3ra-898/15 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-898/15 prima instanţă: D. Suşchevici instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim DECIZIE 15 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă, Judecătorii Ion Corolevschi, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală, Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Verejan Valentin împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova privind recalcularea pensiei şi înlăturarea erorii comise la stabilirea pensiei de judecător, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Verejan Valentin şi casată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 25 noiembrie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri, c o n s t a t ă: La 28 mai 2014, Verejan Valentin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind recalcularea pensiei. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că a activat în instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova din 14 iunie 1990 pînă la 02 ianuarie 2012, inclusiv, în calitate de judecător în Judecătoria Militară din 02 aprilie 1995 şi Preşedinte al instanţei de judecată, pînă în mai 2010. Menţionează că potrivit art.18, 19 şi 22 ale Legii cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare nr. 836-XIII din 17.05.96 şi art. 28 al. (2) al Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20.07.95, magistraţii militari sînt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiunile ce decurg din aceasta calitate.

Salarizarea şi alte drepturi cuvenite personalului militar şi civil al instanţelor judecătoreşti militare se asigură de Ministerul Apărării în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale de care beneficiază militarii activi. Susţine că avînd statutul de magistrat militar şi statutul de ofiţer activ (deţine gradul militar General de brigadă de justiţie din iulie 1998), beneficiind de pensie de 1 magistrat şi militar, în anul 2003 a depus raportul pentru a-i fi stabilită pensia şi la alegere a solicitat pensia de judecător. Prin ordinul Ministrului Apărării din 2003 i-a fost stabilită pensia respectivă, care a primit-o pînă la eliberarea din serviciul militar, în legătură cu atingerea vîrstei – limită de aflare în serviciu militar (ordinul MAI – 0123 din 10 septembrie 2009), cu trecerea în rezerva Forţelor Armate.

A continuat activitatea în Judecătoria Militară fiind în funcţie de Preşedinte, apoi în calitate de judecător pînă la 02 ianuarie 2012, cînd a fost eliberat în demisie onorată prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 426 din 22 decembrie 2011, continuând să primească pensia de la Ministerul Apărării pînă la momentul actual, în conformitate cu Legile nr. 836 din 17.05.96 şi nr. 544 din 20.07.95. Mai menţionează reclamantul că odată cu adoptarea Legii cu privire la salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23.12.2013 şi intrarea ei în vigoare, s-a adresat Ministerului Apărării întîi verbal, apoi, la 24 aprilie 2014, prin scrisoare oficială de a- i fi recalculată pensia în conformitate cu respectiva lege, precum şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 544 din 20.07.2014, la care a primit refuz.

Precizează reclamantul că în răspunsul său Ministerul Apărării indică precum că nu este în drept de a stabili, recalcula şi achita pensii în conformitate cu alte legi decît conform Legii nr. 1544 din 23.06.1993 şi precum că pensiile judecătorilor se stabilesc şi se achită de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, judecătorul fiind în drept să se adreseze la ultima în vederea stabiliri şi calculării pensiei. Consideră că Ministerul Apărării nu a ţinut cont de faptul că potrivit art. 28 al. (2) al Legii nr. 544 din 20.07.95 şi art. 22 al. (1) şi (2) al Legii nr. 836 din 17.05.96, (adoptate posterior Legii nr. 1544 din 23.06.1993), avea statut de militar activ şi beneficia de toate drepturile ce decurg din această calitate, iar asigurarea pînă la moment a fost efectuată de Ministerul Apărării în conformitate legislaţia în vigoare şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale de care beneficiază militarii activi.

Indică precum că pensia i-a fost stabilită de către Ministerul Apărării, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi este achitată pînă în prezent. Mai mult, într-o serie de hotărîri ale Curţii Constituţionale s-a abordat aspectul juridic al problemei privind statutul judecătorului, consfinţit în Constituţie şi a garanţiilor sociale ale independenţei lor. În Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 4 din 27.01.2000 a fost menţionat că: „La adoptarea unor legi noi şi a altor acte juridice este inadmisibil de a diminua protecţia juridică a statutului judecătorului, consfinţit în Legea cu privire la statutul judecătorului”. Schimbările ce vizează condiţiile de plată a pensiilor pentru judecători contravin art. 47 al.

(2) şi art. 76 din Constituţie şi principiul respectării drepturilor dobândite anterior în mod licit. Aplicând la prezenta cauză dreptul la pensie, dobândit în mod licit, achitată pînă în prezent de Ministerul Apărării, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi transferarea sa la Casa Naţională de Asigurări Sociale i-ar diminua dreptul dobândit anterior. Mai indică reclamantul precum că în conformitate cu Legea nr. 328 din 23.12.2013, salariul de funcţie al judecătorului de nivelul instanţei judecătoreşti cu vechime în muncă, în funcţie de judecător, de peste 12 ani este de 5.5 salarii medii pe economie (adică, 4200 x 3.5=14700).

La salariul în cauză, în conformitate cu art. 5 al 2 Legii nr. 328 din 23.12.2013, consideră că e necesar a adăuga sporul pentru exercitarea funcţiei de preşedinte al instanţei de judecată - 10% (14700 + 10% = 16170). Din suma de 16170, în conformitate cu art. 26 şi 52 al Legii nr. 544 din 20.07.95, adică 80% din salariul mediu lunar, (adică din salariul lunar,16170 - 80% = 12936). Susţine reclamantul că a activat în instanţele judecătoreşti 21 de ani, la moment beneficiind de prevederile actelor legislative enumerate mai sus cu recalcularea pensiei.

Pînă în aprilie 2014, pensia achitată de Ministerul Apărării era de aproximativ 1400 lei (pentru precizare, deoarece pensia este transferată pe cardul bancar, a solicitat de la reprezentantul Ministerului Apărării mărimea pensiei pe lunile ianuarie – aprilie 2014), motiv pentru care, în conformitate cu Legile nr. 544 şi 328, consideră că e necesar a recalcula diferenţa dintre pensia stabilită anterior şi pensia ce va fi stabilită începînd cu 01 ianuarie 2014. Potrivit calculelor începînd cu luna ianuarie 2014 din pensia recalculată 12936 lei e necesar a înlătura pensia plătită – 8400 lei şi va rămâne diferenţa de 4536 lei, care e necesar de a fi încasată pînă la adoptarea hotărîrii. La 19 iunie 2014, prin intermediul cancelariei Judecătoriei Centru mun.

Chişinău, Ministerul Apărării, în temeiul art. 67 alin. (3) Cod de procedură civilă, a depus demers prin care a solicitat atragerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în calitate de intervenient accesoriu. (f.d. 22) Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 20 iunie 2014, în temeiul art. 62 Cod de procedură civilă, Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost atras în proces, în calitate de copîrît.

La 31 iulie 2014, Verejan Valentin a depus cerere suplimentară, prin care solicită obligarea Ministerului Apărării să înlăture eroarea comisă la stabilirea pensiei subsemnatului, prin stabilirea pensiei de judecător în conformitate cu art. 31 al Legii cu privire la statutul judecătorului, în mărime de 80% din salariul avut la data solicitării, precum şi să recalculeze pensia pînă la data de 01 ianuarie 2014. De asemenea, solicită admiterea şi menţinerea cerinţelor împotriva Ministerului Apărării, invocate în cererea de chemare în judecată din 28 mai 2014. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 25 noiembrie 2014, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Verejan Valentin împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova ca fiind nefondată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015, apelul declarat de Verejan Valentin a fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 25 noiembrie 2014 şi pronunţată o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă şi obligată Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să recalculeze şi să achite în continuare pensia lui Verejan Valentin, în conformitate cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 60 din 04.04.2014. La 04 mai 2015, Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând casarea deciziei, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Casa 3 Naţională de Asigurări Sociale întemeiat şi care urmează a fi admis, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015 şi remisă pricina spre rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 04 martie 2015 şi expediată în adresa părţilor la 23 martie 2015. (f.d. 127) Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs la 04 mai 2015 (f.d. 129) şi respectiv, recursul se consideră depus în termen. Conform art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 22 mai 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat către Verejan Valentin şi Ministerul Apărării copia recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 26 mai 2015, Verejan Valentin a depus referinţă, prin care solicită respingerea recursului ca inadmisibil. Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În temeiul normei precitate, Colegiul a examinat recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi a apreciat decizia instanţei de apel drept ilegală şi neîntemeiată din considerentele expuse mai jos.

Din materialele dosarului se constată că intimatul, Verejan Valentin, la 28 mai 2014, s-a adresat în instanţa de judecată cu solicitările sus-menţionate. Examinînd cererea de chemare în judecată instanţele ierarhic inferioare au emis hotărîrile respective. Conform art. 167 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, la cererea de chemare în judecată se anexează documentele care certifică circumstanţele pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile şi copiile de pe aceste documente pentru pîrîţi şi intervenienţi, dacă aceştia nu dispun de ele. Aceleaşi cerinţe sunt valabile şi pentru cererea de apel, or, complementar prevederilor normei precitate, conform art. 364 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de apel şi înscrisurile noi care nu au fost prezentate în primă instanţă se depun cu atîtea copii cîţi participanţi la proces sînt, plus cîte o copie pentru instanţa de apel.

Contrar, celor statuate, Colegiul sesizează că intimatul nu a prezentat, în cadrul judecării pricinii, înscrisuri care să confirme cele invocate în cererea de chemare în judecată, precum şi în cererea de apel. 4 Astfel, Colegiul nu poate stabili, cu certitudine, perioada de activitate a reclamantului/intimatului în funcţiile indicate, cum nu a putut stabili că intimatul a solicitat anume pensia de judecător, or contrar celor indicate de către acesta, din cererea sa despre stabilirea (restabilirea) pensiei din 04 decembrie 2003 (f.d. 26), nu reiese că anume acest tip de pensie a fost solicitată. Mai mult, la materialele dosarului nu este nici actul oficial prin care i-a fost stabilită pensia, adus la cunoştinţă şi contrasemnat de Verejan Valentin, şi din care ar reieşi cele invocate.

Nu este clar nici în ce temei legal a fost calculată pensia, respectiv, nici tipul pensiei, nici perioada care a fost luată în consideraţie la calcularea acesteia, precum şi nici cuantumul. Mai constată Colegiul că deşi intimatul afirmă că a activat în funcţia de judecător pînă la 02 ianuarie 2012, Decretul Preşedintelui privind eliberarea domnului Verejan Valentin din funcţia de judecător la Judecătoria Militară nr. 426-VI a fost emis la 22 decembrie 2011 şi publicat în Monitorul Oficial la 30 decembrie 2011. (f.d. 14) Într-o altă ordine de idei, Colegiul menţionează că potrivit art. 60 alin. (2) şi (3) Cod de procedură civilă, reclamantul este în drept să modifice temeiul sau obiectul acţiunii, să mărească ori să reducă cuantumul pretenţiilor în acţiune, ori să renunţe la acţiune.

Pîrîtul este în drept să recunoască acţiunea. Părţile pot înceta procesul prin tranzacţie. Nu se consideră modificare a acţiunii dacă are loc: completarea temeiului acţiunii şi circumstanţelor, extinderea sau reducerea pretenţiilor în acţiune sau a pretenţiilor accesorii, solicitarea compensării valorii obiectului pierdut sau pierit, înlocuirea acţiunii în constatare prin acţiune în realizare. Totodată, conform alin. (4) al aceluiaşi articol, instanţa judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acţiunii. Consecvent, art. 373 alin. (1) şi (2) Cod de procedură civilă, statuează că instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

De asemenea, în limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.

În context, Colegiul sesizează că atît în prima instanţă, cît şi în instanţa de apel pretenţiile au fost înaintate doar faţă de Ministerul Apărării, or, reieşind din cererea de chemare în judecată, suplimentată la 31 iulie 2014, reclamantul/intimatul a solicitat obligarea Ministerului Apărării să înlăture eroarea comisă la stabilirea pensiei, prin stabilirea pensiei de judecător în conformitate cu art. 31 al Legii cu privire la statutul judecătorului, în mărime de 80% din salariul avut la data solicitării, precum şi să recalculeze pensia pînă la data de 01 ianuarie 2014. De asemenea, a solicitat admiterea şi menţinerea cerinţelor împotriva Ministerului Apărării, invocate în cererea de chemare în judecată din 28 mai 2014. (f.d.

3, 4, 49, 50) Ulterior, în cererea de apel, apelantul/intimatul a solicitat admiterea apelului şi casarea hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie obligat Ministerul Apărării să înlăture eroarea comisă în decembrie 2003 la stabilirea 5 pensiei de militar în loc de pensie de judecător, aşa cum a fost solicitat, în conformitate cu art. 32 al Legii cu privire la statutul judecătorului. De asemenea, în temeiul aceluiaşi articol, să fie obligat Ministerul Apărării să-i stabilească pensie de judecător şi să recalculeze pensia în conformitate cu Legea nr. 328 din 23.12.2013, începînd cu 01 ianuarie 2014. (f.d. 99-104) Alte cereri formulate de reclamant/apelant, inclusiv, de modificare a obiectului acţiunii, la dosar nu sunt.

Mai mult, Colegiul sesizează că la 19 iunie 2014, prin intermediul cancelariei Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Ministerul Apărării, în temeiul art. 67 alin. (3) Cod de procedură civilă, a depus demers prin care a solicitat atragerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în calitate de intervenient accesoriu. (f.d. 22) Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 20 iunie 2014, în temeiul art. 62 Cod de procedură civilă, Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost atras în proces, nu în calitate de intervenient accesoriu, dar în calitate de copîrît.

În context, Colegiul precizează că şi în situaţia în care Casei Naţionale de Asigurări Sociale i s-a atribuit calitatea respectivă, acest fapt nu poate fi considerat drept o schimbare a obiectului acţiunii şi nu oferă dreptul instanţei, din oficiu, să oblige autoritatea la măsuri ce reies din pretenţiile formulate faţă de Ministerul Apărării, or, cererea de atragere în proces a Casei Naţionale de Asigurări Sociale a fost înaintată de pîrît şi nu de reclamant, ultimul, aşa cum reiese din cele relatate supra, a formulat pretenţii doar faţă de Ministerul Apărării. Complementar, în decizia sa, instanţa de apel s-a expus doar asupra măsurilor care urmează a fi întreprinse de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi a omis să se expună în privinţa Ministerului Apărării, deşi, reiterează instanţa de recurs că pretenţiile au fost înaintate anume împotriva acţiunilor ministerului.

Totodată, Colegiul remarcă inclusiv, că existenţa unei cereri adresate către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în sensul respectării procedurii prealabile, în temeiul Legii contenciosului administrativ, privind calcularea/recalcularea pensiei pentru limită de vîrstă judecătorului Verejan Valentin nu a fost probată în procesul de judecare a pricinii în cauză. Astfel, avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, motiv pentru care admite recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale ca întemeiat, casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015 şi remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Verejan Valentin împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova privind recalcularea pensiei şi înlăturarea erorii comise la 6 stabilirea pensiei de judecător, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tatiana Vieru 7