, adică pe perioada 01 august 2009 - 01 august 2012, iar referirea instanţei la dispoziţile art. 104 alin. (2) Codul familiei nu este intemeiată, deoarece reclamanta n-a solicitat încasarea restanţei pensiei de întreţinere pentru o perioadă mai mare decît 3 ani.

La fel, susține că este întemeiată şi pretenţia cu privire la încasarea penalităţii în mărime de 0,1 la sută din suma restanţei pentru fiecare zi de întîrziere, în baza prevederilor art. 106 alin.(2) din Codul Familiei, iar argumentele instanţei precum că la caz nu s-a confirmat culpa debitorului sunt eronate, deoarece în şedinţa de judecată intimatul a declarat că a fost la curent despre existenţa hotărîrii judecătoreşti privind încasarea pensiei de întreţinere, n-a executat hotărîrea judecătorească din 29 mai 2009, iar restanța calculată de către executorul judecătoresc în sumă de 4314,45 lei pentru perioada 16 martie 2009 - 12 august a achitat-o doar la data de 08 august 2012. Conform art. 18 alin. (1) al Convenţiei internaţionale din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţi au o răspundere comună pentru creşterea şi dezvoltarea copilului.

Răspunderea pentru creşterea copilului şi asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rînd părinţilor sau, după caz, reprezentanţilor săi legali. Aceştia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Art. 27 alin.(2) din Convenţie, prevede că părinţilor şi oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rînd responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor şi a mijloacelor lor financiare, condiţiile de viaţă necesare dezvoltării copilului. Iar, reieșind din prevedrile art. 74 alin (1) Codul familiei, părinţii sunt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.

Invocă, însă, că intimatul nu a participat la întreţinerea copiilor minori în perioada 29 mai 2009 - 01 august 2012, fără careva motive întemeiate şi prin urmare, pensia de întreţinere nu s-a încasat dinculpa debitorului întreținerii, situaţie în care acesta urmează să plătească şi penalitatea prevăzută de art. 106 alin.(2) Codul Familiei, iar faptul că titlului executoriu a fost retras de la executorul judecătoresc nu serveşte temei de a fi 3 eliberat Dutca Ilie de la obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, or intimatul este obligat prin lege la întreţinerea copiilor minori, cu atăt mai mult că în şedinţa de judecată s-astabilit , că titlul executoriu a fost retras de la executorul judecătoresc cu scopul de a încerca executarea lui în Italia, unde se afla la munca intimatul, și nu din motivul că intimatul plăteşte benevol pensia de întreţinere.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Dutca Natalia, reprezentată de avocatul Casian Tamara, este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Dutca Natalia, reprezentată de avocatul Casian Tamara, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Dutca Natalia, reprezentată de avocatul Casian Tamara, asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Dutca Natalia, reprezentată de avocatul Casian Tamara, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Dutca Natalia, reprezentată de avocatul Casian Tamara, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva 5