3r-124/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Catană dosarul nr. 3r-124/14 (Judecătoria Centru mun. Chişinău) instanţa de apel: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun (Curtea de Apel Chişinău) DECIZIE 30 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Consiliul mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni „Protecţia” împotriva Consiliului mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 prin care a fost respinsă cererea de repunere în termenul declarării apelului şi restituit ca fiind depus tardiv apelul declarat de către Consiliul mun.

Chişinău împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 aprilie 2013, c o n s t a t ă La 14 martie 2013 SA „Protecţia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că este proprietara imobilului îngrădit cu gard capital de pe adresa mun. Chişinău, str. Uzinelor nr. 203. Prin decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 16/63 din 28 decembrie 2004 „Cu privire la privatizarea terenurilor aferente obiectivelor de privatizare şi private”, către SA „Protecţia” a fost permisă vânzarea terenului aferent întreprinderii privatizate cu o suprafaţă de 1,065 ha. Menţionează că la momentul emiterii deciziei respective, Consiliul mun.

Chişinău nu a luat în consideraţiune faptul că la balanţa întreprinderii se află şi terenurile aferente castelului de apă şi construcţiilor existente la hotarul între SA „Protecţia” şi loturile municipale, respectiv suprafaţa corectă a lotului ce urmează a fi privatizat este de 1,3617 ha. La 12 decembrie 2012 s-a adresat către pârât cu o cerere prin care a solicitat modificarea deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 16/63 din 28 decembrie 2004 în partea suprafeţei lotului privatizat din 1,065 ha în 1,3617 ha, însă nu a recepţionat vreun răspuns. Consideră reclamanta că este îndreptăţită să achiziţioneze întreaga porţiune de teren ocupată de construcţiile-proprietatea sa, inclusiv şi loturile aferente castelului de apă şi edificiilor existente la hotar.

Solicită reclamanta SA „Protecţia” repunerea în termenul înaintării acţiunii, recunoaşterea faptului nesoluţionării în termen legal a cererii adresate şi obligarea Consiliul mun. Chişinău să modifice decizia nr. 16/63 din 28 decembrie 2004 în partea suprafeţei lotului privatizat din 1,065 ha în 1,3617 ha. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 aprilie 2013 SA „Protecţia” a fost repusă în termenul înaintării acţiunii şi admisă acţiunea cu recunoaşterea faptului nesoluţionării în termenul legal a cererii de către Consiliul mun. Chişinău şi obligarea Consiliului mun. Chişinău să modifice decizia nr. 16/63 din 28 decembrie 2004 în partea suprafeţei lotului privatizat de către SA „Protecţia” din 1,065 ha în 1,3617 ha.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 a fost respinsă cererea de repunere în termenul declarării apelului şi restituit ca fiind depus tardiv apelul declarat de către Consiliul mun. Chişinău împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 aprilie 2013. La 04 aprilie 2014 Consiliul mun. Chişinău a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate, repunerea în termenul de declarare a apelului şi remiterea pricinii în instanţa de apel pentru examinarea în fond a apelului. În motivarea recursului, recurentul a invocat ilegalitatea încheierii recurate. Menţionează că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 19 aprilie 2013, i-a fost comunicat abia la 31 iulie 2013, însă la această dată reprezentantul Consiliului mun. Chişinău în prezenta cauză, Urechean Valentina, se afla în concediul de odihnă anual, şi anume de la 30 iulie 2013 până la 02 septembrie 2013, depunând la 06 septembrie 2013 cererea de apel. Indică că instanţa de fond nu s-a conformat prevederilor legale şi nu i-a expediat în timp de 5 zile de la pronunţare copia dispozitivului hotărârii, având în vedere că reprezentantul Consiliului mun. Chişinău nu a fost prezent în cadrul şedinţei din 19 aprilie 2013, astfel termenul de declarare a apelului a fost omis din motive temeinice datorate culpei Judecătoriei Centru mun. Chişinău.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele dosarului atestă că copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 a fost expediată recurentului la 05 martie 2014 (f.d. 67), însă lipsesc date despre momentul recepţionării acesteia. În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Consiliul mun. Chişinău se consideră a fi depus în termen. La 27 mai 2014 în adresa intimatei SA „Protecţia” a fost expediată spre cunoştinţă copia recursului declarat de către Consiliul mun. Chişinău. La 24 iulie 2014 SA „Protecţia” a depus referinţă la recursul declarat, în care a invocat tardivitatea şi netemeinicia acestuia.

Menţionează intimata că reprezentantul Consiliului mun. Chişinău a fost prezent la pronunţarea încheierii recurate la 18 februarie 2014, însă cu recurs a atacat-o abia în aprilie 2014, cu omiterea termenului de 15 zile prevăzut de lege în acest sens. De asemenea, indică 2 că recursul declarat este neîntemeiat, recurentul-apelant dispunând de timp suficient să conteste cu apel hotărârea instanţei de fond în termen legal. În conformitate cu art. 426 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs şi obiecţiile expuse în referinţa intimatei SA „Protecţia”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii recurate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea recurată. În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Iar potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că la 14 martie 2013 SA „Protecţia” s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.

Chişinău (f.d. 3, 4). Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 aprilie 2013 SA „Protecţia” a fost repusă în termenul înaintării acţiunii şi admisă acţiunea cu recunoaşterea faptului nesoluţionării în termenul legal a cererii de către Consiliul mun. Chişinău şi obligarea Consiliului mun. Chişinău să modifice decizia nr. 16/63 din 28 decembrie 2004 în partea suprafeţei lotului privatizat de către SA „Protecţia” din 1,065 ha în 1,3617 ha (f.d. 30, 32-36). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 06 septembrie 2013 Consiliul mun. Chişinău a contestat-o cu apel (f.d. 39, 40). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 a fost respinsă cererea de repunere în termenul declarării apelului şi restituit ca fiind depus tardiv apelul declarat de către Consiliul mun.

Chişinău (f.d. 64-66). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră întemeiată concluzia instanţei de apel privind restituirea apelului declarat de către Consiliul mun. Chişinău ca fiind depus în afara termenului legal. Or, recurentul-apelant a depus cererea de apel la 06 septembrie 2013, cu încălcarea termenului imperativ de 30 de zile expres prevăzut de lege în acest sens şi fără a indica motive întemeiate care să justifice omiterea termenului. Nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că instanţa de fond a încălcat normele de drept procedural, neexpediind în termen de 5 zile în adresa dânsului a copiei de pe dispozitivul pronunţat, astfel privându-l de posibilitate să conteste în termen hotărârea emisă în defavoarea sa, deoarece este neîntemeiat.

3 Materialele cauzei atestă faptul expedierii în adresa Consiliului mun. Chişinău a copiei de pe dispozitivul hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 aprilie 2013 tot în aceeaşi zi (f.d. 31). Iar lipsa la materialele pricinii a confirmării recepţionării acesteia de către recurent în speţă nu poate servi drept temei de repunere în termenul de declarare a apelului dat fiind faptul că procesul-verbal al şedinţei de judecată din 09 aprilie 2013 (f.d. 25-27), în cadrul căreia a fost amânată deliberarea şi pronunţarea hotărârii pentru data de 19 aprilie 2013, relevă cu certitudine prezenţa reprezentantului Consiliului mun. Chişinău, Urechean Valentina, care a fost înştiinţată despre şedinţa ulterioară, semnând în acest sens recipisa anexată la dosar (f.d.

28). Însă la pronunţarea dispozitivului hotărârii reprezentantul Consiliului nu s-a prezentat. Astfel, instanţa de recurs conchide că recurentul-apelant Consiliul mun. Chişinău, cunoscând de la şedinţa de judecată din 09 aprilie 2013 că deliberarea şi adoptarea hotărârii se amână pentru data de 19 aprilie 2013, a beneficiat de posibilitate reală să se intereseze şi să obţină o copie a dispozitivului în cazul în care nu l-a recepţionat în timp de 5 zile, şi să conteste cu apel hotărârea instanţei de fond în termen de 30 de zile prevăzut de lege în acest sens. Mai mult ca atât, însuşi recurentul recunoaşte că a primit copia dispozitivului hotărârii primei instanţe la 31 iulie 2013, apelul fiind depus doar la 06 septembrie 2013, depăşind iarăşi termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Argumentul recurentului privind aflarea reprezentantului său în concediul de odihnă anual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie îl apreciază de asemenea ca fiind neîntemeiat pentru repunere în termen pe motiv că potrivit jurisprudenţei de referinţă degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aflarea reprezentatului persoanei juridice în concediu de odihnă anual nu satisface exigenţa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii ce ar justifica omiterea termenului în care trebuie efectuate anumite acţiuni procesuale (speţa Ghirea c. Moldovei, hotărârea din 26 iunie 2012, definitivă din 26 septembrie 2012). Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului Consiliul mun.

Chişinău cu privire la ilegalitatea încheierii recurate deoarece este pur declarativ, fiind invocat în exclusivitate pentru a justifica declararea prezentului recurs. Date fiind cele relevate, la caz se constată cu certitudine lipsa a cărorva temeiuri de casare a încheierii recurate, recurentul-apelant Consiliul mun. Chişinău depunând cerere de apel peste 140 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 aprilie 2013, fiind omis termenul legal de declarare a apelului cu 110 de zile calendaristice, dânsul neinvocând careva motive întemeiate care să justifice respectiva omisiune.

Instanţa de recurs accentuează că o asemenea soluţie este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, încuviinţarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicţional valabil adoptat în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, 4 ar însemna de fapt încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Consiliul mun. Chişinău şi a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Consiliul mun.

Chişinău. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni „Protecţia” împotriva Consiliului mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 5