3ra-924-14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: G. Bivol dosarul nr. 3ra-924/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 24 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Vera Macinskaia, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ciornîi Valeri, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciornîi Valeri împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 martie 2014, c o n s t a t ă La data de 20 decembrie 2012 Ciornîi Valeri s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acţiunii Ciornîi Valeri a invocat, că a activat în domeniul aviaţiei civile a Republicii Moldova în mai multe funcţii. De la data de 02 iulie 1965 (ordinul nr. 41/L din 02 iulie 1965) pînă la data de 20 august 1968 (ordinul nr. 75/1 din 12 august 1968), adică 3 ani 1 lună şi 18 zile, a fost angajat în calitate de lăcătuş mecanic în cadrul Direcţiei Moldoveneşti a Aviaţiei Civile. De la data de 01 martie 1971 (ordinul nr. 15/1 din 22 februarie 1971) pînă la data de 01 ianuarie 1976, adică 4 ani şi 10 luni, a deţinut funcţia de aeromecanic (aerotehnician).

De la data de 02 ianuarie 1976 (ordinul nr. 113/1 din 31 decembrie 1975 pînă la data de 27 martie 1980 (ordinul nr. 86/1 din 25 martie 1980) a lucrat în funcţia de mecanic de bord (mecanic de zbor) la bordul avionului de model AN- 24. 1 Ciornîi Valeri indică, că în perioada anilor 1975 - 1979 a parcurs în calitate de mecanic de bord al avionului de model AN-24 un număr de 2505 ore de zbor (dintre care 803 ore de zbor pe timp de noapte), conform cărţii de zbor eliberată pe numele acestuia la 01 februarie 1976 de către Direcţia Moldovenească a Aviaţiei Civile, în acest mod, funcţia ocupată de către el - mecanic de bord al avionului AN-24, se include în lista funcţiilor care asigură personalului navigant dreptul la pensie pentru vechime în muncă, ultimul făcând parte din membrii echipajelor aeronavelor şi ale altor aparate de zbor, conform Anexei nr. 1 la hotărîrea Guvernului nr. 527 din 06 august 1992. Ciornîi Valeri face referire la prevederile anexei nr. 3 la hotărîrea Guvernului nr. 527 din 06 august 1992 care reglementează modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei personalului navigant, după cum urmează: „1.

La calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei personalului navigant se iau în calcul: a) fiecare 20 ore de zbor cu avioanele (în afară de zborul şi lucrările prevăzute de sub punctele „b” - „d” ale prezentului punct) - drept o lună de vechime în muncă. Consideră reclamantul că dispune de o vechime în muncă necesară pentru stabilirea pensiei personalului navigant în mărime de 10, 4 ani (2505 ore zbor/20 ore zbor= 125,25 luni vechime în muncă; 125,25 luni vechime în muncă /12 luni=10, 4375 ani vechime în muncă) şi anume termenul de 10, 4 ani care însumează 10 ani şi 3 luni urmează a fi calculat drept stagiu pentru perioada anilor 1975-1980 = 10 ani şi 3 luni. De la data de 07 august 1996 (ordinul nr. 116/p din 01 august 1996) pînă la data de 26 iulie 1999 a activat în funcţia de tehnician de aviaţie în serviciul ingineri aviaţie în domeniul deservirii operative şi periodice a aeronavelor pe aerodrom în cadrul Î.S.

„Aeroportul Internaţional Chişinău” = 2 ani 11 luni şi 19 zile. De la data de 27 iulie 1999 (ordinul nr. 13 l/p din 27 iulie 1999) şi pînă la data de 21 august 2002 a activat consecutiv în funcţie de tehnician categoria I în cadrul serviciul - aerodrom, tehnician deservire utilaj în serviciul „Aeroport- service” şi tehnician deservire la sol în serviciul transport special în cadrul Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” = 3 ani si 25 zile. Ciornîi Valeri menţionează, că a realizat în funcţiile respective (făcînd parte din categoria personalului tehnic aeronautic) un stagiu de cotizare în mărime de 24 ani 3 luni si 1 zile, deţinînd totodată un stagiu general de cotizare de peste 30 ani.

Conform art. 56 alin. (l) lit. c) din Legea RM nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat: „Se acordă pensie, cu condiţia încetării activităţii în funcţia respectivă, unor categorii de angajaţi din aviaţia civilă indiferent de subordonarea departamentală a întreprinderilor în care sînt încadraţi: ... c) personalului de ingineri şi tehnicieni la împlinirea vîrstei de 55 de ani bărbaţii şi 50 de ani femeile dacă au realizat un stagiu de cotizare în funcţiile respective de cel puţin 20 de ani bărbaţii şi 15 ani femeile şi un stagiu general de cotizare de cel puţin 25 de ani bărbaţii şi 20 de ani femeile.

Reclamantul invocă, că la calcularea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă de către organul abilitat al CNAS nu s-au luat în consideraţie în mod nefondat perioadele sale de activitate în cadrul aviaţiei civile şi anume: perioadele de lucru de la data de 02 iulie 1965 şi pînă la data de 20 august 1968 în care a activat în calitate de 2 lăcătuş mecanic în cadrul Direcţiei aviaţiei civile a RM şi de la data de 27 iulie 1999 pînă la data de 21 august 2002 în care a activat consecutiv în funcţie de tehnician categoria I în cadrul serviciul aerodrom, tehnician deservire utilaj în serviciul „Aeroport-service” şi tehnician deservire la sol în serviciul transport special în cadrul Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”.

Anexa nr. 2 la hotărîrea Guvernului nr. 527 din 06 august 1992 „Cu privire la aprobarea Listelor funcţiilor, care asigură personalului navigant şi tehnic aeronautic dreptul la pensie pentru vechime în muncă, şi a Modului de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei personalului navigant” include în lista funcţiilor, care asigură personalului tehnic aeronautic dreptul la pensie pentru vechime în muncă şi funcţiile de tehnicieni (mecanici, motorişti) de aviaţie de toate profilurile. Astfel, rezultă cu certitudine că la calcularea cuantumului pensiei cet.

Menţionează, că pîrîtul urma să ia în consideraţie perioada de lucru în calitate de lăcătuş mecanic (02 iulie 1965 – 20 august 1968), dar şi perioadele de lucru în funcţie de tehnician categoria I în cadrul serviciul aerodrom, tehnician deservire utilaj în serviciul „Aeroport-service” şi tehnician deservire la sol în serviciul transport special în care petiţionarul a activat fără întrerupere (27 iulie 1999 – 21 august 2002), funcţiile respective incluzându-se în lista funcţiilor care asigură personalului tehnic aeronautic dreptul la pensie pentru vechime în muncă.

În acest context este relevant certificatul nr. 377/02 din 10 februarie 2012 eliberat de către ÎS Compania Aeriană „Air Moldova”, care confirmă aflarea reclamantului în serviciu în cadrul Direcţiei Moldoveneşti a Aviaţiei Civile în perioada anilor 1965 - 1980. La fel, reclamantul menţionează certificatul de precizare nr. 11/268 din 09 februarie 2012 emis de către ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău”, prin care se confirmă faptul aflării lui în funcţia de tehnician de aviaţie (în diverse servicii consecutive) în perioada anilor 1996 - 2002. La data de 05 noiembrie 2012 reclamantul s-a adresat către CNAS cu cererea prealabilă, prin care a solicitat revizuirea modului de calculare şi modificarea cuantumului pensiei sale, cu includerea în stagiul vechimii în muncă a reclamantului a perioadei de lucru în calitate de lăcătuş mecanic (02 iulie 1965 – 20 august 1968), perioadele de lucru în funcţie de tehnician categoria I în cadrul serviciul aerodrom, tehnician deservire utilai în serviciul „Aeroport-service” şi tehnician deservire la sol în serviciul transport special (27 iulie 1999 – 21 august 2002) şi vechimea în muncă de 10, 2 ani calculată în baza celor 2454 ore de zbor la bordul AN- 24 în anii 1975-1979.

Prin scrisoarea nr. V-C-1659/12 din 03 decembrie 2012 CNAS a refuzat în satisfacerea cererii prealabile, motivând că reclamantul „nu confirmă stagiul de cotizare” prevăzut la art. 56 alin. (l) lit. c) din Legea RM nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Consideră Ciornîi Valeri, că dispune de un stagiu de cotizare în funcţiile respective în mărime de 24 ani 3 luni şi 1 zile şi de un stagiu general de cotizare de peste 30 ani, astfel este cert dreptul său de a solicita obligarea pîrîtului de a recalcula şi de a modifica cuantumul pensiei calculate, cu includerea în stagiul vechimii în muncă a perioadei de lucru în calitate de lăcătuş mecanic (02 iulie 1965 – 20 august 1968) în 3 cadrul Direcţiei Moldoveneşti a Aviaţiei Civile, perioadele de lucru în funcţie de tehnician categoria I în cadrul serviciul aerodrom, tehnician deservire utilaj în serviciul „Aeroport-service” şi tehnician deservire la sol în serviciul transport special (27 iulie 1999 – 21 august 2002) în cadrul Î.S.

„Aeroportul Internaţional Chişinău” şi totodată calcularea pentru perioada anilor 1975-1980 a unui termen de 10, 4 ani care însumează 10 ani şi 3 luni, calculat în baza celor 2505 ore de zbor la bordul AN-24 în anii 1975- 1979. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 22 octombrie 2013 cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 25 martie 2014 a respins apelul declarat de Ciornîi Valeri, a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 06 iunie 2014 Ciornîi Valeri a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 martie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţei, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea.

În motivarea recursului Ciornîi Valeri a invocat, că la adoptarea hotărîrilor contestate nu s-a ţinut cont de toate probele şi circumstanţele pe care le-a prezentat pe cazul dat, nu s-a dat o apreciere justă actelor anexate şi examinate în cadrul judecării pricinii, instanţele de judecată limitându-se doar la argumentele Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; 4 e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs, precum că la adoptarea hotărîrilor contestate nu s-a ţinut cont de toate probele şi circumstanţele pe care le-a prezentat pe cazul dat, nu s-a dat o apreciere justă actelor anexate şi examinate în cadrul judecării pricinii, instanţele de judecată limitându-se doar pe argumentele Casei Naţionale de Asigurări Sociale nu pot fi reţinute, deoarece circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

În recursul declarat nu se regăseşte argumentul cu privire la încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Astfel, instanţa de recurs notează că Ciornîi Valeri nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a 5 unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ciornîi Valeri ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Ciornîi Valeri se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Iurie Bejenaru 6