3rh-21/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-21/18

prima instanță: A. Andronic

instanța de apel: D. Manole, A. Artnăut, E. Fistican

instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, I. Druță, I. Bejenaru

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de către Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ghervas Maria

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 martie 2016, prin care

a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova,

c o n s t a t ă :

La 9 aprilie 2015 Ghervas Maria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că activează în calitate de judecător din 22 iulie

1987, fiind numită în funcție prin ordinul Ministerului Justiției nr. 56 din 23 iunie

1987 emis în baza informației comitetului executiv raional Sovietic or. Chișinău

despre rezultatele alegerilor judecătorilor din 21 iunie 1987.

A menționat că din 11 iulie 2014 deține funcția de judecător al Curții Supreme

de Justiție conform Hotârării Parlamentului Republicii Moldova nr. 139 din 11 iulie

2014.

Astfel, a afirmat că la momentul actual are o vechime în muncă în calitate de

judecător de peste 27 ani, iar prin prisma prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr.

544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, începând cu 15 ianuarie

2010 beneficiază de pensie în mărime de 80% din salariul de președinte al

judecătoriei de sector.

A susținut că în prezent deține funcția de judecător al Curții Supreme de

Justiție și beneficiază de dreptul la recalculul pensiei din salariul funcției deținute.

1

A reiterat că potrivit Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea

judecătorilor și anume art. 4 alin. (4) lit. b) în coroborare cu art. 10 privind

modalitatea de aplicare a art. 4 din Legea citată, salariul lunar de judecător al Curții

Supreme de Justiție este stabilit în cuantum de 5,0 salarii medii pe economie.

Prin urmare, a indicat că salariul de funcție de la 11 iulie 2014 pană la 31

martie 2015 a constituit 16 900 lei, iar începând cu 1 aprilie 2015 constituie 18 774

lei.

Respectiv, pensia pentru vechimea în muncă urmează a-i fi calculată începând

cu 11 iulie 2014 și pînă la 31 martie 2015 în mărime de 80% din salariul de funcție

16 900 lei și din 01 aprilie 2015 din salariul de funcție - 18 774 lei.

A menționat că în acest sens s-a adresat cu cerere prealabilă Casei Naționale

de Asigurări Sociale, însă prin răspunsul nr. G-306/15 din 17 martie 2015, pârâtul a

refuzat de a-i recalcula cuantumul pensiei din salariul de funcție deținută în prezent,

cea ce consideră că este neîntemeiat.

În drept și-a întemeiat cerințele în baza art. 16, 17, 25, 26 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 32 al Legii cu privire

la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 și art. 4,10 al Legii privind

salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013.

A solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea pensiei începând cu 11 iulie 2014, conform prevederilor art. 32 al Legii

cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, ținând cont de salariul

de funcție în sumă de 16 900 lei până la 31 martie 2015 și în sumă de 18 774 lei

începând cu 1 aprilie 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 iunie 2015 acțiunea

a fost admisă, fiind obligată Casa Națională de Asigurări Sociale a RM să efectueze

recalculul cuantumului pensiei începând cu 11 iulie 2014, ținând cont de salariul de

funcție în sumă de 16 900 lei până la 31 martie 2015 și în sumă de 18 774 lei

începând cu 1 aprilie 2015.

La data de 10 iulie 2015, Maria Ghervas a depus cerere cu privire la adoptarea

unei hotărâri suplimentare.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 iulie

2015, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale a RM să recalculeze

cuantumul pensiei Mariei Ghervas ținând cont de salariul de funcție al judecătorului

Curții Supreme de Justiție, începînd cu 11 iulie 2014, ținând cont de salariul de

funcție în sumă de 16 900 lei până la 31 martie 2015 și în sumă de 18 774 lei

începând cu 1 aprilie 2015.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015, a fost respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale a RM și menținută

hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 martie 2016 recursul declarat

de către Casa Națională de Asigurări Sociale a RM a fost considerat inadmisibil.

La 26 ianuarie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a RM a depus cerere

de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 martie 2016,

solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi

decizii .

2

În motivarea cererii de revizuire a indicat că în urma examinării dosarului

personal de pensionare a Mariei Ghervas a fost constatat faptul că la 15 ianuarie

2010 i-a fost stabilită pensie pentru vechime în muncă, ca judecător, în mărime de

80 % față de salariul de funcție de președinte al Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, luând în considerație vechimea în muncă, ca judecător de 22 ani 06 luni,

cuantumul căreia constituia la 1 martie 2013 – 4 440 de lei lunar.

Astfel, a menționat că la 1 martie 2013 cuantumul pensiei a fost recalculat

odată cu majorarea salariilor judecătorilor efectuată prin Legea nr. 37 din 7 martie

2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2013 cu

privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, reieșind din salariul președintelui

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și constituia 5 896 de lei lunar.

A comunicat că ulterior, prin Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 cu privire

la salarizarea judecătorilor, începând cu 1 ianuarie 2014 a fost majorat salariul

judecătorilor. Respectiv, începând cu 1 aprilie 2014, cuantumul pensiei reclamantei

Ghervas Maria a fost recalculat, ținându-se cont de majorarea salariului și luându-se

în considerație vechimea în muncă ca judecător la momentul stabilirii pensiei (22

ani 06 luni) în baza salariului președintelui Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău de

13 013 lei și constituie în prezent 10 410,40 de lei lunar.

A invocat prevederile art. 32 a Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544

din 20 iulie 1995, potrivit cărora judecătorul care a atins vîrsta de 50 de ani și are o

vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a

activat în funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în

proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă

peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul

mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținîndu-se cont de mărimea

salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

În acest contest, revizuenta a afirmat că s-a produs o eroare de calcul, pentru

că în cazul tuturor judecătorilor pensionați din cadrul Curții Supreme de Justiție

pensiile au fost recalculate reieșind din salariul de funcție – 16 900 lei (salariul unui

judecător CSJ în anul 2014), însă în cazul Mariei Ghervas, Casa Națională de

Asigurări al RM a fost obligată să efectueze recalcularea pensiei și din salariul pentru

anul 2015 – 18 774 lei, ceea ce este inechitabil față de ceilalți judecători pensionari

ai Curții Supreme de Justiție.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuenta Casa Națională de Asigurări

Sociale a RM, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că la

3

recalcularea pensiei Mariei Ghervas s-a produs o eroare de calcul care creează o

situație de inechitate față de ceilalți judecători pensionari a Curții Supreme.

La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispozițiile art. 449 lit. b)

CPC, nu a prezentat în susținerea cererii de revizuire nici un act probatoriu.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă

că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea

revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste

circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

Casa Națională de Asigurări Sociale a RM, în susținerea cererii de revizuire nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or revizuentul invocând

că s-a produs o eroare la recalcularea pensiei, care în opinia sa confirmă circumstanțe

esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare

a cauzei nu i-au fost cunoscute aceste date, condiție însă care este direct impusă prin

lege.

În circumstanțele relevate se constată că motivele invocate de revizuent nu se

încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, în baza căruia se poate solicita

revizuirea încheierii.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale

de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății

în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De

4

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute

în mod limitativ în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Casa Națională

de Asigurări Sociale a RM în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-

ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea

hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări care nu au relevanță.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale a RM,

ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Casa

Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 23 martie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Ghervas Maria împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Iurie Bejenaru

5