3ra-630/14 — Obligarea examinării petiţiei şi oferirea informaţiei solicitate

prima instanţă: E. Clim dosarul nr. 3ra-630/14 DECIZIE 23 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva examinînd recursul declarat de către Bogaci Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Bogaci Victor împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la obligarea examinării petiției, furnizării informației și reperarea prejudiciului moral, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2012, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 04 ianuarie 2012, Bogaci Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la obligarea examinării petiției, furnizării informației și reperarea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul Bogaci Victor a indicat că la data de 14 noiembrie 2011 s-a adresat cu o cerere de acces la informaţie către Primăria mun. Chişinău, solicitînd prezentarea actelor în baza cărora a fot construit blocul cu 5 etaje, 8 apartamente, care este amplasat în locul unei construcţii individuale. Menţionează că acest bloc a fost construit contrar legislației în vigoare și cu încălcarea normelor în construcţie, fapt ce se confirmă prin răspunsurile anexate. Susţine că la solicitarea adresată pîrîtului nu a primit nici un răspuns, însă informaţia solicitată este necesară pentru apărarea intereselor şi drepturilor sale legitime în instanţele de resort.

Afirmă reclamantul că prin acțiunile sale pîrîtul, i-a încălcat drepturile sale constituţionale, încălcînd totodată în privinţa sa şi prevederile art. 8 din Legea cu privire la petiţionare şi art. 16 din Legea privind accesul la informaţie, ca urmare, fiindu-i cauzate şi prejudicii morale, pe care le estimează în mărime de 10000 lei. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2012, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 iunie 2012, a fost admis recursul declarat de Bogaci Victor, casată hotărîrea primei instanțe și restituită pricina spre rejudecare în instanţa de fond, în alt complet de judecată. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2012, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 27 martie 2014, Bogaci Victor a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitând repunerea recursului în termenul de prescripţie, admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului Bogaci Victor a invocat că hotărîrea primei instanțe este ilegală și neîntemeiate și contravine prevederilor Convenției CEDO, Constituției Republicii Moldova și prevederilor Legii cu privire la petiţionare şi Legii privind accesul la informaţie. Menționează că contrar prevederilor art. 119, 138 CPC, instanța nu a examinat și nu l-a obligat pîrîtul să prezinte răspunsul la petiție sa, confirmarea primirii de către el a răspunsului la petiție și copia informației solicitate, deoarece scrisoarea nr. 21/1645 din 07 decembrie 2011, ce se conține în materialele cauzei nu constituie răspuns la petiția sa.

Afirmă că pînă în prezent nici răspuns la petiție și nici informația solicitată prin petiție nu a primit-o, iar prin acțiunile sale pîrîtul nu i-a permis să prezinte informația solicitată care este legată cu proprietatea sa în instanțele abilitate pentru apărarea dreptului de proprietate prevăzut de art. 1 al Protocolului la CEDO, iar soluţia instanţei cu privire la respingerea acțiunii înaintate contravine prevederilor art. 6,10, 13, 14, 41 al CEDO. Susţine că prin nefurnizarea informaţiei solicitate, intimatul i-a încălcat drepturile sale legitime prevăzute de art. 10 CEDO, iar prin faptul că solicitarea sa nu a fost examinată în termenul stabilit, nefiind astfel furnizată informaţia solicitată, necesară pentru apărarea drepturilor sale de proprietate în faţa organelor competente, i-a fost cauzat un prejudiciu material şi moral considerabil.

Mai invocă că la examinarea pricinii în cauză au fost încălcate şi prevederile art. 192 şi art. 259 CPC, în special, în partea neinformării sale cu hotărîrea pronunţată pe această cauză, în situaţia în care dînsul nu a participat la examinarea cauzei în fond. De asemenea invocă că la materiale cauzei lipsesc orice dovezi care ar confirma că hotărîrea contestată a fost expediată în adresa sa şi că el a primit sau a luat cunoştinţă cu această hotărîre. În conformitate cu prevederile art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificînd argumentele recursului, studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul ca tardivși de a menține hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum atestă materialele cauzei prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2012, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Bogaci Victor împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la obligarea examinării petiției, oferirea informației solicitate și repararea prejudiciului moral.

La caz, din procesul-verbal al şedinţei primei instanţe din 17 decembrie 2014 (f. d. 86-88), data emiterii şi hotărârii contestate, rezultă că la judecarea pricinii Bogaci Victor nu a participat, deşi a fost citat legal, fapt confirmat prin Avizul de recepție nr. CNM 07 (f.d. 83), însă prin cererea înaintată instanţei la 26 octombrie 2013, ultimu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, invocînd motive de sănătate (f.d 62). Este cert şi faptul că după redactarea hotărîrii pronunțate Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa lui Bogaci Victor, comunicarea pe dosarul nr. 2ra-1659/12, prin care l-a informat pe acesta despre faptul redactării hotărîrii din 17 decembrie 2012 şi transmiterii dosarului în cancelarie, iar la comunicarea respectivă fiind anexată şi copia hotărîrii (f.d.

93). Cu toate acestea, recursul a fost declarat de către Bogaci Victor la 27 martie 2014, respectiv cu încălcarea termenului de 2 luni stabilit la art. 434 alin. (1) CPC, care este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Mai mult că, recurentul nici nu a invocat motive întemeiate care ar demonstra depunerea recursului în termen, sau omiterii acestuia din motive justificate, or odată ce recurentul avea la cunoştinţă despre examinarea pricinii în prima instanţă, fapt confirmat prin cererile scrise de acesta cu privire la examinarea cauzei în lipsa sa (f.d. 62, 85), ultimul, depunând recursul peste un termen de 1 an şi 3 luni de la această dată, urma să justifice neîndeplinirea actului procesual în termenul prescris de lege.

De altfel, faptul depunerii cererii de recurs în afara termenului de prescripţie se confirmă şi prin însuşi solicitarea recurentului cu privire la repunerea în termen de declarare a recursului, care însă se constată a fi una neîntemeiată, deoarece recurentul nu a invocat nici un motiv, în sensul art. 116 CPC, care ar justifica neîndeplinirea actului de procedură în termen şi ar constitui temei pentru repunerea recursului în termen. Nici argumentul recurentului precum că la materialele cauzei lipsesc dovezi care ar confirma expedierea în adresa sa a hotărîrii recurate sau că a luat cunoştinţă cu această hotărîre, la fel nu justifică omiterea termenului de îndeplinire a actului de procedură.

Aceasta deoarece, Bogaci Victor, a avut la cunoştinţă despre data şedinţei de judecată în prima instanţă, fapt ce se confirmă prin avizele de primire a citaţiei pentru data de 17 decembrie 2014 (f. d. 83), prin recipisele semnate, prin care ultimul confirmă că a luat cunoştinţă cu actele cauzei (f.d. 61, 82), cît şi prin cererile scrise, prin care, solicită examinarea cauzei în lipsa sa (f.d 62, 88). Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de remarcat şi faptul că recurentul, având la cunoştinţă despre examinarea prezentului litigiu, precum şi existenţa hotărârii contestate, urma să întreprindă măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), fapt însă ignorat de acesta, ce a generat omiterea termenului la depunerea recursului.

Or, potrivit şi jurisprudenţei CEDO, cu valoare de principiu (cauza Ghirea contra Moldovei (Hotărârea CEDO din 26 iunie 2012)), fiind înştiinţat legal despre şedinţa de judecată din 17 decembrie 2012, recurentul aveau obligaţia de a urmări desfăşurarea procesului în care este implicat ca parte. În această ordine de idei este cert că depunând cererea de recurs împotriva hotărîrii primei instanţe peste termenul legal, recurentul a demonstrat o neglijenţă a drepturilor sale procedurale stipulate în legislaţia naţională. Drept urmare, examinarea unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri definitive, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.

Reieşind din faptul că art. 409 CPC, care prevedea restituirea recursului depus în afara termenului legal, a fost exclus prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 155 din 05 iulie 2012, iar art. II pct. (6) a Legii menţionate direct indică că recursurile depuse împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi, Completul consideră că recursul lui Bolgaci Victor, în conformitate cu dispoziţiile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, urmează a fi respins ca tardiv.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că recurentul, fără motive întemeiate, a depus cererea de recurs în afara termenului legal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de repunere în termen a recursului şi de a respinge recursul declarat de Victor Bogaci ca tardiv, cu menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e ci d e : Se respinge cererea lui Bogaci Victor cu privire la repunerea în termen de declarare a recursului. Se respinge recursul declarat de către Bogaci Victor ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripţie.

Se menţine hotărîrea Curții de Apel Chişinău din 17 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Bogaci Victor împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la obligarea examinării petiției, furnizării informației și reperarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva