- Dosarul nr.
- 2ra-1863/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 iulie 2014
- Părțile
- Frumosu Vasile vs Cojocaru Valeriu, Gancearenco Alic
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1863/14 — Încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere
prima instanţă: L. Trocin dosarul nr. 2ra-1863/14 (Judecătoria Făleşti) instanţa de apel: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco (Curtea de Apel Bălţi) ÎNCHEIERE 30 iulie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cojocaru Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Frumosu Vasile împotriva lui Gancerenco Alic şi Cojocaru Valeriu cu privire la încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere; cererea reconvenţională a lui Cojocaru Valeriu împotriva lui Frumosu Vasile şi Gancerenco Alic cu privire la declararea nulităţii contractului de fidejusiune, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Cojocaru Valeriu şi menţinută hotărârea Judecătoriei Făleşti din 17 august 2011, c o n s t a t ă La 04 ianuarie 2011 Frumosu Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gancerenco Alic şi Cojocaru Valeriu cu privire la încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere.
La 09 august 2011 Cojocaru Valeriu a depus cerere reconvenţională împotriva lui Frumosu Vasile şi Gancerenco Alic cu privire la declararea nulităţii contractului de fidejusiune. Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti din 17 august 2011 a fost admisă integral acţiunea iniţială, fiind încasată în mod solidar de la Gancerenco Alic şi Cojocaru Valeriu în beneficiul lui Frumosu Vasile datoria în sumă de 32 063 lei, dobânda de întârziere în mărime de 1 603 lei şi cheltuielile de judecată în cuantum de 3 710 lei. A fost respinsă ca fiind neîntemeiată acţiunea reconvenţională înaintată de către Cojocaru Valeriu.
Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Cojocaru Valeriu şi menţinută hotărârea Judecătoriei Făleşti din 17 august 2011. La 17 aprilie 2014 Cojocaru Valeriu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei hotărâri noi prin care acţiunea iniţială să fie respinsă cu admiterea acţiunii reconvenţionale. Recurentul Cojocaru Valeriu în motivarea recursului a invocat aprecierea arbitrară a probelor de către instanţele ierarhic inferioare, şi anume a contractului de fidejusiune prin care dânsul s-a obligat să răspundă în mod solidar cu Gancerenco Alic în faţa lui Frumosu Vasile pentru onorarea integrală a obligaţiunilor primului de rambursare a împrumutului în sumă de 32 063 lei.
Susţine că nu a cunoscut despre esenţa juridică a contractului de fidejusiune, iar notarul Leonid Tatian ce a autentificat acest contract, nu i-a explicat consecinţele juridice ce vor urma. Indică recurentul că a fost convins în mod dolosiv să încheie un astfel de contract, semnarea acestuia având un caracter fictiv deoarece dânsul nu dispune de surse financiare suficiente pentru a garanta rambursarea împrumutului. Mai mult decât atât, Gancerenco Alic îi dator şi dânsului cu o sumă de bani considerabilă. Pretinde că contractul de fidejusiune în baza căruia intimatul Frumosu Vasile îşi înaintează pretenţiile cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei, este lovit de nulitate relativă, fiind afectat de eroare.
Consideră că instanţele de fond şi de apel au desconsiderat circumstanţele enunţate, într-un final pronunţând o soluţie ilegală. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia redactată a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014, a fost expediată în adresa recurentului la 19 februarie 2014. În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Cojocaru Valeriu se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 08 mai 2014 în adresa intimaţilor Frumosu Vasile şi Gancerenco Alic a fost expediată copia recursului declarat de către Cojocaru Valeriu cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs.
La 02 iunie 2014 Frumosu Vasile a depus referinţă la recurs, în care a invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia şi a solicitat respingerea lui. Indică că temeiurile recursului sunt declarative şi au ca scop inducerea în eroare a instanţei de recurs. Consideră că instanţele de fond şi de apel în mod just au soluţionat pricina. Intimatul Gancerenco Alic nu a depus referinţă la recursul declarat de către Cojocaru Valeriu. Examinând temeiurile recursului declarat de către Cojocaru Valeriu în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile expuse în referinţa intimatului Frumosu Vasile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 2 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cojocaru Valeriu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele de fond şi de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.
Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Cojocaru Valeriu ca temei al admisibilităţii prezentului recurs precum că instanţele ierarhic inferioare au apreciat în mod arbitrar probele, pronunţând în rezultat o soluţie ilegală, deoarece este declarativ, fiind invocat în exclusivitate pentru a justifica într-un oarecare mod depunerea prezentului recurs. Materialele cauzei denotă cu certitudine că atât Judecătoria Făleşti, cât şi Curtea de Apel Chişinău au apreciat în mod just probele prezente la dosar în raport cu circumstanţele de fapt ale cauzei şi normele de drept aplicate, emiţând o soluţie legală de admitere a acţiunii iniţiale şi respingere ca fiind neîntemeiată a acţiunii reconvenţionale.
Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului privind inducerea sa în eroare la încheierea contractului de fidejusiune în baza căruia intimatul-reclamant Frumosu Vasile îşi întemeiază prezentele pretenţii, deoarece nu este susţinut prin careva probe contrar art. 118 CPC. 3 Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţele ierarhic inferioare s- au pronunţat deja în modul corespunzător.
Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cojocaru Valeriu, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Cojocaru Valeriu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4