2ra-2241/14 — Declararea nulității contractului

Dosarul nr. 2ra-2241/14 Prima instanţă: Judecătoria Călăraşi (jud. I. Raropu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. M. Anton, A. Panov, Iu. Cotruţa)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 30 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Ion Guzun Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Jardan Vasile împotriva deciziei din 27 martie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria sat. Rădeni, r-nul Călăraşi împotriva lui Jardan Vasile, intervenienţi accesorii Verega Ştefan şi Subţirel Ştefan cu privire la declararea nulităţii parţiale a actului juridic, c o n s t a t ă : La data de 30 iulie 2013 Primăria sat.

Rădeni, r-nul Călăraşi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Jardan Vasile, intervenienţi accesorii Verega Ştefan şi Subţirel Ştefan cu privire la declararea nulităţii parţiale a actului juridic. În motivarea recursului s-a invocat că la data de 11.11.2009, reclamantul a vîndut la licitaţie lui Jardan Vasile terenul cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 2,0011 ha, nr. cadastral 2538104561 în hotare, conform planului geometric, parte componentă a contractului de vânzare-cumpărare. Contractul a fost autentificat de notarul public Valentina Boldurescu şi înregistrat în Registrul actelor notariale sub nr. 11055. Susţine că Primarul sat. Rădeni, r-nul Călăraşi, în acel moment - Scurtu Constantin a determinat personal amplasarea în natură, pe teren a lotului expus la licitaţie, admiţînd o eroare esenţială.

Astfel o parte a terenului vîndut la licitaţie ocupă damba iazului din preajmă, totodată se contrapune şi cu terenurile agricole învecinate ce-i aparţin lui Verega Ştefan. Menţionează că la licitaţia din 06.04.2012, a fost dat în folosinţă lui Subţirel Ştefan terenul subacvatic „Colonova” pe un termen de 10 ani. Contractul dat nu a fost înregistrat la OCT, filiala ÎS „Cadastru”, pe motiv că damba iazului, juridic nu 1 aparţine Primăriei sat. Rădeni, r-nul Călăraşi, acesta fiind înregistrat cu drept de proprietate după Jardan Vasile. Consideră că abaterile admise la etapa efectuării lucrărilor cadastrale pentru vînzarea lotului către Jardan Vasile, încalcă drepturile şi interesele administraţiei publice locale a Primăriei sat.

Rădeni, r-nul Călăraşi, precum şi a arendaşului Subţirel Ştefan şi a proprietarului terenului învecinat Verega Ştefan. Reiterează şi faptul că eroarea admisă poate fi înlăturată prin anularea parţială a contractului de vânzare-cumpărare a terenului din 11.11.2009, în partea planului geometric privind amplasarea terenului în natură, cu reamplasarea terenului-obiectul tranzacţiei, în aceiaşi parametri, însă latura 4-3 urmează a fi plasată în natură cu începerea de la distanţa de 15 metri de la axa traseului M14 E583 spre damba iazului, iar damba iazului va fi amplasată în exclusivitate pe terenurile proprietate publică astfel terenul înstrăinat lui Jardan Vasile nu se va contrapune cu alte terenuri.

În temeiul celor expuse solicită reclamantul declararea nulităţii parţiale a contractului de vânzare-cumpărare a terenului agricol cu nr. cadastral 2538104561 cu suprafaţa de 2,001 ha. Prin hotărîrea din 09 decembrie 2013 a judecătoriei Călăraşi, acţiunea a fost admisă, s-a declarat parţial nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului agricol cu nr. cadastral 2538104561, cu suprafaţa de 2,001 ha, amplasat în extravilanul sat. Rădeni, r-nul Călăraşi, încheiat la 11.11.2009 între Primăria sat. Rădeni, r-nul Călăraşi - vînzător şi Jardan Vasile - cumpărător, autentificat de notarul public Valentina Bolburescu şi înregistrat în Registrul actelor notariale sub nr. 11055 în partea planului geometric, privind amplasarea terenului în natură, cu strămutarea graniţelor terenului - obiectul contractului, dinspre latura 4-3 în direcţia drumului M14 E583, pînă la distanţa de 15 metri la axa drumului, ce constituie zonă de protecţie.

Considerînd ilegală hotărîrea pronunţată, la 17 decembrie 2013 şi la 19 februarie 2014, Jardan Vasile a contestat-o cu apel, solicitînd casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin decizia din 27 martie 2014 a Curţii de Apel Chişinău apelul declarat de Jardan Vasile a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Nefiind de acord cu decizia pronunţată, la data de 23 mai 2014 Jardan Vasile a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea acţiunii a indicat că hotărările emise de către instanţele judecătoreşti sunt neîntemeiate şi pasibile de a fi casate, deoarece instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Astfel, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile nr. 2501/13/24423 din 21.12.2013 bunul imobil procurat în temeiul contractului de vânzare-cumpărare supus anulării este înregistrat la OCT Călăraşi cu drept de proprietate comună în devălmăşie pe numele soţilor Jardan Vasile şi Angela, astfel conform prevederilor art. 62 CPC, obiectul litigiului îl constituie drepturile şi obligaţiile mai multor reclamanţi şi pîrîţi, fiind vorba despre coparticiparea procesuală obligatorie, iar instanţele de judecată au soluţionat problema drepturilor lui Jardan Angela care nu a fost antrenată în proces. Reiterează şi faptul că prima instanţă a judecat pricina fără a ţine cont de prevederile art. 52 CPC, deoarece cauza dată a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea cauzei, astfel fiind o încălcare a prevederilor 2 acestei norme de drept şi pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorului la soluţionarea litigiului dat.

La fel, recurentul consideră o încălcare a procedurii examinate de către instanţele judecătoreşti, pe motiv că judecarea pricinii a avut loc în lipsa pîrîtului - recurentului. Susţine că un alt temei de casare a hotărîrilor judecătoreşti îl constituie art. 432 alin. (4) CPC şi anume consideră că probele anexate la materialele pricinii au fost examinate arbitrar, iar erorile comise au dus la încălcarea dreptului de proprietate a soţilor Jardan. Mai invocă că referitor la suprapunerea sectoarelor de teren cu Verega Ştefan, acesta nu a înaintat careva pretenţii faţă de Jardan Vasile, iar în cazul acestor inexistenţe asupra suprapunerii urmează a fi soluţionate între coproprietari pe cale amiabilă sau prin înaintarea unei acţiuni din partea lui Verega Ştefan împotriva lui Jardan Vasile, iar constatarea instanţei de apel precum că Jardan Vasile a recunoscut în cererea de apel a faptului suprapunerii terenurilor învecinate, este total greşită.

Declară că la materialele cauzei lipsesc careva probe scrise care ar dovedi faptul adresării intimatului la Oficiul Cadastral Teritorial cu privire la înregistrarea dreptului de arendă a lui Subţirel Ştefan asupra terenului subacvatic „Colonova”, precum şi a refuzului Oficiului Cadastral Teritorial de înregistrare a pretinsului drept. Mai menţionează că este total greşită şi constatarea instanţei de apel a faptului privind stabilirea hotarelor fixe ale terenului înstrăinat în beneficiul lui Jardan Vasile.

Acest raţionament în opinia recurentului este în contradicţie cu dispoziţiile normative prevăzute în art. 19 a Legii cadastrului, deoarece acest act nu a fost întocmit niciodată, la fel cum nu poate fi găsit nici în materialele pricinii, deoarece între terenurile învecinate sunt stabilite hotare generale, iar suprapunerea acestor terenuri poate fi constatată numai la perfectarea unui plan geometric comun, care să cuprindă toate sectoarele de teren limitrofe cu indicarea punctelor de suprapunere, suprafeţelor de teren suprapuse şi cu indicarea celui care se face vinovat de acaparare porţiunilor de teren litigioase, iar la materialele pricinii un astfel de plan nu este, astfel concluziile instanţei de control sunt contradictorii şi se întemeiază pe aceleaşi omisiuni comise şi de către prima instanţă la judecarea pricinii.

Consideră că Curtea de Apel Chişinău a depăşit limitele judecării pricinii potrivit art.373 CPC, deoarece în motivarea soluţiei sale întru menţinerea hotărîrii primei instanţe a invocat dispoziţii normative cu privire la dreptul de proprietate al administraţiei publice locale şi cu privire la Codul apelor, temeiuri de drept care nu au fost solicitate pentru aplicare de către pîrît - intimat şi astfel a dat dovadă de o poziţie părtinitoare apărând puterea publică în detrimentul persoanei fizice. Intimatul nu a depus referinţă la recursul înaintat de către Jardan Vasile. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa după de judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 3 După cum denotă actele cauzei, Primăria sat. Rădeni, r-nul Călăraşi înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Jardan Vasile, intervenienţi accesorii Verega Ştefan şi Subţirel Ştefan a solicitat declararea nulităţii parţiale a contractului de vânzare- cumpărare a terenului agricol cu nr. cadastral 2538104561 cu suprafaţa de 2,001 ha. Judecând pricina în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterea integrală a acesteia, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.

În susţinerea concluziei date, instanţa de apel a reţinut că în temeiul art. art. 219 alin. (1), 220 alin. (1) Cod civil, la stabilirea hotarelor în natură a terenului transmis lui Jardan Vasile au fost încălcate normele imperative enunţate, din conţinutul cărora rezultă că în proprietate pot fi transmise în ordinea stabilită doar terenurile aflate în proprietatea privată, în speţă a unităţii administrativ-teritoriale şi nu pot înstrăinate bunurile aflate în proprietatea publică sau în proprietatea terţilor. La fel, instanţa de apel a considerat că au fost încălcate normele imperative şi în partea în care în proprietatea lui Jardan Vasile a fost trecută o parte din damba bazinului acvatic şi din terenul ce-i aparţine cu drept de proprietate Mariei Verega.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie judecând pricina în ordine de recurs a constatat că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele administrate la materialele pricinii. În conformitate cu art. 130 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege şi nici un fel de probe nu au pentru instanţă judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. Potrivit art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În limitele apelului instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. Astfel, instanţa de recurs menţionează că instanţele judecătoreşti la adoptarea hotărîrilor s-au bazat numai pe declaraţii verbale ale reprezentantului Primăriei sat.

Rădeni, r-nul Călăraşi referitor la suprapunerea terenului în litigiu cu alte terenuri învecinate, fără a fi anexat la materialele cauzei planul geometric al obiectului acvatic cu nr. cadastral 2538104559, iar în calitate de probă a fost anexată o fotocopie a planului geometric prin care se arată contrapunerea hotarelor învecinate, şi anume lotul agricol procurat de căre Jardan Vasile în baza contractului de vînzare-cumpărare cu nr. cadastral 2538104561 încheiat la 11.11.2009 cu damba iazului din preajmă şi a terenurilor agricole din învecinătate. La acest capitol Colegiul menţionează că, la materialele cauzei este întradevăr anexată o copie a posei din fondul naţional al datelor geozedice (f.d.14), însă această probă nu dovedeşte faptul contrapunerii terenului în litigiu cu damba bazinului acvatic.

Este de menţionat că în această poză nici nu este reflectat bazinul acvatic, iar înscripţiile de delimitare, este evident, au fost efectuate de către persoane neindentificate şi într-un mod ce contravine legii. 4 Respectiv, judecarea litigiului şi formarea opiniei doar în baza probei menţionate este inadmisibilă. De asemenea, Colegiul relevă că potrivit planului cadastral eliberat la data de 18.07.2004 (f.d. 72) s-a constatat că este indicată numai suprafaţa de 2.4051 ha precum că a bazinului acvatic, fără a se arăta contrapunerea şi delimitarea hotarelor. Conform acestui înscris, de asemenea, nu este posibil de determinat dacă terenul în litigiu se contrapune cu bazinul acvatic şi în ce măsură.

Mai mult ca atît la materialele pricinii lipsesc careva date grafice care ar confirma suprapunerea terenurilor învecinate, şi anume a terenului unde este damba iazului şi lotul de teren a lui Jardan Vasile, nefiind prezentate în acest sens careva documente de recepţionare a construcţie hidrotehnice, de înregistrare bunului şi în a cărei proprietate se află iazul.

Dat fiind faptul că instanţa de apel nu a examinat toate circumstanţele cauzei şi anume nu a verificat dacă loturile de teren învecinate şi anume lotul în litigiu şi bazinul acvatic, sunt delimitate şi nici nu a verificat dacă în cazul strămutării hotarelor lotului litigios, aşa după cum s-a dispus prin hotărîrile judecătoreşti, lotul strămutat nu se va contrapune cu alte loturi învecinate, astfel încălcîndu-se dreptul de proprietate sau folosinţă a proprietarilor loturilor vecine şi dacă distanţa pentru care se solicită a fi strămutate hotarele este suficientă pentru a nu crea deranjamente pe viitor proprietarilor de terenuri sau a face imposibilă executarea hotărîrii judecătoreşti.

Aceste circumstanţe instanţa de apel trebuie să le stabilească în baza actelor confirmatoare pe care urmează să le aprecieze conform art. 130 CPC şi pe care instanţa de recurs nu le poate acumula dat fiind caracterul devolutiv al recursului, fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi să verifice circumstanţele pricinii în dependenţă de probele administrate, precum şi să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor invocate. În contextul dat, instanţa de recurs reţine că cele descrise cert indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina cu încălcarea normelor de drept procedural, iar aceste erori nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Jardan Vasile, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a remite pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 5 d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Jardan Vasile. Se casează decizia din 27 martie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria sat.

Rădeni, r-nul Călăraşi împotriva lui Jardan Vasile, intervenienţi accesorii Verega Ştefan şi Subţirel Ştefan cu privire la declararea nulităţii parţiale a actului juridic, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Ion Guzun Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 6