3ra-918/18 — contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral

prima instanță: L. Bagrin dosarul nr. 3ra-918/18

instanța de apel: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

ÎNCHEIERE

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Verejan

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2018 prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 22 decembrie 2017, prin care a

fost admisă acțiunea parțial

constată:

La 20 octombrie 2017, Valentin Verejan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că până la 2 ianuarie 2012 dânsul a activat în

calitate de judecător la Judecătoria Militară.

Comunică că prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 426-VI din

22 decembrie 2011, dânsul a fost eliberat din funcția de judecător în baza cererii de

demisie în temeiul art. 25 alin. (1) lit. a), b) și 26 alin. (1), (2) din Legea cu privire

la statutul judecătorului.

Menționează că în temeiul hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 527/27 din 11 septembrie 2012 și nr. 542/23 din 6 septembrie 2016, dânsul a

fost ales în funcția de inspector-judecător al Inspecției judiciare de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii pe un termen de 4 ani, unde activează până în

prezent.

Având în vedere prevederile art. 32 alin. (1), (3) din Legea cu privire la

statutul judecătorului și 101 din Legea privind salarizarea judecătorilor și

1

procurorilor, afirmă că pentru anul 2017, începând cu data de 1 aprilie 2017, pensia

lui de judecător nu i-a fost recalculată.

Relatează că la 6 septembrie 2017, dânsul a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale o cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea pensiei,

motivul principal al cererii prealabile a constituit faptul că nu mai activează în

calitate de judecător, fiind demisionat din această funcție în legătură cu depunerea

cererii de demisie din funcția de judecător în anul 2011, iar faptul că activează în

calitate de inspector judecător din cadrul CSM, nu cade sub incidența prevederilor

legale de refuz în recalcularea pensiei.

Obiectează că până la moment nu a recepționat și nu a primit răspuns de la

Casa Națională de Asigurări Sociale, la cererea prealabilă, adresată la 6 septembrie

2017 și recepționată în aceeași zi cu nr. V/1667/17.

Precizează că funcția de inspector judecător dânsul a ocupat-o după demisia

din funcția de judecător al Judecătoriei Militare, în legătură cu cererea de demisie,

conform Decretului Președintelui Republicii Moldova.

Menționează că judecătorul în funcție poate fi desemnat prin detașare în

calitate de inspector judecător și atunci acesta are calitatea în continuare de

judecător detașat, cu consecințele de ne recalculare a pensiei în temeiul art. III din

Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1 alin. (2), 25 alin. (1)

lit. b), 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, art. 32 alin. (1), 32

alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea CNAS să-i recalculeze pensia începând

cu 1 aprilie 2017 din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat.

La data de 22 noiembrie 2017, Valentin Verejan a depus cerere, prin care a

majorat cuantumul cerințelor din acțiune, solicitând inclusiv și repararea

prejudiciului moral de către CNAS în mărime unei pensii în sumă de 14000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 22 decembrie 2017 a

fost admisă acțiunea parțial.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze lui

Valentin Verejan pensia pentru vechimea în muncă, începând cu data de 1 aprilie

2017, din cuantumul salariului din care s-a calculat pensia, indexat.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Valentin

Verejan prejudiciul moral în mărime de 5000 lei.

În rest, au fost respinse cerințele ca nefondate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2018 a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea primei

instanțe.

La 10 mai 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

27 martie 2018, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii

ca neîntemeiată.

2

Având în vedere prevederile art. 241 alin. (2), (5) din Legea nr. 544 din

20 iulie 1995, art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 și conform documentelor

din dosarul de pensionare, relevă că Valentin Verejan, începând cu

30 septembrie 2014, este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă ca

judecător, cuantumul căreia constituie în prezent 14201,60 lei lunar.

Evidențiază că deoarece Valentin Verejan activează în funcția de inspector-

judecător al Inspecției judiciare, funcție ce acordă dreptul la pensie pentru vechime

în muncă ca judecător conform art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995,

temei de a recalcula cuantumul pensiei în legătură cu majorarea salariului

judecătorilor de la 1 aprilie 2017, nu este.

La 22 iunie 2018, Valentin Verejan a depus referință la recursul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând respingerea recursului ca fiind

neîntemeiat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2018 la

10 mai 2018 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4